"Ar trebui sa ne gandim la mai mult de atat. Exista multe alte posibilitati. Se poate sa facem mult mai mult. Un milion de euro nu conteaza atat de mult, pentru ca vrem sa-l reinvestim in dezvoltarea altor produse. Vrem sa facem 100 de milioane de euro. Mie nu-mi suna bine un milion de euro. Nu cred ca conteaza atat de mult. Avem un soi de mentalitate locala, ar trebui ca atunci cand auzim de un milion de dolari sa nu mai fim dati pe spate. As vrea ca lumea sa plece de-aici (NetCamp), avand <the bigger picture> ca se poate face mai mult de atat. Exista o companie care face 600.000 de euro, zilnic, din jocuri. Mai pare mult un milion de euro intr-o luna?", a subliniat Mihai Sfrijan, in cadrul NetCamp.

King.com este o companie suedeza, fondata in 2003, la Stockholm, care face jocuri pentru web, Facebook si telefoanele mobile. Compania a lansat primele jocuri pe Facebook acum un an si jumatate, in prezent fiind pe locul doi ca numar de utilizatori, avand 13 milioane de utilizatori/zi.

"Pe site sunt un milion de vizitatori, zilnic, dar monetizeaza mai bine", a adaugat Mihai Sfrijan.

Cei mai multi utilizatori (75%) ai jocului, sunt femei, intre 22 de ani si 55 de ani.

"Majoritatea clientilor sunt femei de peste 30 de ani. Astfel, trebuie sa avem produse cat mai simple. Este gresit sa crezi ca daca jocurile sunt simple si nu sunt utilizatori de tehnologie este usor sa-i atragi. Utilizatorii normali apreciaza mult calitatea. Oamenii nu sunt prosti. Ca sa aveti succes, trebuie sa fiti primii care fac ceva si fac primii si foarte bine. Nu faceti precum Zynga. Este in scadere, pentru ca s-au obisnuit sa copieze si nu mai sunt in stare sa inoveze", a mai spus Mihai Sfrijan.

King.com are 250 de angajati, din care 20 de angajati in biroul de la Bucuresti. Pe Facebook, compania incaseaza 500.000 dolari/zi cu trei jocuri, utilizatorii platind sase centi, iar pe site, opt - noua centi.

"Romania nu este o piata care monetizeaza, dar sunt utilizatori. Noua ne place sa avem jocurile cat mai gratis. Avem aproape 500.000 de utilizatori din Romania, majoritatea sunt femei, dintre care doua persoane platesc. Daca faci o aplicatie pe mobile sau Facebook, nu trebuie sa te gandesti sa monetizezi in Romania", a mai spus Mihai Sfrijan.

Game Producer-ul de la King.com a precizat ca cel mai important rol in succesul jocurilor il are echipa de marketing, care este la Londra.

"Principalul tool de promovare pe Facebook este open graph, care iti permite sa impingi story-urile mai putin intruziv catre alti utilizatori. Mobile este o piata tanara, dar ne ajuta mult Facebook. Jocul nostru n-a fost pe primul loc in App store, ci undeva in top 100, dar facem multi bani", a mentionat Mihai Sfrijan.

El le-a recomandat dezvoltatorilor de jocuri sa fie pregatiti sa nu aiba succes, iar la inceput sa creeze aplicatii mici.

"Nu ajungi la un milion de dolari din prima. Noi avem o grija in a gresi, dar cu cat gresim mai des, cu atat invatam mai mult. Cate esecuri am avut pana acum? Gresim in fiecare zi. Cate afaceri am busit? Personal, niciuna. Nu trebuie sa ganditi in termenii <am busit ceva> si nici in termenii <am investit tot>. Ganditi-va tot timpul ca puteti gresi. Da, puteti gresi, zilnic, dar nu veti busi afacerea", a detaliat Mihai Sfrijan.

Vlad Stan, cofondatorul Geekcelerator, a precizat ca nu l-ar convinge sa investeasca cineva care a avut un succes, ci cineva care a avut mai multe esecuri.

"Singurul mod de-a invata este din esec. Ne uitam la echipe care incep sa gandeasca lucrurile global. Sa iesiti cat mai des din tara. Noi credem ca tehnologia ar trebui sa faca disruption la nivel global", a subliniat Vlad Stan.

Cofondatorul Geekcelerator a recomandat investitorilor si antreprenorilor sa caute oameni care vor sa schimbe lumea, au o relatie cat mai aprofundata cu lumea si oameni care privesc lucrurile holistic, nu punctual.

Ovidiu Paraschivescu, Team Leader Applications and Content la Vodafone Romania, a spus ca experienta de anul trecut cu concursul "Oare se poate?" le-a aratat ca multi programatori nu stiu sa-si monetizeze aplicatiile.

Teodor Cimpoiesu, Managing Director Eastern Europe, Romania&Bulgaria la Kaspersky Lab, a subliniat si el ca multe start-up-uri de tehnologie inca nu stiu sa-si faca marketingul produselor si le-a facut trei recomandari acestora:

1. Cercetarea de piata - trebuie facut un studiu de piata primar, nimic sofisticat, pentru a identifica cui se adreseaza, de ce ar cumpara de la acea companie si ce fac acei clienti.

"Realitatea este ca nu trebuie sa stii foarte bine despre ce faci, ci sa ai ideea si sa lansezi produsul", a explicat Teodor Cimpoiesu.

2. Clientul - pot fi intrebati clientii existenti sau cei potentiali

Teodor Cimpoiesu a spus ca Kristin Zhivago a mentionat in cartea "Roadmap to Revenue" ca sunt suficiente 15 interviuri cu clientii existenti, pentru a afla problemele si beneficiile clientilor.

"Am facut si noi exercitiul si-am avut surprize: functionalitati pe care marsam foarte mult, dar, de fapt, ei achizitionau din alte motive. Chiar daca n-ai clienti, vorbesti cu prospectii. Valideaza cat mai repede: prototip minim viabil si obtine feedback, pentru ca il poti incorpora, decat sa stai un an si apoi sa incepi sa vinzi", a detaliat Teodor Cimpoiesu.

3. Comunicarea sa fie cat mai putin tehnica, pentru ca cei mai multi dintre utilizatorii de tehnologie nu sunt oamenii tehnici.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.