Potrivit unui studiu Coface, lichiditatea la nivelul mediului de afaceri a ajuns la un maxim istoric, dar a crescut cu aproape 50% valoarea instrumentelor refuzate la plata.
Comparatia este facuta intre semestrul I din 2017 si perioada similiara din 2016, sectoarele in care s-au inregistrat cele mai multe insolvente fiind constructii si comert.
Desi numarul insolventelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut (4.442 de proceduri noi), numarul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat in insolventa in intervalul analizat a crescut cu aproape 20%, ajungand la 180 de firme.
Numarul insolventelor din prima jumatate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor se afla la cel mai ridicat nivel din perioada analizata.
Reprezentantii Coface spun ca paradoxul, si anume un minim al insolventelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente in primul semestru al anului curent, un numar de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane de euro in anul anterior, dintre care 11 desfasurau o activitate de distributie, comert sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scazut al activelor imobilizate si un grad de indatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.
Gradul de indatorare a companiilor care ulterior au intrat in insolventa a crescut constant, de la 72% in 2008, la aproximativ 97%, in 2016. Aceasta dinamica a fost determinata de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scazut de capitalizare din partea actionariatului si necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichiditatii.
Potrivit datelor Coface, din cele 4.442 de companii insolvente in primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaratiile financiare pentru activitatea desfasurata in anul 2016. Reprezentantii Coface spun ca una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrarii in insolventa a fost cresterea accelerata a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplata cu acumularea de pierderi din ce in ce mai mari.
Cu toate acestea, s-a remarcat o evolutie a veniturilor companiilor, in anii premergatori insolvabilitatii.
“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic in ultimii 3 - 4 ani dinaintea intrarii in insolventa, ca urmare a investitiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 milioane de lei, cu 26% peste anul anterior si de aproape doua ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumuland pierderi din ce in ce mai mari. Aceasta dinamica a fost inregistrata ca urmare a evolutiei gradului de indatorare, care a generat o povara financiara tot mai importanta”, spune Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.
Cresterea valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% in prima jumatate a anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior pare sa fie, de asemenea, paradoxala, avand in vedere ca lichiditatea inregistrata la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea insumata a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ in Romania a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungand la 128 miliarde de lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 de miliarde de lei in 2007.
“Daca sunt companii care beneficiaza de numerar, iar insolventele din primul semestru al anului curent raman la un minim istoric, de ce inregistram o crestere a valorii instrumentelor refuzate la plata? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizarii veniturilor, profiturilor si a lichiditatii in randul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din Romania, aproximativ 5.000, concentreaza 58% din lichiditatea intregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. In concluzie, numerarul consolidat in intregul mediu de afaceri inregistreaza intr-adevar o crestere, insa surplusul este concentrat in randul firmelor mari. Comasarea numerarului in randul firmelor mari este generata de accentuarea fenomenului polarizarii din perspectiva veniturilor si profiturilor companiilor active in Romania”, spune Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
El precizeaza ca cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai putin vizibil in tarile din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active in Romania inregistreaza profituri, din care 75% sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii. Pe de alta parte, 4 din 10 companii active inregistreaza pierderi, in timp ce doar 42% sunt sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii.
Ce greseli au facut companiile care au intrat in insolventa?
Analizand evolutia situatiei financiare inregistrata in perioada 2008 - 2016 de catre companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent, reprezentantii Coface semnaleaza cateva dintre cele mai comune greseli:
• Lipsa de aliniere a orizontului activelor si pasivelor, prin finantarea investitiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;
• Ciclul de conversie a banilor a inregistrat in mod constant valori pozitive, sursele de finantare nefiind sustenabile;
• Pierderile realizate in mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;
• Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabila, in conditiile in care numerarul operational a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentata prin imprumuturi contractate de la institutii de credit;
• Investitiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat cresterea veniturilor, dar companiile au inregistrat pierderi in mod constant. Randamentul obtinut a fost inferior costului de finantare.
Constructii si comert - cele mai multe firme in insolventa
In majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care inregistreaza cel mai mare numar al firmelor aflate in insolventa au ramas cu precadere neschimbate, singurele modificari fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum doua pozitii. Totusi, este pentru prima data in ultimii cinci ani cand comertul cu ridicata sau cu amanuntul nu se afla pe prima pozitie din perspectiva numarului absolut al insolventelor nou deschise.
Cele mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au fost in constructii, respectiv 746, volumul lucrarilor scazand cu 8% in primele sase luni ale anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Sectorul mentionat este urmat de comertul cu amanuntul (705 insolvente in semestrul I 2017), comertul cu ridicata si distributie (660 de insolvente).
Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa in primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Zonele Bucuresti, Sud - Est si Sud au ramas primele trei regiuni unde se inregistreaza cel mai ridicat numar de insolvente, in timp ce zonele Vest, Sud - Vest si Centru raman pe ultimele pozitii din acest punct de vedere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.