Pentru a identifica provocarile cu care se confrunta angajatii din diverse companii in tara lor, in contextul in care, in prezent, pozitiile manageriale se transfera catre generatiile mai tinere, EY a realizat studiul "Work-life challenges across generations".

Analiza a vizat in mod special generatia Y (persoane nascute intre anii 1980 - 2000), care se confrunta cu o "furtuna perfecta" provocata de cresterea dramatica a responsabilitatilor individuale generate de ocuparea unor functii manageriale, simultan cu transformarea lor in parinti.

Avand in vedere ca acesti tineri, care sunt si parinti, sunt supusi unor presiuni tot mai mari, studiul a urmarit sa evidentieze ce isi doresc angajatii de la un loc de munca si de ce renunta la el, de ce raman acolo si cum difera aceste motivatii in functie de generatie.

Derulat in randurile unui numar de aproximativ 9.700 de angajati cu norma intreaga din companii de dimensiuni diferite din SUA, Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India si Marea Britanie, studiul  are la baza criterii care tin de geografie, generatie, sex, statut parental si o comparatie manageri versus non-manageri.

Principalele trei concluzii ale studiului:
• La nivel global, aproximativ 50% dintre manageri muncesc peste 40 de ore pe saptamana si patru din zece declara ca numarul de ore suplimentare a crescut in ultimii cinci ani, cele mai multe cresteri fiind inregistrate in randul celor din generatia Y, care sunt si parinti.
• Principalele constrangeri care domina provocarile legate de raportul viata profesionala-viata privata sunt: salariile stagnante, cheltuielile in crestere, numarul de ore petrecute la munca si cresterea numarului de responsabilitati la munca si acasa.
• Aproximativ jumatate dintre respondentii care fac parte din generatia Y si din generatia X (persoane nascute intre 1964 si 1980) au mentionat drept cauza cresterea responsabilitatilor la locul de munca iar, mai mult de 40%, cresterea responsabilitatilor fata de familie.

"Suntem bombardati cu posibilitati atat in sfera profesionala, cat si in cea privata, iar optiunile de cariera acum sunt nu doar mai prezente si mai variate, ci si mai puternic promovate pe multele canale de informare actuale. Pericolul generatiei Y este tentatia si relatia acesteia cu sinele sau, mai precis, cu perceptia de sine a fiecaruia. Aceasta perceptie pierde teren in fata exteriorului si ne trezim cu un <eu> avid de maximum de satisfactii, pe care ni le dorim cu un efort cat mai rezonabil. in aceasta cheie, vad concluziile acestui studiu, cu rezultate mai mult decat rezonabile la nivel de asteptari ale generatiei Y fata de angajatorii lor. Este normal sa vrei o viata echilibrata, sa te poti bucura de timp liber si de bucurii impartasite cu cei dragi. Este rezonabil sa vrei toate aceste lucruri. Este uman. In acelasi timp, orice alegere inseamna si o renuntare. Orice aspiratie la o cariera implinita inseamna un angajament de a renunta la o parte din aceste lucruri care sunt normale, in favoarea altor beneficii. Pledez pentru ideea ca, desi fiecare angajator intelege aceste asteptari, el nu isi poate asuma toate efectele alegerilor individuale. Pledez pentru o relatie echilibrata si matura intre alegerile si asteptarile pe care le avem. Daca le acceleram pe amandoua in acelasi timp, putem risca sa cream noi insine premisele pentru a nu fi intelesi", spune Andreea Mihnea, director HR, EY Romania.
 

Gestionarea raportului viata profesionala-viata privata este tot mai dificila
Principalul motiv pentru care unu din trei angajati cu norma intreaga spune ca a devenit mai greu de gestionat raportul viata profesionala-viata privata in ultimii cinci ani este acela ca "salariul nu a crescut foarte mult, insa cheltuielile da". Acest motiv a fost strans legat de "responsabilitatile mele de la locul de munca au crescut".

Celelalte cinci motive principale includ: cresterea responsabilitatii fata de familie, cresterea numarului de ore suplimentare si aparitia copiilor in viata persoanelor intervievate.

La nivel global, generatiile mai tinere au constatat o crestere mare a numarului de ore suplimentare in ultimii cinci ani, perioada care a coincis cu accesul multora la pozitii manageriale si in care si-au intemeiat familii. 47% dintre managerii apartinand generatiei Y au raportat o crestere a numarului de ore lucrate comparativ cu 38% dintre managerii apartinand generatiei X (1965-1980) si 28% dintre managerii apartinand generatiei "baby boomers" (1946-1964).

Dintre cei care ocupa pozitii manageriale, parintii care lucreaza cu norma intreaga (41%) au declarat ca le-a crescut numarul de ore lucrate in ultimii cinci ani, fata de 37% dintre cei care nu sunt parinti.

Angajatii cu norma intreaga din Germania si Japonia sunt cei mai predispusi sa afirme ca gestionarea raportului viata profesionala-viata privata a devenit mai dificila, insa la fel sustin si un sfert din angajatii americani. tarile unde cei care sunt parintii considera cel mai greu de gestionat raportul viata profesionala-viata privata sunt Germania, Marea Britanie, India si SUA.
 

Principalele motive ale demisiei: cresteri salariale minimale, lipsa oportunitatilor de promovare, numar excesiv de ore suplimentare
Avand in vedere contextul in care multe companii incearca sa-si pastreze angajatii pe masura ce conditiile macroeconomice se imbunatatesc (iar tot mai multi tineri din generatia Y ajung sa ocupe pozitii manageriale si devin parinti) studiul EY a cautat sa identifice principalele motive pentru care angajatii cu norma intreaga renunta la locul de munca.

Cele mai importante cinci motive rezultate au fost: cresteri salariale minimale, lipsa oportunitatilor de avansare in cariera, numar excesiv de ore suplimentare lucrate, un mediu de lucru care nu incurajeaza lucrul in echipa si un manager care nu permite un program de lucru flexibil.

Printre motive au fost mentionate si prejudecata angajatorilor si a colegilor ca indivizii care au un program flexibil sau isi iau concedii vor suferi consecinte privind cariera, lipsa totala de flexibilitate la locul de munca, inclusiv a optiunii de a face naveta si prea multe calatorii de lunga durata in interes de serviciu.

Parintii sunt mai predispusi decat cei care nu sunt parintii sa mentioneze lipsa oportunitatilor de promovare ca motiv de demisie, demonstrand astfel ca isi doresc sa avanseze in cariera dupa ce au copii.
 

Ce isi doresc angajatii de la locul de munca?
Dupa salarii si pachetele de beneficii, principalele cinci lucruri mentionate de angajati ca fiind foarte importante pentru un potential loc de munca sunt: "sa am un program de lucru flexibil si sa dispun in acelasi timp de aceleasi sanse de promovare", strans legat de “sa pot lucra alaturi de colegii mei, inclusiv seful meu, care sa imi sprijine eforturile de a munci flexibil", mentionat de 74%.

Alte beneficii legate de flexibilitate cautate de angajatii cu norma intreaga sunt: un program de lucru informal, flexibil, atunci cand are nevoie, concedii parentale platite si un numar rezonabil de ore suplimentare lucrate.

La nivel global, cei din generatia Y sunt mai predispusi decat cei care apartin altor generatii sa declare ca e important sa primeasca concedii parentale platite sau subventii pentru ingrijirea copilului.

Un rezultat interesant a fost acela ca doua treimi din angajatii cu norma intreaga ar prefera sa se poata reloca mai aproape de familie decat sa beneficieze de reducerea numarului de deplasari in interes de serviciu, subventii pentru ingrijirea copiilor, posibilitatea de a inchide mesageria electronica si apelurile telefonice atunci cand au nevoie de timp pentru altceva si de a lucra de acasa.
 

Impactul economiei asupra casniciei, muncii, educatiei si planificarii familiale
In ultimii cinci ani, conditiile economice au jucat un rol semnificativ in peisajul provocarilor cu care se confrunta angajatii cu norma intreaga si au afectat in diverse moduri viata privata a acestora.

Peste 20% din angajati isi incurajeaza partenerul de viata sa se intoarca la locul de munca si 25% dintre ei si-au indemnat partenerul de viata sa nu demisioneze sau sa nu-si reduca numarul de ore lucrate pentru un echilibru mai bun al raportului viata profesionala-viata privata.

Aproximativ 23% din angajati au decis sa nu mai aiba alti copii, iar 20% au amanat decizia de a avea si alti copii.

Casniciile au fost si ele afectate. Conditiile economice au determinat aproape unu din sase angajati cu norma intreaga sa divorteze sau sa se separe de partener si aproape inca o sesime sa amane obtinerea unui divort.

Aproximativ unu din cinci angajati cu norma intreaga au fost obligati sa intrerupa sau sa amane urmarea unor programe educationale sau au declarat ca le-a fost redusa capacitatea de a plati pentru educatia copiilor lor.

Sondajul EY a fost derulat online, de catre Harris Poll, in numele EY, intre 20 noiembrie 2014 si 14 ianuarie 2015 in randul a 9.699 de adulti cu varste cuprinse intre 18 ani si 67 de ani, angajati cu norma intreaga in diverse companii din SUA, Marea Britanie, India, Japonia, China, Germania, Mexic si Brazilia.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.