Dragos Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill si Caru’ cu Bere, spune pentru startups.ro ca, in contextul crizei economice, piata a devenit competitiva mai ales pe fondul scaderii intentiei de consum. Antreprenorul considera ca zonele de fast food si de autoservire sunt inca neacoperite, cele mai prezente pe piata fiind restaurantele a la carte.

Daca un antreprenor decide sa inceapa o afacere in domeniu, primii pasi sunt, potrivit lui Petrescu, “training, apoi business plan, apoi gasirea locatiei, apoi executia proiectului”.

Antreprenorul spune insa ca piata este dura, doar 6% dintre antreprenori reusind sa aiba success.

Investitia initiala
Antreprenorii care au dezvoltat afaceri in domeniu spun ca investitia initiala porneste de la 50.000 de euro - 100.000 de euro, fara ca suma sa includa dotarile si amenajarea spatiului.

“O investitie initiala poate incepe, pentru partea de bucatarie, de la 15.000 de euro si poate ajunge pana la 100.000 de euro, in functie de numarul de persoane deservite, de modul de preparare a mancarurilor si de meniu”, explica pentru startups.ro Sorin Ghencea, Business Development Director la Horeca Expert.

Specialistul pe domeniul HoReCa spune ca alte cheltuieli importante sunt legate de mobilierul pentru sala de mese si de accesorii si vesela. Acestea pot varia foarte mult in functie de tipul restaurantului (intre 5.000 de euro si 150.000 euro).

Investitia se poate recupera in unele cazuri in sase luni, iar in altele in trei - patru ani, in functie de investitie si rulaj. Totusi, potrivit lui Dragos Petrescu, afacerea “este una foarte grea, cu marja mica de profit”.

Alegerea in functie de spatiu
Din punct de vedere imobiliar, Irina Petrescu, partener la Esop Consulting, spune ca exista doua categorii mari de restaurante: cele amplasate in vile si cele din parcurile de afaceri.

In cazul vilelor, amplasarea este elementul principal de interes, iar aceasta trebuie sa fie “cat mai stradala si usor accesibila”. Importanta este si impartirea spatiului, in conditiile in care vilele sunt deja partitionate si nu se pot face mari modificari din acest punct de vedere. Cele mai cautate sunt vilele cu camere cat mai mari.

“Vilele care au open space sunt o adevarata mana cereasca pentru clientii care le pot adapta nevoilor lor, pastrand in acelasi timp aerul boem dintr-o vila”, mai spune Petrescu, precizand ca in cazul restaurantelor in vila pozitionarea este pe segmentul mediu plus sau lux. (Citeste aici despre vilele din centrul Bucurestiului care devin restaurante)

In ceea ce priveste restaurantele in cladiri de birouri, Irina Petrescu remarca o moda in acest sens, dat fiind  potentialul mare pe care il pot genera fie cladirile mari (minim 10.000 mp), fie parcurile de birouri ce reunesc mai multe cladiri, cu mii de metri patrati, sau zone care concentreaza multe cladiri de birouri, independente, dar foarte apropiate (de exemplu, zonele Dimitrie Pompei sau Piata Victoriei din Bucuresti).

Restaurantele din cladirile de birouri sunt concentrate pe segmentul mediu si mediu plus, pentru a satisface nevoile unei categorii cat mai largi de clienti.

Consultantul Esop afirma ca spatiul, atat in cazul unei cladiri de birouri, cat si al unei vile, trebuie sa indeplineasca anumiti parametri tehnici: sursa de apa si de gaz, o putere instalata suficient de mare.

Locurile de parcare sunt importante, fie ca sunt asigurate de proprietar, fie ca exista posibilitati de parcare in aona. Irina Petrescu la recomanda clientilor in cautare de spatiu pentru deschiderea unui restaurant sa coreleze conceptul pe care pot sa il dezvolte intr-un anumit spatiu, cu profilul potentialilor lor clienti.

“Aspectul de la care trebuie sa se porneasca este ce buget pot aloca pentru o astfel de afacere. Pasul doi este conceptul de restaurant pe care pot sa il dezvolt in acest buget, urmand ca in functie de acest lucru sa treaca la pasul urmator - alegerea locatiei, a tipului de spatiu etc”, explica Irina Petrescu.

Ea mai adauga faptul ca, in ceea ce priveste restaurantele in cladiri de birouri, multi proprietari sunt interesati sa coopteze un restaurant cu un bun renume, aceasta fiind si o facilitate pentru ceilalti chiriasi ai complexului.

Restaurant in franciza
In cazul in care antreprenorul nu doreste sa infiinteze de la zero un restaurant, acesta poate achizitiona o franciza.

El beneficiaza de transferul de know-how, de retetare si de training specializat pentru personalul angajat, astfel incat sa poata replica atmosfera si  gustului mancarii specifice brandului. Un alt avantaj pentru francize este acela ca noul context financiar din piata pare sa influenteze cel mai putin segmentul restaurantelor care au la baza acest sistem.

“Daca fashion retailul se arata cel mai afectat de contextul actual, piata resturantelor continua sa fie un domeniu de interes pentru plasarea investitiilor in franciza”, spune pentru startups.ro Raluca Stanciu, Recruitment & Brokerage Dept. Franchise Development Manager la CHR Consulting.

Ea precizeaza ca, desi planurile de expansiune ale diversilor investitori autohtoni pentru Romania sunt mult mai precaute, flexibilitatea francizorilor de renume este mult mai mare in aceasta perioada.

“Un investitor cu resurse financiare disponibile in prezent poate securiza un contract de masterfranciza in conditii mult mai permisive in aceasta perioada (francizorii dand dovada de o mai mare flexibilitate in negocierea taxelor de exclusivitate)”, explica Stanciu.

Totusi, printre dezavantaje, ea mentioneaza lipsa unei libertati in administrare, specificul sistemului presupunand respectarea riguroasa a modelului de afacere.

Dar, ca si in cazul lansarii de la zero a restaurantului, pe cont propriu, investitia este in jur de 200.000 de euro - 250.000 de euro, incluzand taxa de intrare in reteaua de franciza, cheltuielile de amenajare a spatiului si dotare a acestuia cu mobilier, echipamente, stoc initial de marfa.

Deschiderea de noi unitati presupune noi investitii din partea partenerului francizat. In cazul unui restaurant in franciza, recuperarea investitiei de start-up este strict dependenta de perfomanta unitatii/unitatilor si se poate face in trei - cinci ani.

Citeste continuarea articolului - pagina 2
 

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.