Printre aspectele luate in calcul in alegerea variantei potrivite se numara cele de natura juridica (posibilitatea de a cumparata un anumit tip de active, precum terenuri, fata de dreptul neingradit de a achizitiona participatii sau obligatii), fiscala (incidenta TVA-ului sau impozitului datorat pe castigul din transfer) si economico-financiara (modalitatea de a finanta pretul tranzactiei si integrarea business-ului achizitionat in afacerea detinuta de cumparator).

Cand sunt preferate tranzactiile tip asset
Antonis Ioannides, Partner M&A Transaction Services la Financial Advisory de la compania de consultanta Deloitte, spune ca decizia de a achizitiona toata compania sau numai o parte depinde si de operatiunile companiei vizate de tranzactie, de structura firmei si de industrie. In plus, vanzarea bunurilor este preferata din cauza ca multe firme nu sunt transparente in ceea ce priveste situatia lor financiara.

Mihai Pop, Partner la compania de consultanta Osprey Partners, spune pentru startups.ro ca achizitia activelor este preferata in cazul unora dintre afacerile de familie. Asta din cauza ca pe firma sunt trecute toate cheltuielile familiei, nu au fost respectate toate conditiile pentru autorizatiile de mediu si exista riscuri legate de relatia cu statul (plata taxelor si conditiile pentru personalul angajat).

Tranzactiile de acest tip sunt alese si in cazurile cand investitorii nu vor sa cumpere toate afacerile pe care le deruleaza o companie. In acest caz, firma este divizata, impartita in mai multe companii si va fi vanduta numai activitatea care il intereseaza pa cumparator.

Mihai Pop spune ca achizitiile tip asset sunt preferate si atunci cand o firma are mai multi actionari ale caror participatii nu pot fi cumparate, insa afacerea poate fi achizitionata in totalitate de la actionarul majoritar - este exemplul firmelor listate la bursa.

Antonis Ioannides considera ca anul acesta tranzactiile tip assset sunt o solutie pentru dezvoltatorii imobiliari cu mai multe proiecte in constructie, dar care nu le pot finanta pe toate.

Care sunt asemanariile dintre cele doua tipuri de tranzactii
De cele mai multe ori, achizitionarea actiunilor sau partilor sociale nu este precedata numai de o analiza a aspectelor strict legate de dreptul de proprietate asupra acestora, ci si de o verificare a situatiei juridice a activelor si activitatii societatii.

“In fapt, desi cumparatorul preia actiuni/parti sociale, rezulatul final este controlarea activelor si activitatii societatii, la fel cum se intampla, in mod direct, in cazul preluarii acestora din urma”, subliniaza pentru startups.ro Anca Danilescu, Partener la casa de avocatura Zamfirescu Racoti Predoiu (ZRP).

In ambele tipuri de tranzactii, atat numele firmei, cat si marcile inregistrate pot fi pastrate sau vandute. Mihaela Moise, Director Restructuring la compania de consultanta si audit KPMG, spune ca, de obicei, se cumpara numele firmei sau marcile inregistrate relevante, iar firma care le-a vandut poate sa isi continue activitatea, dar va trebui sa isi reconstruiasca notorietatea.

“Ambele operatiuni pot reprezenta, din punct de vedere al dreptului concurentei, concentrari economice susceptibile de a fi notificate autoritatilor de concurenta competente, cu toate consecintele temporale si financiare subsecvente”, adauga Anca Danilescu.

Care sunt diferentele intre tranzactii
Vanzarea de companii se poate face in orice domeniu, insa cea de bunuri se practica mai mult in productie, pentru ca in servicii, fara oameni, firmele nu au nicio valoare.

Mihai Pop spune ca in cazul vanzarii afacerii, verificarile legale dureaza mai putin decat la vanzarea companiei. In schimb, in acest al doilea caz, dureaza mai putin verificarile legate de proceselor si contractele din firma.

O diferenta este data de faptul ca la tranzactionarea afacerii, vanzatorul este obligat sa aiba proprii consultanti. Asta pentru ca evaluarea, delimitarea si realizarea tranzactiei sunt mai complicate decat in cazul vanzarii companiei.

Reprezentantul Osprey spune ca, de obicei, se prefera tranzactiile de companii, pentru ca riscul transferului contractelor comerciale si de munca este ridicat in cazul achizionarii afacerii. Antonis Ioannides precizeaza si ca due-diligence-ul juridic va fi mai strict in cazul unei tranzactii tip asset, decat in vanzarea unei companii.

In cazul contractelor pe care firma le are cu banca, daca asupra bunurilor care urmeaza sa fie transferate au fost constituite garantii (ipoteci, garantii reale mobiliare), acestea nu vor fi radiate automat prin transferul bunurilor catre cumparator, ci vor fi mentinute, cu exceptia unei intelegeri specifice intre cele doua parti.

“Asadar, acestea vor fi suportate de cumparator, chiar daca el nu devine, de exemplu, beneficiarul unui imprumut contractat de societatea transmitatoare si garantat cu respectivele bunuri”, mentioneaza Anca Danilescu.

Mihaela Moise spune ca trebuie tinuti cont si de faptul ca o companie este operativa imediat, beneficiaza de acelasi portofoliu de clienti, licente, autorizatii, resurse umane, renume in piata, finantare etc. In schimb, daca sunt achizitionate activele unei afaceri, chiar si integrate pe o structura deja existenta a cumparatorului, necesita un timp mult mai mare pana la derularea activitatii in conditii normale.

Valoarea tranzactiei
De obicei, in cazul tranzactiilor din domeniul serviciilor, plata nu se face in face in bani, ci in actiuni sau optiuni la noua companie sau alte modalitati. Prin aceste variante se amana plata pana la integrarea afacerii.

“In cazul achizitionarii unei afaceri (n.r. - asset deal), se poate face o selectie mai riguroasa de active/ pasive si resurse, pe cand in cazul achizitionarii unei companii se achizitioneaza compania in totalitate, cu tot ce reprezinta core sau non-core si riscuri si datorii existente sau latente”, completeaza Mihaela Moise.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.