Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

Managing Partner-ul de la Aims adauga faptul ca firmele din Romania ar putea folosi  intraprenori pentru a aduce un suflu nou, inviorare si mai mult "oxigen" in echipa.

Mihai Stanescu spune ca intraprenorii au aparut in Romania dupa anul 2000, pentru ca piata de business a ajuns la o maturitate care a permis aparitia unor companii care fac asta de mult timp, in lume.

"Intraprenori sunt in mai toate companiile mari, sub diverse nume si contracte, pentru ca exista suficient spatiu (cultural si managerial) ca sa se poata investi in aceasta abordare, in general, pentru management si alte servicii destul de speciale, bazate pe competente pe care nu le pot gasi pe piata muncii", detaliaza Mihai Stanescu.

Daniela Necefor completeaza ca din 2002 au inceput sa fie mai multi intraprenori in Romania, odata ce tot mai multi romanii au preluat conducerea companiilor multinationale.

"Apoi, din 2005, companiile au fost mult mai interesate de a face aceste schimbari. Unde nu se vrea foarte mult acest tip de angajati sunt companiile romanesti foarte mari, in care antreprenorii nu au inca siguranta sa-si lase business-ul pe mana altora, pentru ca nu exista increderea ca altcineva le-ar putea conduce business-ul la el de bine ca ei, indiferent de tipul de activitate. Antreprenorii romani cred ca, facand si crescand business-ul atat de mult, nu exista nimeni altcineva caruia sa-i poata da atat de multa incredere incat sa-i predea business-ul si el sa se retraga, sa ramana doar actionar", mai spune Daniela Necefor.

Mihaela Perianu mentioneaza ca firmele interesate sa aiba astfel de angajati sunt cele cu o cultura de inovare si avangarda.

"Fiecare firma are nevoie de intraprenori, dar cultura organizationala a companiilor din Romania - fie ele multinationale, fie locale - este una de executant si mai putin de responsabilizare, asumare, generare de idei, inovatie. Pe de alta parte, angajatii prefera sa execute ce li se spune decat sa inoveze, sa actioneze ca antreprenori. Ce-i drept, nici organizatiile nu rasplatesc un astfel de comportament antreprenorial", subliniaza Mihaela Perianu.

Cat de folosit a fost conceptul in ultimii ani
"Pe fondul crizei profunde prin care trece Romania, conceptul de intrapreneur a fost mai degraba limitat, poate mai mult decat inainte, in principal din cauza motivelor legate de resursele financiare limitate si de ingradirea riscului", mentioneaza Alexandru Talmazan.

Daniela Necefor mai spune ca, in ultimii doi - trei ani, firmele antreprenoriale romanesti n-au avut curajul sa lase business-ul pe mana unor angajati si, chiar daca aveau un manager strain, antreprenorul a repreluat conducerea, neavand incredere ca un angajat poate trece prin aceasta criza.

"Multinationalele au facut schimbari, mai ales pe vanzari, imediat ce a inceput criza, pentru ca cei care au avut o performanta foarte mare pe perioada economica in crestere, in prima perioada a crizei n-au avut aceeasi performanta. Impresia a fost ca sub presiune, sub deadline-uri mult mai mari, acei oameni n-au reusit sa ajunga la aceeasi performanta si au incercat aceasta schimbare de a aduce pe cineva care raspunde mult mai bine situatiei de stres, care poate rezista mult mai mult presiunii si cu alt tip de strategie, pentru ca era clar ca trebuie aplicata o alta strategie", completeaza Daniela Necefor.

Mihai Stanescu adauga faptul ca, in ultimii trei ani, companiile multinationale au facut foarte putine schimbari in procesele care aduc o rata mare de profit si, implicit, intraprenorii cu rezultate bune au ramas in aceleasi tipuri de relatii cu companiile-mama.

"Nu vad un tred crescator sau descrescator, cred mai degraba ca intraprenorul isi poate gasi o nisa foarte buna in business, doar aplicand principiul universal <people respond to quality>", subliniaza Mihai Stanescu.

Problemele legate de intraprenoriat
Alexandru Talmazan spune ca o provocare este ca trebuie avut in vedere ca managementul de tip intraprenorial sa nu cada in excese si sa nu ajunga la prevalenta obiectivelor personale in fata celor corporatiste.

Daniela Necefor completeaza ca probleme cu intraprenorii apar incepand de la nivelul salariatilor din middle management in jos, deoarece acestia isi doresc sa aiba tot mai mult - in cariera si financiar.

Ea mai spune ca in top management nu sunt astfel de situatii, deoarece pachetul salarial este suficient de ridicat, astfel incat sa fie tentati sa obtina alte beneficii de la companie.

Madi Radulescu adauga pe lista de provocari legate de angajatii - antreprenori:
- faptul ca procedeaza doar cum gandesc ei, fara sa ceara si alta parere;
- implementeaza idei pe banii companiei, aceasta din urma asumandu-si astfel riscul de a pierde investitia;
- uneori, se comporta ca si cand ar detine business-ul, afectandu-i pe ceilalti in relatie cu ei.

Daniela Necefor mai trece la provocari plecarea intraprenorului din companie, deoarece aceasta trebuie sa gaseasca un om la fel de bun si care sa cunoasca piata respectiva.

Mihai Stanescu spune ca, din experienta lui de zece ani de coaching cu managerii din Romania, cel mai des apare provocarea pe care a denumit-o "distanta culturala".

"Compania trebuie sa isi defineasca foarte bine relatiile cu intraprenorul - nu numai cele comerciale si administrative, ci si cele operationale, de zi cu zi! Astfel incat sa nu isi distruga chiar resursa in care investeste timp si bani. De cele mai multe ori, intraprenorul nu isi poate face treaba eficient din cauza culturii companiei care il defineste ca intraprenor. Dupa cateva luni, intraprenorul este <tras> inapoi inspre modul de lucru si obiceiurile pe care tocmai el era delegat sa le ignore, in ideea unor rezultate mai bune", mai spune Mihai Stanescu.

Alta problema este legata de calendarul de obiective - intraprenorii accelerand mult prea mult dezvoltarea segmentului respectiv.

"Aparent paradoxal, am vazut mai multi intraprenori care au inceput sa accelereze foarte puternic catre rezultatele propuse. Se pare ca relativa independenta a intraprenorului il motiveaza sa lucreze mai inteligent si mai eficient. Bineinteles, acest fenomen se aplica celor care sunt deja orientati 100% catre rezultat, care nu pierd vremea si care nu consuma resursele companiei fara a avea rezultate pe masura obiectivelor", subliniaza Mihai Stanescu.

Mihaela Perianu completeaza ca provocarile in a avea intraprenori sunt legate de faptul ca trebuie tinuti in frau si ca poate aparea prea multa inovatie si prea putina implementare, prea mult nou, in defavoarea serviciilor traditionale care functioneaza.

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Desi ar avea nevoie, cele mai multe firme romanesti nu folosesc angajatii - antreprenori sau intraprenori, pentru ca nu au incredere in ei.
Angajatul - antreprenor inoveaza si face proiecte noi, comportandu-se ca un antreprenor, dar dispunand de resursele, mult mai puternice, ale corporatiei.
Termenul a aparut la inceputul anilor '80, fiind folosit in tarile anglo-saxone si occidentale, iar in Romania la inceputul anilor 2000, odata ce tot mai multi manageri romani au preluat conducerea companilor multinationale din tara noastra.
Garantarea rezultatului propus, o dinamica mai mare, competenta profesionala, mai multa inovatie si o dedicare mai mare sunt principalele avantaje aduse de angajatii - antreprenori pentru companie.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Publicat pe 20 Iulie 2011 la ora 22.38