Influenta orgoliului in business (I)


Headhunter-ul George Butunoiu spune ca orgoliul influenteaza afacerile mai mult decat le place oamenilor sa creada. De altfel, ei stiu ca orgoliul are efecte negative asupra business-ului, astfel ca incearca sa-l ascunda fata de altii, insa subconstientul lucreaza in asa fel incat incearca sa-l ascunda chiar si fata de ei.


 

"Multi ajung sa se pacaleasca singuri, sa gaseasca niste justificari pentru niste actiuni dictate din orgoliu sau inventeaza niste lucruri in care chiar cred, pentru a nu se simti vinovati prea mult. Acesta este un lucru foarte bine cunoscut in psihologie si in psihologia sociala cu eliminarea disonantelor cognitive", explica pentru startups.ro George Butunoiu, directorul companiei de executive search cu acelasi nume (George Butunoiu Consulting Ltd.).  

Costantin Turmac, Managing Partner la Compass Consulting, spune ca emotiile, in cadrul carora orgoliul este o stare de spirit, cu una sau mai multe posibile exteriorizari, in contexte diferite, influenteaza foarte mult afacerile, cu atat mai mult cu cat oamenii implicati sunt simpli si locuiesc mai mult in zona emotiilor decat in cea a rationalului.

"Nu este neaparat rau, ci poate fi, in egala masura, si bine. Orgoliul este un ceva care dintr-odata transmite <Eu sunt mai bun decat tine> si invita la comparatie, subordonare, daca sunt si alte emotii - autoritate gratuita sau chiar o autoritate in sens negativ, tiranie sau aroganta", puncteaza Costantin Turmac.

Elisabeta Stanciulescu, sociolog si initiatoarea unui program interdisciplinar de Coaching-style Lifelong Learning, spune ca orgoliul influenteaza afacerile tot atat cat influenteaza orice alta activitate umana, iar ceea ce numim orgoliu este, adesea, un "motor" al actiunilor noastre, indiferent ca este vorba despre un joc sau o distractie, de relatii de munca sau amoroase, ori de investirea si gestiunea multor milioane.

"Paradigmele mai vechi considerau economia ca un domeniu in care oamenii ar actiona aproape exclusiv pe baza unor calcule rationale, insa in ultimele decenii expertii dezvaluie tot mai multe dimensiuni non-rationale ale comportamentelor economice", explica Elisabeta Stanciulescu.

Madalin Niculeasa, Partener in departamentul de litigii al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), spune ca afacerea in sine este o manifestare a orgoliului uman, fiind o forma de exacerbare a inteligentei constructive si utile.

"Mandria si exploatarea acesteia sunt explicatiile unor negocieri benefice sau prejudiciabile pentru parti. Orgoliul este prezent, atat in mod activ, cat si in mod pasiv, exploatand mandria partenerului de negociere", adauga Madalin Niculeasa.

Razvan Iorgu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara CB Richard Ellis Romania (CBRE), spune ca orgoliul influenteaza afacerile atat cat este lasat.

"Orgoliul la copii apare in timp si nu se manifesta intial fata de cei dragi, ci fata de cei care-l nesocotesc. Translatand, in business, atunci cand iti respecti partenerii, cu tot ceea ce ii defineste, inclusiv interese, orgolii, si iti propui sa construiesti un proiect cu rezultate benefice ambelor parti, sansele de reusita cresc considerabil", detaliaza Razvan Iorgu.

Si Andrei Cionca, Managing Partner la Casa de Insolventa Transilvania (CITR), spune ca orgoliul poate influenta pozitiv afacerile, daca este folosit pentru a stimula atingerea obiectivelor, insa poate deveni extrem de daunator cand denota autosuficienta sau trufie nejustificata.

De altfel, Iuliana Stan, Director General la Human Synergistics Romania, spune ca orgoliul este ceva foarte dureros si, culmea, il doare mai tare pe cel care il are decat pe cei asupra carora se rasfrange, desi aparentele ar putea insela.

"Orgoliul este o sabie cu doua taisuri: pe de o parte, iti poate da doza de energie si de motivatie care sa te faca sa misti lucrurile, pe de alta parte, te poate bloca. Si intr-un caz, si in celalalt, el presupune un consum urias de energie si consecintele actiunilor care au ca sursa orgoliul sunt volatile. Desi pare ca impulsul pune lucrurile in miscare, la un moment dat folosirea orgoliului devine ca un drog, trebuie sa ambalam din ce in ce mai mult si ajungem la a nu mai vedea nimic in jur. Si, probabil, vom avea dreptate spunand <stiam eu ca nu pot conta pe nimeni>", adauga Iuliana Stan.


Formele orgoliului
Elisabeta Stanciulescu mentioneaza ca ceea ce oamenii numesc <orgoliu>, in diferite contexte ale vietii cotidiene, excede definitiile simple din dictionare si acopera o gama larga, variata si complexa de trairi, care se suprapun, se impletesc, se intrepatrund si se confunda adesea.

"Este greu sa discernem unde se termina, de exemplu, constiinta propriei valori si nevoia naturala de realizare si recunoastere si unde incepe ceea ce consideram ambitie exagerata, orgoliu patologic, goana dupa succes si imagine, dogmatism, autoritarism, narcisism, megalomanie. In plus, etichetele acestea sunt foarte dependente de genul <personajului> despre care vorbim si de natura relatiilor lui cu cel care judeca si eticheteaza. S-a scris mult in psihologia sociala despre dublul standard cu care operam in judecatile noastre: le reprosam unor oameni exact aceleasi comportamente pe care le acceptam ca normale la altii, iar femeile sunt, de regula, etichetate drept <prea ambitioase>, <ariviste>, <orgolioase> mai rapid decat barbatii", explica Elisabeta Stanciulescu.

Sociologul plaseaza situatiile in care oamenii vorbesc despre orgoliu in viata cotidiana pe urmatoarea scala, mentionand ca le intalnim pe toate in afaceri, ca in oricare alt tip de activitate:

- eticheta pusa unor comportamente care tin de constiinta propriei valori, pretuirea de sine, stima de sine, respectul de sine; de exemplu, cand un om refuza sa faca unele lucruri pe care toti ceilalti le fac sau pretinde sa fie tratat intr-un anumit fel si nu accepta sa fie tratat altfel;

"Termenii precum <mandrie>, <demnitate>, <verticalitate> ar fi mai adecvati aici, insa, deseori, cei care fac compromisurile pe care un semen al lor le refuza vorbesc despre orgoliu. Este drept ca, uneori, pretuirea de sine poate luneca in autosuficienta si refuz al schimbarii interioare", detaliaza Elisabeta Stanciulescu.

- eticheta pentru nevoia de realizare si afirmare sau cea de a vedea rezultatele propriilor actiuni, ca iese ceva valabil din mana sau din mintea ta si ca altii, semnificativi, apreciaza ceea ce ai produs;

"In acest caz putem vorbi si despre <ambitie>, este forma cea mai elementara si mai constructiva a ambitiei", mai spune Elisabeta Stanciulescu.

- dorinta de a face lucruri deosebite, marete, de a contribui semnificativ la binele unui grup, de a lasa ceva in urma;

"Este o forma mai accentuata a ambitiei, constructiva pana la un punct, insa, daca depaseste un prag critic, poate deveni destructiva, atat la nivel individual, cat si la nivelul grupurilor", adauga Elisabeta Stanciulescu.

- eticheta pentru nevoia de coerenta a sinelui si consecventa cu sine, faptul de a nu-ti schimba foarte usor opiniile, alegerile, deciziile;

"In limite functionale, aceasta nevoie te face predictibil si ajuta la o calitate mai buna a relatiilor; insa tot ea poate conduce la rigiditate si la refuzul de a reveni asupra unei decizii, chiar daca ti se aduc argumente ca a fost neinspirata sau paguboasa", explica Elisabeta Stanciulescu.

- nevoia de a te simti stapanul propriei vieti, refuzul de a accepta ca altul sa decida pentru tine;

"In anumite contexte, aceasta nevoie poate deveni sau poate fi calificata drept incapacitate de subordonare si de munca in echipa", subliniaza Elisabeta Stanciulescu.

- nevoia de putere sociala, de a avea cuvantul hotarator in actiuni colective, de a controla actiunile altora;

Citeste continuarea articolului - pagina 2


DE RETINUT:
Orgoliul influenteaza afacerile intr-o masura mult mai mare decat le place oamenilor sa creada.
Ceea ce numim orgoliu este, adesea, un “motor” al actiunilor noastre.
In afaceri, orgoliul tine mai mult de dorinta de a avea dreptate si este imaginea distorsionata a managerului despre el insusi.
Printre beneficiile orgoliului se numara increderea in propriile forte, stimularea inovatiei si reducerea presiunii in randul angajatilor.
Orgoliul, inteles ca pretuire de sine, constiinta propriei valori, te ajuta sa cauti sa te faci pretuit si respectat ca partener sau furnizor de bunuri si servicii.


Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii