Ce este antreprenoriatul social
Scopul principal al antreprenorilor sociali nu este obtinerea de bani, ci construirea unor afaceri etice, durabile, care sa aiba un impact social pozitiv. Prin beneficiile sociale, agroturismul, agricultura biologica sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.
"Economia sociala este o forma alternativa de dezvoltare economica echitabila, responsabila si democratica, supranumita si al treilea sector. In contextul actualei crize globale, economia sociala pare sa reprezinte una dintre solutiile viabile cu un potential semnificativ pentru crearea si asigurarea de locuri de munca”, spune pentru startups.ro Florica Chereches Executive Director la ONG-ul de dezvoltare comunitara si socio-economica Integra Romania Association.
Ea precizeaza ca antreprenoriatul social apare in primul rand pentru a ajuta la incluziunea sociala a persoanelor marginalizate sau cu handicap, a incuraja ocuparea fortei de munca, valorificarea unui potenial locl sau sustinerea activitatii sociale a unor ONG-uri.
Printre principiile antreprenoriatul social, Florica Chereches enumera autonomia gestiunii, procesul democratic de decizie, adeziunea prin voluntariat, precum si faptul ca in procesul de distributie a veniturilor, prioritatea este acordata persoanelor si muncii inaintea capitalului.
Tarile unde antreprenoriatul social este raspandit sunt Statele Unite ale Americii, cele din Europa de Vest (Italia, Franta, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda).
In ultimii ani, antreprenoriatului social a inceput sa fie promovat in tarile sarace si pe pietele emergente din tari din America de Sud, Africa si Asia.
"In toate tarile se practica acest tip de antreprenoriat, indiferent de gradul lor de dezvoltare, doar ca in tarile mai dezvoltate el este recunoscut, legiferat si se bucura de sprijin prin subventii si facilitati fiscale, iar in alte tari exista fara a fi recunoscut”, adauga Florica Chereches.
Concepte care se confunda cu antreprenoriatul social
Antreprenoriatul social este confundat deseori cu responsabilitatea sociala corporatista (corporate social responsibility, CSR) si investitiile responsabile social (socially responsible investing, SRI).
Bogdan Diaconu, co-fondator al agentiei de consultanta de CSR Sustainable & Responsible Management, precizeaza ca cele trei au multe elemente comune (strategii de profit pe termen lung, sustenabile, neagresive fata de mediu si in acord cu nevoile sau asteptarile principalelor grupuri co-interesate, de la proprietari sau investitori, pana la consumatori, parteneri, angajati si comunitatile din proximitatea operatiunilor organizatiilor, precum si tripla evaluare si raportare - economico-financiara, sociala si de mediu - a performantei organizatiei), dar ca se disting prin nivelul de decizie.
Astfel, antreprenoriatul social este o initiativa a antreprenorului, CSR tine de managementul unei companii, iar SRI tine de optiunile investitorilor pentru un fond de investitii responsabil social, precum si de deciziile fondului de a investi in companiile care probeaza un anumit nivel de performanta sociala.
La granita antreprenoriatului social se afla si alte afaceri sau proiecte care pornesc de la niste nevoi sociale reale ale unor comunitati sau grupuri sociale si care reusesc sa identifice o cale durabila de a raspunde acelor nevoi.
Bogdan Diaconu mai spune ca, de pilda, prin obiectivele si beneficiile lor sociale, antreprenoriatul rural, agroturismul, agricultura biologica sau organica, micile ferme ecologice, cooperativele sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.
Cine practica antreprenoriatul social
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
“Sectorul cooperatiei a fost foarte bine dezvoltat pana in 1989, dupa care a inceput sa se dezvolte puternic sectorul organizatiilor non-profit, aproape inexistent in perioada 1949 - 1989. Unitatile protejate au o crestere mai lenta din cauza lipsei facilitatilor aferente. In afara acestor categorii, se intalnesc in legislatia romaneasca in vigoare si referiri la asa-numitele intreprinderi sociale, dar fara niciun corespondent in cadrul tipurilor de persoane juridice legiferate in clipa de fata in Romania. Prin urmare, aceasta categorie nu poate fi analizata, neexistand legislatie aplicabila relevanta”, spune Florica Chereches.
Roxana Damaschin-Tecu, Enterprise Development Manager la fondul de investitii de tip venture capital NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team), spune pentru startups.ro ca o intreprindere sociala este cea care se adreseaza sistemic cauzelor inegalitatilor sociale si economice si, astfel, isi propune sa transforme structural societatea pentru a realiza o mai mare justitie sociala si economica. Acestea pot lucra in toate domeniile si folosesc diferite strategii pentru a produce schimbare.
"Se poate vorbi de antreprenoriat social si in cazul unui freelancer sau al unei persoane fizice autorizate (PFA), si in cazul unui ONG, al unei ferme sau asociatii familiale, al unui IMM, al unei cooperative ori SRL. Nu natura, ci obiectivele si performanta sociala definesc antreprenoriatul social”, spune pentru startups.ro Bogdan Diaconu.
In unele cazuri, aceste firme furnizeaza serviciile si produsele de care au nevoie comunitatile marginalizate sau cu venituri mici, iar in alte cazuri ofera servicii celor care beneficiaza de intreprinderea sociala.
Bogdan Diaconu spune ca pentru practicarea, stimularea si dezvoltarea antreprenoriatului social este vital ca oamenii sa aiba acces egal la minime oportunitati de instruire, de dezvoltare personala si profesionala, precum si la noile tehnologii de comunicare.
Profilul antrepenorului social
Antreprenorul social este un membru al societatii civile care foloseste afacerea pe care o dezvolta astfel incat aceasta sa aiba un impact social. Uneori, notiunea de antreprenori social este folosita si cu sensul de inovator social - persoana care rezolva o problema sociala importanta intr-un mod deosebit de eficient sau inovativ.
“Antreprenorul social este cineva care recunoaste o problema sociala si care foloseste principiile antreprenoriale pentru a organiza, crea si administra un capital de risc pentru a face schimbari sociale”, explica Roxana Damaschin-Tecu.
Oliver Olson, Country Manager la organizatia CEU Business School Romania, spune pentru startups.ro ca un antreprenor social nu cauta recompense financiare ca un rezultat final, ci mai degraba o recompensa altruista. El mai spune ca astfel de antreprenori se gasesc, de obicei, in zonele unde sunt organizatii guvernamentale (UNESCO, UNICEF etc) si non-guvernamentale (Crucea Rosie, Habitat pentru Umanitate).
Bogdan Diaconu spune ca antreprenorii obisnuiti identifica o oportunitate comerciala pe care incearca sa o speculeze creand sau oferind unei piete un bun sau un serviciu nesatisfacut in prealabil, dar necesar sau indispensabil. Insa, antreprenorii sociali identifica o nevoie sociala pe care incearca sa o rezolve speculand o oportunitate comerciala nesatisfacuta sau insuficient satisfacuta pe piata respectiva.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Obtinerea de profit in folosul unui grup social defavorizat este principiul de baza al antreprenoriatului social.
Activitatile economice din antreprenoriatul social trebuie sa fie etice, durabile si sa creeze locuri de munca pentru persoanele defavorizate.
In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit "Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile", care se estimeaza ca poate deveni lege peste doi ani.
Prin nivelul de decizie, antreprenoriatul social se distinge de responsabilitatea sociala corporatista si de investitiile responsabile social.
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
Printre cei care fac antreprenoriat social in Romania se numara organizatia Leaders, Fundatia ADEPT, Transylvania Authentica si cinci ONG-uri sprijinite de NESsT.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.