Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

Dezvoltarea antreprenoriatului social in Romania
“Antreprenoriatul social exista in Romania inca din 1850, cand s-au infiintat Casele de pastrare si imprumutare. Aproape 70 de ani mai tarziu se adopta cadrul juridic pentru functionarea organizatiilor non-profit prin Legea nr. 21/1924. Cea de-a treia si cea mai recenta forma de economie sociala existenta in Romania, unitatea protejata autorizata (UPA), este reglementata prin Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare. Ca notiune de sine statatoare, economia sociala este mentionata pentru prima data in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 829/2002 privind adoptarea primului Plan national antisaracie si promovare a incluziunii sociale”, explica Florica Chereches.

Bogdan Diaconu mentioneaza ca antreprenoriatul social s-a dezvoltat cel mai bine in Transilvania, zona unde traditiile, valorile si mostenirea culturala au influentat acest lucru.

Florica Chereches adauga faptul ca s-ar putea spune ca Bucurestiul este pe primul loc in ceea ce priveste antreprenoriatul social, datorita numarului mare de ONG-uri. Apoi, ca numar de institutii urmeaza Iasi, Arad, Mures, Constanta, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca si Bihor.

"De cativa ani, se poate vorbi de o oarecare popularizare a antreprenoriatului social in Romania. Mediul universitar, mai cu seama facultatile cu profil social si economic, precum si mediul ONG sunt cele mai familiarizate cu acest concept. Exista prea putine cursuri si programe eductionale in acest domeniu, iar dintre cele existente, cele mai multe nu au consistenta si continuitatea necesare pentru a genera schimbarile asteptate”, adauga Bogan Diaconu.

Legislatia din Romania
In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit “Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile”.

Partenerii in proiect sunt Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), Bernard Brunhes International, ENSIE, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Integra Romania, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti (DGASPC), Directia de Asistenta Sociala Comunitara Timisoara si Primaria Piatra - Neamt.

Florica Chereches mentioneaza ca in acest an se va depune un proiect de lege a economiei sociale (se estimeaza ca acesta ar putea deveni lege in aproximativ doi ani).

“Intreprinderea sociala trebuie sustinuta printr-o oferta completa care include acces la informatii si cunostinte, la finantare accesibila, la consultanta financiara si juridica, la piata. De asemenea, e nevoie de acordarea unor facilitati fiscale si de incadrarea acestei forme de societate intr-o categorie noua, distincta, asa cum exista in alte tari europene”, explica Florica Chereches.

In prezent, activitatile economice ale ONG-urilor din Romania sunt scutite de impozit, daca obtin venituri de sub 15.000 euro intr-un an si daca acest venituri reprezinta cel mult 10% din veniturile scutite. Peste aceste niveluri se plateste 16% impozit pe profit. Indiferent de situatie, TVA-ul se plateste la nivelul de 19%, daca veniturile sunt mai mici de 35.000 de euro si/sau daca s-a optat pentru plata acesteia.  

Modelul Leaders
Acum patru ani, ONG-ul Leaders , care promoveaza leadership-ul, a inceput sa organizeze evenimente cu participare pe baza de taxa (primul eveniment de acest tip a fost Brandactivity). Decizia s-a luat pentru ca reprezentantii organizatiei alocau prea mult timp pentru strangerea de fonduri si gestionarea relatia cu firmele donatoare, in loc sa dezvolte “continutul” evenimentelor.

“Noi ne-am indreptat catre intreprindere sociala, pentru ca aceasta a fost cea mai buna metoda prin care am putut evolua. Acum trei sau patru ani, 90% dintre eforturile organizatiei erau tintite catre fund raising si nu era normal. In clipa de fata eforturile de fund raising sunt undeva la 50%, restul de 50% sunt eforturi de a aduna speakeri valorosi”, spune pentru startups.ro Petru Pacuraru, presedintele Leaders.

In prezent, Leaders organizeaza anual in jur de zece evenimente, dintre care sase sau sapte sunt cu acces pe baza de taxa.

Anul trecut, veniturile organizatiei au fost in jur de 150.000 de euro dintre care 40% provin din serviciile prestate, 40% din bartere (PR, media, tipografie, catering, inchirierea masinilor etc) si 20% donatii. Doar financiar, anul trecut veniturile Leaders au urcat cu 30% fata de anul anterior, fiind intre 70.000 de euro si 80.000 de euro, dintre care 80% sunt pentru serviciile prestate. 

“Nu obtinem profit. Facem un cost estimat pentru un proiect. De exemplu, Leadership School este undeva intre 15.000 de euro si 20.000 de euro pe editie. Leaders este o intreprindere sociala, care valorifica tot ceea ce obtine ca si resursa si investeste mai departe in dezvoltarea organizatiei si a comunitatii. Ne-am dori ca intreprinderea sociala sa ne aduca 100% dintre venituri. Nu se va putea, pentru ca sunt in continuare companii care isi doresc sa ne fie parteneri”, mai spune Petru Pacuraru.

Strategia NESsT
NESsT finanteaza start-up-urile ONG-urilor pentru a genera venituri prin care sa-si realizeze programele sociale.

Organizatia are activitati in America Latina si Europa Centrala si de Est, prin NESsT Venture Fund, care a fost lansat in 2001. Pana in prezent, fondul a finantat aproape 2.000 de intreprinderi sociale in zece tari, valoarea finantarilor fiind de peste 4 milioane de dolari.

“Mai intai de toate ne uitam la organizatiile care au un plan realist, dar ambitios, cu potential de impact ridicat in a aborda o problema sociala critica. Ne uitam la conducerea acestora, daca organizatiile au dovedit ca au o echipa de management puternic <angajata> in proiect. Potentialul de a crea modele de rol replicabile este de asemenea important pentru noi, ca si potentialul de a se auto-sustine”, explica Roxana Damaschin-Tecu.

In Romania, NESsT sprijina intreprinderile sociale a cinci ONG-uri care au fost alese printr-un concurs, organizat acum doi ani: Asociatia pentru o Comunitate Solidara si Interventie Sociala (Bucuresti), Fundatia Alaturi de Voi (Iasi), Fundatia “Cartea  Calatoare” (Focsani), Fundatia Romanian Angel Appeal (Bucuresti) si Fundatia Noi Orizonturi (Lupeni, Hunedoara). Pregatirea si desfasurarea procesului de selectie a fost realizata impreuna cu Leaders.

Alte exemple
Bogdan Diaconu include in categoria antreprenoriatului social si proiectele celor de la Fundatia ADEPT (Agricultural Development and Environmental Protection in Transylvania) de conservare a biodiversitatii si de dezvoltare comunitara in Transilvania, precum si Transylvania Authentica, dezvoltat de Fundatia pentru Parteneriat si de Fundatia The Prince’s Charities.

El mentioneaza ca antreprenoriatul rural, agricultura bio si mestesugurile traditionale reprezinta un capital inepuizabil pentru antreprenoriatul social.

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Obtinerea de profit in folosul unui grup social defavorizat este principiul de baza al antreprenoriatului social.
Activitatile economice din antreprenoriatul social trebuie sa fie etice, durabile si sa creeze locuri de munca pentru persoanele defavorizate.
In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit "Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile", care se estimeaza ca poate deveni lege peste doi ani.
Prin nivelul de decizie, antreprenoriatul social se distinge de responsabilitatea sociala corporatista si de investitiile responsabile social.
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
Printre cei care fac antreprenoriat social in Romania se numara organizatia Leaders, Fundatia ADEPT, Transylvania Authentica si cinci ONG-uri sprijinite de NESsT.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Publicat pe 18 Aprilie 2010 la ora 23.05