Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

“Speram sa vedem primele roade ale monetizarii in prima jumatate a acestui an. Avem resursele necesare pentru a-l sustine, asa ca cifra de afaceri este mai putin importanta atata timp cat ajungem la monetizare. Fiecare modul Tetatet.ro poate avea o forma proprie de monetizare, de la promovarea printr-o intrebare, pana la promovarea printr-un eveniment”, spune Dragos Birlea.

Ciprian Trandafirescu mentioneaza ca in primul an strategia Octo.ro nu urmareste in principal atragerea de venituri, ci cresterea valorii serviciilor oferite si a vizibilitatii pentru utilizatori.

Interesul investitorilor
Singura retea sociala romaneasca de afaceri care a atras un investor este RoREN.

Ovidiu Negrean spune ca a primit anul trecut propuneri de achizitionare a Lucrez.in/IT, dar acestea nu au fost suficient de interesante pentru a fi finalizate.

“Sumele oferite au fost sub 10.000 euro si nu credeam ca cei care doreau preluarea puteau sa creasca mult reteaua. Suntem interesati de a gasi un eventual investitor, care sa preia parte din site, dar care sa aduca valoare si in zona de dezvoltare a acestuia”, mentioneaza Ovidiu Negrean.

Tetatet.ro nu a incercat sa atraga investitori, considerand momentul prematur.

“Din acest motiv nici nu s-a concretizat vreuna dintre propunerile primite. Este devreme. Avem idei si avem resurse”, completeaza Dragos Birlea.

Facilitatile oferite de platformele online
RoREN a iesit din beta in luna noiembrie, anul trecut, si ofera acces la trei tipuri de servicii gandite sub forma unor comunitati de specialisti care sa colaboreze intre ei, dar care sa se poata si consilia.

In acest an, exista intentia ca pe Iasinet.ro sa se poata posta si anunturi cu locuri de munca disponibile.

Lucrez.in/IT a avut inca de la inceput toate modulele disponibile in prezent, asa ca nu au mai fost adaugate unele noi.

Pentru Tetatet.ro, iesirea din versiunea beta este programata pentru sfarsitul verii. Anul trecut, reteaua si-a adaugat noii facilitati la fiecare doua saptamani. In acest an, se va pune accentul pe dezvoltarea modulului de documente pe retea.

“Dorim sa iesim din beta in cursul acestui an, lasand in beta doar functiunile noi”, spune Rares Dragan.

Beneficii offline
Intalnirile si evenimentele sunt printre facilitatile pe care retelele sociale de afaceri incearca sa le ofere utilizatorilor.

Prima retea care a organizat intalniri offline a fost RoREN. Asemenea intalniri au organizat si Iasinet.ro si Lucrez.in/IT. Tetatet.ro a inceput intalnirile offline pentru oameni de afaceri in februarie acest an. Acestea sunt organizate lunar, sub brandul BizzCoffee, in colaborare cu Lucian Hutanu. Prima intalnire a fost organizata la Cluj-Napoca.

Spre deosebire de celelalte retele de afaceri romanesti, Octo.ro a pornit tocmai ca urmare a unor intalniri, ca o continuare a afacerii de networking a lui Ciprian Trandafirescu.

Parteneriatele in diferite domenii de activitate si afaceri sunt alta facilitate acordata de retelele sociale de afaceri locale. Astfel de parteneriate au Iasinet.ro, Lucrez.in/IT si Tetatet.ro, iar Octo.ro negociaza doua. Pentru retelele sociale, avantajele parteneriatelor sunt vizibilitatea intr-un anumit domeniu - un mod de a atrage utilizatori.

Potentialul pietei
Reprezentantii retelelor sociale de afaceri spun ca mai pot aparea si alte platforme romanesti pe acest segment.

Ciprian Trandafirescu considera ca mai exista potential, pentru ca oamenii de afaceri romani au inceput sa constientizeze importanta networkingului, a dezvoltarii retelei de contacte si a brandingului personal.

Ovidiu Negrean crede ca se mai pot dezvolta retele sociale pe fiecare nisa, dar ca nu vor mai fi initiative de retele de afaceri generaliste.

Si Constantin Ciortan precizeaza ca mai pot aparea retele dedicate IT-istilor, consultantilor in managementul proiectelor, trainerilor, specialistilor in resurse umane, profesionistilor dinturism etc.

“Daca faceti o analiza a numarului de utilizatori de pe fiecare dintre ele (n.red. - relele sociale romanesti), va dati seama ca piata autohtona nu este dispusa sa sustina prea multe retele de afaceri. In final, numarul lor va trebui sa se restranga. Daca vorbim despre retelele de nisa, automat targetul se reduce foarte tare, cu siguranta neputand exista mai mult de o retea de succes pe un domeniu de activitate”, precizeaza Bogdan Colceriu.

Concurenta
Dintre retelele internationale, cea mai importanta concurenta pentru proiectele romanesti este reprezentata de LinkedIn.com, pentru ca este singura cu un numar semnificativ de utilizatori romani pe acest segment.

“Anul care a trecut a aratat ca este greu de concurat cu retelele internationale, dar nu imposibil. Problema este ca romanii nu sunt obisnuiti sa socializeze in scop de business. De aici si numarul nu foarte mare de utilizatori ai retelelor locale”, explica Ovidiu Negrean.

Retelele sociale de afaceri romanesti pot concura cu cele internationale, daca folosesc elemente de diferentiere.

Ovidiu Negrean mentioneaza ca si avantaje ale retelelor romanesti localizarea si limba, precum si faptul ca pentru a putea concura cu cele internationale, proiectele autohtone trebuie sa aiba abordari locale si o promovare puternica.

Reprezentantii Tetatet.ro spun insa ca este de preferat ca retelele sociale de afaceri romanesti sa aiba elemente de diferentiere dincolo de limba si de specificul autohton, precum si sa prinda un moment bun.

“Piata trebuie sa nu fie acaparata de o retea externa, pentru ca miza unui start-up nu este migrarea userilor de pe reteaua internationala, ci recrutarea de noi useri. Apoi, sa stie sa isi foloseasca avantajul de a fi mult mai aproape de useri decat reteaua internationala prin comunicare sau client service. Pentru noi (n.red. - Tetatet.ro), elementele de diferentiere sunt conceptul de influenta si modulul de documente, ambele primite foarte bine de catre useri, alaturi de o sumedenie de actiuni planuite pentru acest an”, spune Rares Dragan.

Constantin Ciortan crede ca, deocamdata, retele sociale de afaceri romanesti nu pot concura cu cele internationale care numara sute de mii sau milioane de membri.

Ciprian Trandafirescu are o opinie apropiata de cea a lui Constantin Ciortan, considerand ca cele doua (n.red. - retelele sociale romanesti de afaceri si cele internationale) fiind de dimensiuni diferite din perspectiva targetului vizat si, in plus, in Romania consumatorul de online este inca la inceput, cel putin pe segmentul de retea sociala de afaceri. El mai crede ca o retea sociala de business romaneasca poate fi mult mai functionala decat una internationala, prin simplul motiv ca isi concentreaza actiunea intr-un spatiu pe care il cunoaste si in care colaborarea dintre utilizatori poate avea rezultate vizibile, concrete.

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Sapte retele sociale de afaceri au fost fondate in Romania pana in prezent.
Numarul total al utilizatorilor inregistrati in retelele sociale romanesti de afaceri este de aproximativ 10.000, in prezent.
Cei mai multi utilizatori sunt din Bucuresti si Cluj-Napoca, doua dintre retele avand sediul central la Cluj-Napoca (Lucrez.in/IT si Tetatet.ro).
Niciuna dintre retelele autohone de afaceri nu a inceput monetizarea, existand insa planuri in acest sens pentru perioada urmatoare.
Jucatorii de pe piata spun ca mai pot aparea si alte retele romanesti de afaceri, mai ales pe nise.
Pentru a avea succes, este de preferat ca retelele sociale romanesti de afaceri sa aiba elemente de diferentiere dincolo de limba si de specificul autohton.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Erata: Dupa publicarea articolului, au fost adaugate informatii referitoare la RoREN.

Publicat pe 10 Martie 2010 la ora 02.06