Cum se aplica modificarile fiscale care au intrat in vigoare la 1 mai
Una dintre cele mai importante prevederi ale Ordonantei de Guvern 34/2009 a fost clarificata prin publicarea in Monitorul Oficial din 30 aprilie a normelor aferente. Este vorba aspectele legate de rezervele provenite din reevaluari efectuate dupa 1 ianuarie 2004 si aflate la 30 aprilie 2009 in conturile firmelor.
"Rezervele provenite din reevaluari efectuate dupa 1 ianuarie 2004 si aflate la 30 aprilie 2009 in contul 1065 se vor taxa conform prevederilor existente pana la 1 mai 2009, adica se vor taxa la momentul schimbarii destinatiei rezervei. Aceasta indica faptul ca nu se va inlatura facilitatea fiscala deja obtinuta", subliniaza pentru startups.ro Ana-Maria Miron, Partner la Tax Advisory Services de la casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Adrian Rus, Tax Manager la compania de consultanta si audit Ernst &Young, completeaza ca principalul efect al acestei masuri referitoare la reevaluare introduse in Codul Fiscal este eliminarea recunoasterii reevaluarii fiscale a activelor, care a fost disponibila pentru cativa ani.
Aceste rezerve din reevaluare sunt sumele surplus obtinute dupa reevaluarea mijloacelor fixe (imobile, utilaje), inclusiv a terenurilor, realizata dupa 1 ianuarie 2004.
Inainte, astfel de rezerve erau impozitate cu 16% in momentul in care erau vandute, casate, lichidate sau suma era distribuita intre asociati si nu era taxata daca era folosita pentru desfasurarea activitatii companiei (recapitalizare, investitii). In prezent, se va impozita cu 16%. surplusul obtinut din reevaluarea efectuata la sfarsitul anului. Pe de alta parte, aceasta norma este anulata de faptul ca surplusul obtinut din reevaluare se deduce prin amortizare.
Nedeductibilitatea TVA-ului pentru combustibili
Potrivit modificarilor si normelor de aplicare, nu se va deduce costul combustibilului si nici TVA-ul la achizitia de vehicule si pentru cheltuielile de combustibil.
Reglementarea se aplica in cazul vehiculelor destinate transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima de 3.500 kg si 9 scaune de pasageri, incluzand scaunul soferului. Aceste reglementari privind TVA-ul se aplica in perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010.
“Astfel, cand se calculeaza impozitul pe profit, nu se mai deduce TVA-ul de pe factura de cumparare a vehiculului destinat transportului de persoane. In contabilitate, pretul intreg, cu TVA-ul inclus, nu se va considera ca fiind cheltuiala si se scadea din veniturile totale in calcularea bazei impozabile”, spune pentru startups.ro Dan Lazar, Team Leader la compania de consultanta Moore Stephens Riff Consulting.
Ana-Maria Miron mai spune ca un alt efect al modificarilor in ceea ce priveste nedeductibilitatea costului inregistrat cu combustibilii este ca se mareste baza taxabila, respectiv in formula de calcul a impozitului pe profit se vor adauga mai multe cheltuieli nedeductibile. Astfel, in momentul in care se va determina ce profit are compania, din venituri vor fi scazute mai multe cheltuieli.
Ana-Maria Miron precizeaza ca in ceea ce priveste TVA aferenta combustibililor, aceasta nu va fi deductibila nici prin decontul de TVA si nici nu va putea fi dedusa ca si cheltuiala in scopul impozitului pe profit. Astfel, cheltuielile pentru combustibil nu vor putea fi in niciun fel deduse.
“TVA aferenta achizitiilor de vehicule, nedeductibila prin decontul de TVA, reprezinta totusi un cost aferent unui bun amortizabil. Prin urmare ar trebui luata in calcul la determinarea valorii de intrare a vehiculului respectiv, si recuperata pe cale de amortizare”, mai spune Ana-Maria Miron.
Astfel, in ceea ce priveste aceste norme, TVA-ul la achizitia masinii nu poate fi dedus. Totusi, valoarea totala a masinii, care cuprinde si TVA-ul, va putea fi ulterior dedusa prin amortizare.
Pentru ce autovehicule nu se aplica normele
Normele privind nededucerea TVA-ului la cumpararea de masini si combustibili nu se aplica in cazul vehiculelor utilizate exclusiv pentru interventie si reparatii, pentru paza si protectie si curierat, pentru transport de personal la si de la locul de munca si pentru cele utilizate drept care de reportaj. In categoria vehiculelor exceptate intra si cele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca.
“Se limiteaza deductibilitatea taxei la cel mult un singur vehicul utilizat de un agent de vanzari. In aceasta categorie se cuprind si vehiculele de test-drive utilizate de dealerii auto”, se mentioneaza in normele modificarilor din Codul Fiscal.
Exceptie fac si vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv taxi, si cele folosite la inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru scolile de soferi.
Luminita Ristea, director general la compania de consultanta si audit Nexia International, spune ca aceasta norma este ambigua si interpretabila din punct de vedere fiscal. Situatia va fi cu atat mai ambigua cu cat in norma de aplicare se mai precizeaza ca aceste vehicule sunt cele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.
“Din punct de vedere al reglementarilor privind deductibilitatea fiscala, vor aparea probleme in momentul in care cheltuielile de functionare, intretinere, reparare, precum si cele cu achizitionarea unui autoturism nu pot fi insotite de documente care sa justifice necesitatea lor si participarea acestora la realizarea de venituri. Aceste documente justificative pot fi: decizii ale conduceri, foi de parcurs pentru justificarea carburantului, rapoarte de activitate si alte documente care sa justifice neceitatea realizarilor de astfel de cheltuieli”, subliniaza Dan Lazar.
Pe langa exceptiile mentionate, in cazul achizitionarii de vehiculele, se va deduce TVA-ul si pentru cele achizitionate prin leasing operational sau financiar si cele utilizate in scop comercial, respectiv in vederea revanzarii. Aceste prevederi nu se aplica pentru avansurile achitate inainte de 1 mai 2009, pentru valoarea totala sau partiala a vehiculelor si livrate dupa 1 mai 2009, inclusiv.
“O varianta pentru IMM-uri este finantarea prin leasing financiar sau operational, operatiune care este considerata inchiriere si nu achizitie. In acest caz, rata de leasing, care include si TVA-ul, este deductibila fiscal”, adauga Dan Lazar.
Pe se alta parte, Gabriel Sincu, Senior Manager Head of Tax & Compliance Services la compania de consultanta fiscala si audit Mazars, spune ca cea mai mare problema la momentul de fata pare faptul ca nu este clar daca utilizatorii autoturismelor in cadrul unor contracte de leasing pot sau nu deduce TVA aferenta acestora, in cazul in care autoturismele respective nu sunt utilizate in scopurile prevazute expres de actul normativ.
De asemenea, nu se stie daca in cazul leasing-ului financiar la finele caruia autoturismul este achizitionat de catre utilizator, TVA-ul se poate deduce sau nu. Conform lui Gabriel Sincu efectele acestei neclaritati vor fi “abuzurile din partea organelor de control, procesele cu autoritatile fiscale, nervi, bataie de cap inutila si investitori sicanati care se vor uita spre zari mai bune”.
Efecte generale
Luminita Ristea spune ca unul dintre efectele normelor de aplicare este decapitalizarea de catre stat a companiilor prin plata unor impozite suplimentare, neplanificate prin bugetele anuale ale intreprinderii, in conditii de criza grava internationala.
Alte posibile efecte ar putea fi suspendarea unui numar mare de companii, falimente ale micilor intreprinzatori, gasirea unor alternative de afaceri in tara si strainatate, realizarea de fuziuni si achizitii ale afacerilor medii, pentru optimizarea costurilor fixe si reducerea colectarii de venituri bugetare.
Dan Lazar spune ca printre companiile cele mai afectate de aceste norme de aplicare sunt IMM-urile care deruleaza mici afaceri de familie, firmele care ofera servicii de consultanta prin intermediul unor microintreprinderi, firmele din domeniul imobiliar si cele din comert.
Cum se va calcula impozitul
Companiile isi vor determina impozitul in acelasi mod ca si pana acum. Impozitul pe profit se plateste anticipat la sfarsitul fiecarui trimestru si se calculeaza in functie de veniturile si cheltuielile din trimestrul anterior.
La sfarsitul anului, se va recalcula in functie de veniturile reale si se va stabili daca o firma a platit prea mult sau prea putin. Spre deosebire de pana acum, diferenta este ca in cazul in care nu au profit si chiar daca sunt pe pierderi, firmele vor plati un impozit minim, in functie de cifra de afaceri.
Primele situatii fiscale dupa noile modificari si norme vor fi depuse de companii pe 25 iunie, respectiv pe 27 iulie, pentru cele care platesc trimestrial.
Cum se plateste impozitul in functie de tipul companiei
In norme se mentioneaza ca nu vor plati impozit minim firmele infiintate in cursul acestui an, de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2009. Daca aceste firme obtin profit, vor plati impozitul pe profit. Daca au pierderi, nu platesc impozit. Alte firme care nu vor plati impozitul sunt cele inregistrate la Registrul Comertului ca inactive.
Conform normelor de aplicare, companiile care devin inactive temporar in cursul anului, dupa 1 mai 2009, vor plati impozitul minim in perioada dintre 1 mai si data cand firma devine inactiva. Acesta este unul dintre motivele pentru care in perioada 1 - 27 aprilie a crescut numarul firmelor radiate sau suspendate fata de aceeasi perioada de anul trecut. Conform Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in aceasta perioada din 2009, fata de 2008, numarul firmelor care si-au suspendat activitatea a fost de aproape 3,5 ori mai mare, ajungand la 3.424, a celor dizolvate voluntar de 2,15 ori mai mare, ajungand la 556, si a celor radiate voluntar s-a triplat, ajungand la 1.784.
Inactivitatea este considerata din momentul in care cererea este inregistrata si nu in momentul in care aceasta este depusa.
“Inactivitatea era o stare de fapt pe care firma o avea deja, iar impozitul minim le-a dat companiilor imboldul sa reglementeze o stare de fapt”, adauga Ana-Maria Miron.
Firmele care devin inactive in cursul anului vor plati impozitul minim numai pentru perioada activitatii.
"Inactivitatea unei companii nu poate dura mai mult de trei ani, dupa care firmele trebuie fie sa se lichideze voluntar, fie sa isi reinceapa activitatea. Este putin probabil sa fie multe firme in aceasta situatie (adica sa se afle acum in al treilea an de inactivitate), insa este greu de estimat - o evidenta statistica ar putea fi insa furnizata de ONRC", completeaza Ana-Maria Miron.
Daca firma isi reia activitatea dupa 1 mai 2009, aceasta se va incadra in categoria celor obligate sa plateasca impozit minim, daca nu inregistreaza profit.
Dan Lazar spune ca aceste prevederi ofera o modalitate de a evita cheltuielile pe minus pentru acele companii care activeaza in sectoare afectate de criza si ofera un respiro afacerilor care debuteaza in acest an.
Platesc impozitul minim firmele rezultate din reorganizare (fuziune, divizare etc) pentru ca acestea nu sunt considerate start-up-uri. In cazul fuziunilor, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale companiilor participante, inregistrate la 31 decembrie a anului precedent (2008). In cazul unei divizari, noua firma va plati impozitul minim datorat in functie de veniturile totale anuale, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate.
Luminita Ristea mai spune ca este nevoie de clarificari in ceea ce priveste situatia firmelor aflate in insolventa si care sunt pe pierdere. In norme nu se precizeaza daca acestea sunt obligate sau nu sa plateasca acest impozit. Gabriel Sincu spune ca insolventa nu este echivalenta cu inactivitatea si companiile aflate in aceasta situatie ar trebui sa plateasca impozitul.
Si Valentin Creata, Partner la casa de avocatura Popovici Nitu & Asociatii, spune ca societatile aflate in insolventa nu sunt exceptate in mod expres de la aplicarea impozitului minim. In plus, aplicarea impozitului minim poate fi realizata doar in cazul firmelor aflate in reorganizare judiciara (pe durata acestei proceduri) si nu in cazul societatilor aflate in faliment.
“Societatile aflate in faliment nu mai datoreaza impozit minim, intrucat odata cu dispunerea intrarii in faliment, judecatorul sindic pronunta si dizolvarea societatii respective”, subliniaza Valentin Creata.
Luminita Ristea mai spune ca in cazul firmelor care au obtinut fonduri europene, acestea nu pot folosi aceste surse de finantare decat pentru cheltuielile pentru care sunt prevazute aceste sume si nu pentru altele, precum plata datoriilor la stat.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.