M-am intalnit cu Andrei Rosca (foto) pentru a vorbi despre vanzarea unei parti din bookblog catre investitorul Daniel Enache. Am continuat insa discutia dincolo de acest subiect si am ajuns sa povestim cateva ore despre formarea echipei sale, folosirea feedback-ului, cautarea inspiratiei in proiectele din afara tarii si antreprenoriatul online din Romania:

Ce calitati ai cautat la oamenii pe care i-ai adus in echipa bookblog?
Dincolo de pasiunea pentru carti, a contat faptul ca ei nu vin aici cu ideea de a castiga foarte multi bani sau cu ideea de a castiga ceva pentru ei, ci le-ar placea sa faca parte dintr-un proiect pentru ca admira ce se intampla aici si vor sa faca diferenta. Asta nu inseamna insa ca ei vin sa lucreze gratis pentru totdeauna.

Un lucru pe care nu l-am cautat, insa de curand mi-am dat seama ca absolut toti oamenii din bookblog il au, este ideea de dezvoltare personala continua. E genul de caracteristica atribut pe care multi oameni nici nu isi dau seama ca o au. E o sete de cunoastere la nivel personal care la nivel profesional se poate dezvolta in nevoia de a excela in domeniul tau, cuplat foarte tare cu a fi autodidact si a incerca sa imbunatatesti continuu ceea ce faci.

Asta este si unul dintre motivele pentru care bookblog a functionat. Acum trei ani si jumatate cand am inceput, cei mai multi nu aveau niciun fel de experienta in zona asta. Pur si simplu erau niste oameni care citisera niste carti si erau pasionati de asta. In momentul de fata, mai in gluma, mai in serios, vorbeam cu un amic din online ca sunt foarte putini oameni din zona asta a industriei pe care i-as lua la schimb cu oamenii din bookblog, si nu tine neaparat doar de cunostinte, ci si de nivelul calitatii umane.

Foarte important a fost potentialul oamenilor de care mie imi placea si despre care credeam ca s-ar potrivi in bookblog de a lucra cu oamenii care sunt deja in proiect. De cele mai mult ori a functionat, dar s-a intamplat si sa vina in bookblog oameni care sa nu se adapteze.

Cu ce probleme legate de oamenii din echipa te-ai confruntat?
In general, cel putin la inceput, am cautat oameni care sa citeasca si sa scrie bine, fiindca despre asta era vorba in bookblog. Problema a aparut cand am inceput sa avem de facut altceva in afara decat sa scriem si am vrut sa se ocupe de asta cei care erau deja in proiect, insa ei erau mai mult spre zona umanista.

Nu vroiam sa ajungem la un numar mare de oameni in echipa si mi se parea normal ca in momentul in care incepem sa avem bani, acestia sa se duca spre oamenii care au stat un an si jumatate fara sa fie platiti, nu spre alte persoane. Erau oameni care scriu foarte bine, dar vroiau sa faca si acele lucruri si a fost destul de complicat sa vezi ca altcineva ar putea sa se descurce mai bine. E in continuare complicat.

O problema a fost legata de faptul ca toti cei care sunt acum in bookblog au venit pentru alte motive decat banii, insa in trei ani si ceva, in viata fiecaruia sunt lucruri care se mai schimba. Oamenii au inceput sa aiba nevoie de bani, au trebuit sa se angajeze undeva si chiar daca vroiau sa ramana in bookblog, nu au mai avut timp. A fost o problema pe care am reusit sa o rezolvam in unele cazuri. In altele nu am reusit si oamenii au plecat.

Cum atragi oameni de calitate intr-un start-up?
Oamenii fac diferenta, in proiectele online mai ales. Singura problema este ca nu intotdeauna iti permiti sa ii aduci, si nu neaparat din punct de vedere al banilor. Bine, tine si de bani, insa te gandesti ca ai putea sa ii aduci oferindu-le altceva, iar la inceput nu ai ce - nici notorietate, nici vizibilitate, nici ideea ca face parte din ceva cu adevarat important.

E complicat, dar e cu atat mai important. Interesant este ca pe de-o parte e greu sa gasesti buni profesionisti, pentru ca de obicei ei sunt bine platiti si obisnuiti cu un statut la care le e greu sa renunte, pe de alta parte este destul de usor sa gasesti oameni de o calitate umana suficient de buna si care sa aiba un potential foarte mare, chiar daca in momentul acela nu sunt foarte dezvoltati ca profesionisti. Daca ai oameni potriviti din punctul asta de vedere si poti investi in ei, este ok - pe termen lung pot deveni profesionisti foarte buni.

Cat timp aloci bookblog acum fata de cat timp alocai la inceputul proiectului?
Cand am lansat bookblog lucram intr-o alta firma si ma ocupam de asta part-time. Cand am hotarat sa facem bani, am inceput sa ma implic in jur de 80% din timpul meu. Acum probabil ca lucrez 10 ore pe zi.

De ce activitati legate de bookblog te ocupai la inceput si ce faci acum?
La inceput faceam de toate, de la instalare de plugin pentru wordpress, la scris recenzii, trimis e-mail-uri pentru parteneriate, realizat grafica sau cautat oameni. Din punctul asta de vedere s-au schimbat multe pentru ca am reusit sa gasesc oameni foarte buni care se descurca pe anumite lucruri mai bine decat m-as fi descurcat eu.

In momentul de fata, probabil ca mai mult de 50% din timpul alocat bookblog inseamna networking si parteneriate. Discut cu oamenii pe de-o parte pentru a intelege niste lucruri si a valida ideile de dezvoltare si pe de alta parte pentru ca este foarte mare nevoie de networking in tot ce tine de vanzari si in partea de dezvoltare a unui proiect online. Este directia in care am crescut cel mai mult fata de acum trei ani si jumatate cand nu cunosteam pe nimeni din industrie.

Restul timpului meu inseamna strategie, vanzari si directii de dezvoltare. A intervenit si o parte care nu era acum trei ani - realizarea multor documente in Excel.

Crezi ca sunt multe persoane care lanseaza bloguri in Romania gandindu-se la acestea ca la o potentiala afacere?
Eu nu cred in business si atat. Imi dau seama ca sunt oameni fac asta, dar eu nu pot. Tinand cont de asta, sincer nu cred ca acum sunt oameni care vor sa faca o afacere din blog. Exista niste oameni carora le-ar placea sa obtina niste bani in plus din blog. Exista altii care vor sa faca ceva fiindca ei cred foarte tare in idee. Iar oamenii care ar putea sa inceapa afaceri in zona asta nu o fac. Sunt oameni care au ceva mai multa experienta de business, care au niste bani de investit, dar foarte putini dintre ei incep ceva pe online.

Nu cred ca este neaparat gresit ca nu se gandesc la blog ca la o afacere, nu cred ca trebuie sa o faca. Pur si simplu asa stau lucrurile acum in piata. Mi-e foarte clar insa ca proiectele care incep cu ideea de a face altceva decat bani sunt pornite de niste oameni foarte bine infipti cu picioarele pe pamant si pot sa aduca profit. Nu trebuie sa faci ceva neapart pentru bani, ci sa o faci luand in considerare ca ai nevoie si de bani.

Din punct de vedere al motivatiei, cred ca multi dintre cei care lanseaza un blog vor niste bani, chiar daca nu vor sa faca o afacere, dar cred ca vor avea succes cei din cealalta categorie.

De ce crezi ca este important sa iti asumi greselile pe care le faci?
Din punctul meu de vedere, cred ca este actiunea pe baza careia poti capitaliza cel mai mult. Pe de-o parte este un capitol din povestea ta - nimeni nu vrea sa afle cum ai reusit din prima, iar faptul ca poti sa povestesti despre orice esesc pe care l-ai avut candva spune foarte multe despre tine tocmai pentru ca nu te-ai oprit. Ca in ciuda acelui esesc esti aici. Ca ai avut maturitatea necesara sa te intrebi ce poti invata din asta.

Iar apropos de asumare - te face mult mai credibil. Daca ne gandim un pic, oamenii au mai greu incredere in cei care aparent nu au gresit vreodata, decat in cei care recunosc ca au gresit la un moment dat.

Si atunci de ce crezi ca antreprenorii romani tind sa isi ascunda greselile?
Tine foarte mult de increderea in sine. De siguranta la modul ca in ciuda esecului pe care tocmai l-ai avut si ti l-ai asumat public, cariera ta, dezvoltarea ta de orice fel nu se opreste in acel punct si tu stii asta. Iti dai seama ca este o chestie naturala.

Cred ca cei mai multi oameni care nu isi recunosc greselile, indiferent ca este vorba de recunoastere in fata echipei sau in public, vad asta ca pe o slabiciune. Doar ca daca vorbesti despre asta, sansele ca cineva sa profite de slabiciunile tale scad, pentru ca cei din jur stiu ca tu constientizezi ca ai punct slab acolo si probabil faci ceva ca sa il schimbi.

La inceput este foarte greu sa rezisti la feedback-ul negativ cand lansezi un proiect si esuezi public prima data. Dar cred ca antreprenorii adevarati nu au problema asta.

Daca acum trei - patru ani eram destul de atent la feedback-ul pe care il primea bookblog, acum nu ma mai intereseaza. In timp, probabil ca devii mai rezistent. Iti dai seama ca majoritatea oamenilor care te critica nu sunt persoane in mijlocul carora ti-ai dori sa fii. Cred ca asta tine si de a te intreba mereu cine este cel care te critica.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.