Afacerile cu traditie se mentin pe piata


Unii dintre cei care fabrica produse artizanal-traditionale au gasit solutii pentru a se mentine pe o piata dependenta de turism si puternic fragmentata, cu multi jucatori care au venituri de cateva sute de mii de euro.

 

Zonele unde exista societati cooperative producatoare de produse artizanale sunt: Iasi, Prahova, Valcea, Gorj, Dolj, Suceava, Sibiu, Brasov, Bucuresti etc., zone unde se pastreaza traditia, fiind zone etnografice de provenienta a culturii populare romanesti”, explica pentru startups.ro Ileana Ivona Ursescu, vicepresedintele UCECOM (Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti).

Printre cei care produc obiecte populare se numara cooperativele mestesugaresti care au aparut in Romania prin anii 1960 - 1970. Initial, acestea produceau tot ceea ce tinea de artizanat, dar dupa anii ’90 si-au restrans activitatea. Astfel, in functie de evolutia cererii, au inceput sa realizeze doar obiecte pentru care aveau solicitari.

De exemplu, in 1998, lipsa cererii a determinat Arta Sibiului (infiintata in 1968) sa produca in principal in lohn, acesta reprezentand 90% din activitate, pentru o companie din Italia, unde sunt livrate produsele (cuverturi de pat si carpete, care nu sunt realizate artizanal). Produsele realizate traditional (covoare lucrate manual si carpete) mai reprezinta doar 10% din activitatea cooperativei. Dar si acestea sunt produse tot pentru Italia, pentru ca modelele, desi sunt lucrate in traditia din Italia, seamana cu cele romanesti, asa ca sunt usor de facut.

Carpetele realizate mecanic si semimanual sau semimecanic sunt cele mai apreciate. Covoarele manuale reintregesc gama de articole si din punct de vedere coloristic”, precizeaza pentru startups.ro Corina Vecerdea, presedinte la Arta Sibiului.

La polul opus ca strategie se afla Cooperativa Hategana (infiintata in 1971), care a renuntat la productia de confectii in lohn, pe care o incepuse dupa ’90, concentrandu-se in ultimii ani doar pe produsele traditionale. Cooperativa realizeaza in special costume populare, dar si ii, cergi, tapiserii, articole de marochinarie si structuri din lemn.

In afara cooperativelor, produsele traditional-artizanale sunt realizate si de mesteri populari. Robert Farkas, mester popular - cioplitor in lemn specializat in porti sasesti si secuiesti si in steme familiale si publice, a inceput in anul 2000 sa se ocupe doar de cioplitul in lemn, el luand primele sale lectii la sase ani.

Modelele sale pentru porti sunt cele traditionale, avand la baza lucrari vechi, expuse in muzee. Pentru asta, Robest Farkas colaboreaza cu Muzeul din Cenad si Muzeul din Sfantu Gheorghe, dar si lucrarile sale sunt mentionate in muzee.

Fiecare lucrare este fotografiata si tinuta in evidenta la muzee si la Asociatia Mesterilor Populari de la Miercurea Ciuc”, precizeaza pentru startups.ro Robert Farkas.

Avantajele mesterilor populari care colaboreaza cu muzee si asociatii profesionale sunt ca acestea devin o sursa de clienti si faciliteaza schimbul de experienta intre mesteri.


Produsele artizanal-traditionale ca afacere

Pe acest segment de piata sunt prezenti si cei care au afaceri proprii in domeniu.

Cu patru ani in urma, Razvan Davidescu, managerul Devicom, a renuntat la profesia de jurist pentru a-si face propria afacere cu ceramica de Horezu, fabricata dupa tehnica traditonala. El este din acea zona si i se parea ca afacerea are potential. De altfel, sediul firmei care produce vesela traditioana este chiar la Horezu.

Investitia initiala in Devicom a fost in jur de 70.000 de euro - 80.000 de euro. Suma a fost folosita pentru achizitia unor cuptoare electrice, roti electrice, halele de productie si uscatoare.

Compania preia materia prima din zona Horezu, o prepara dupa anumite retete si, apoi, este lucrata de mesterii firmei.

Sunt satisfacut de cum merge afacerea, chiar nu mai fac nici angajari si nici nu preconizez sa mai schimb. Este bine cum este acum”, spune pentru startups.ro Razvan Davidescu. (Citeste aici mai multe informatii despre potentialul afacerilor din acest domeniu)


Articolele produse
Produsele artizanal-traditionale sunt realizate in cea mai mare parte manual (doar covoarele si carpetele se mai fac mecanizat sau semimecanizat). Astfel, timpul de executie este indelungat - pentru realizarea unui costum este nevoie, in medie, de o saptamana. In cazul portilor executia poate dura si trei-patru luni.

Pentru a avea o productivitate ridicata, angajatii sunt specializati in realizarea cate unui produs sau a unei componente dintr-un produs (de exemplu, la cooperativele din domeniu se lucreaza in paralel mai multe costume).

Produsele sunt realizate la comanda, avand la baza modele traditionale.

In incercarea de a se adapta la piata, unii jucatori introduc produse noi, cerute de clienti, pastrand insa caracteristicile traditionale. Asa au facut cei de la cooperativa Arta Targoviste (infiintata in 1968) care produce costume nationale specifice zonei Dambovita, ii, stergare, fete de masa, traiste. 

Pentru promovare, cei prezenti pe acest segment folosesc internetul, cateloagele de prezentare si flyer-ele.


Preturile si cumparatorii
Corina Vecerdea spune ca produsele artizanal - traditionale sunt mai scumpe decat cele de serie, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu sunt achizitionate de romani. Articolele artizanale sunt cumparate de cei cu experienta in domeniul cultural sau artistic. Cei care realizeaza costume nationale primesc o parte importanta din cerere si din partea scolilor. Dar Arta Targoviste vinde produse si catre persoanele care organizeaza nunti traditionale romanesti.

Presedinta Artei Sibiului mentioneaza insa ca, in ciuda preturilor mari,  produsele artizanal - traditionale din Romania nu sunt inca vandute la valoarea lor reala si ca lucrul manual nu este suficient de apreciat in Romania.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

 

DE RETINUT:
Cooperativele mestesugaresti, mesterii populari si afacerile private sunt jucatorii prezenti pe piata artizanal-traditionala.
Printre caracteristicile produselor artizanal-traditonale se numara fabricarea manuala, timpul indelungat de lucru si executarea la comanda.
Preturile produselor de acest tip sunt mai mari decat ale produselor de acelasi tip, dar de serie.
Magazinele cu specific, standurile de la targuri, hotelurile, pensiunile si internetul sunt modalitatile prin care se vand produsele artizanal-traditionale.
Veniturile celor cu afaceri in domeniu nu depasesc cateva sute de mii de euro.


Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii