Recent, Ramesh Haridas (foto), CEO RH Ventures, s-a aflat intr-o vizita de cateva zile in Romania in care s-a intalnit cu o serie de antreprenori interesati de finantare. Inainte de a pleca, investitorul a acordat un interviu special startups.ro in care vorbeste despre parcursul sau profesional, companiile pe care le-a lansat, afacerile in care a investit si proiectele de care este interesat.

Pe vremea cand era inca student la facultatea de informatica a Universitatii din Illinois, Haridas a efectuat un stagiu de sase luni ca programator la Microsoft. Si-a dat seama atunci ca nu si-ar fi dorit sa aiba aceasta profesie tot timpul, chiar daca in facultate ii placeau cursurile de profil. Asa ca, in 1996, dupa terminarea studiilor, a acceptat oferta McKinsey de a se alatura echipei de consultanti, ca specialist in domeniul internetului si tehnologiilor.

“Am lucrat la McKinsey timp de un an, iar acesta a fost un bun punct de pornire in cariera mea”, spune pentru startups.ro Ramesh Haridas.

Insa, pentru ca era inconjurat de prieteni care aveau o companie mica sau lucrau pentru un start-up care avea succes, el si-a dat seama ca i s-ar potrivi mai mult sa faca parte dintr-o asfel de firma. Initial, a fost angajat intr-o companie care se ocupa de optimizarea site-urilor, iar dupa ce a capatat suficienta experienta, a decis lansarea propriei afaceri. Asa ca a strans cativa colegi de facultate si au facut un brainstorming pentru a gasi o idee.

“Eram fani ai proiectului one click de la amazon.com (nred. serviciu prin care informatiile oferite pentru realizarea unei achizitii sunt retinute, astfel incat, la urmatoarea tranzactie sa nu mai fie necesara scrierea tuturor datelor) si ne-am hotarat sa facem ceva asemanator, dar pentru retailerii mai mici”, spune CEO-ul RH Ventures.

Dupa luarea deciziei de a deveni antrereprenor a mai oferit o vreme si consultanta, dar in iulie 1998 a inceput sa lucreze impreuna cu alti doi colegi la PrivacyBank.com. Strategia initiala prevedea lansarea versiunii beta noua luni mai tarziu. Intr-un an, echipa a crescut la zece oameni si la doua luni dupa lansarea versiunii beta a fost obtinuta prima runda de finantare, in valoare de aproximativ 300.000 de dolari.

“A fost dificil sa aducem bani in companie, pentru ca nu aveam un background cu produsul sau afacerea. Insa, am reusit sa convingem un investitor tip venture sa ne ofere 100.000 de dolari iar apoi si alti investitori au capatat incredere in noi”, spune Haridas.

Banii obtinuti au fost utilizati in special pentru marketingul produsului, antreprenorul explicand ca in acea vreme bugetele de marketing erau mai importante decat astazi.

“Acum, daca ai un produs bun, ai sanse mai mari sa afle lumea despre acesta si nu mai ai nevoie de foarte multi bani pentru promovare”, spune el.

La mai putin de doi ani de la lansare, in aprilie 2000, compania a fost vanduta catre Infospace.com. In acel moment, antreprenorii nu erau in cautarea unui cumparator, ci incercau sa obtina bani de la investitori tip venture capital, pentru o noua runda de finantare. Interesati de PrivacyBank.com, reprezentantii Infospace.com le-au facut o oferta, iar oamenii de afaceri au hotarat sa o accepte.

Timp de un an din momentul finalizarii tranzactiei, Haridas a ramans in continuare in managementul PrivacyBank.com, pentru a se ocupa de integrarea achizitiei. In februarie 2001 industria era deja afectata de criza dot.com, asa ca antreprenorul a hotarat sa isi ia putin timp liber pentru a-si stabili pasii urmatori.

Ce proiecte finanteaza
“In 2001 am luat decizia sa ii ajut pe antreprenori sa gaseasca bani pentru afacerile lor. Deja faceam asta in mod informal pentru prietenii mei, dar de atunci ma ocup de investitii sub forma unui business”, spune Ramesh Haridas.

Banii pe care ii investeste in companii provin din fondurile sale personale. Insa, deseori reuseste sa atraga in tranzactie si alti investitori de tip seed (nred. investitori in primele faze de dezvoltare ale unei afaceri).

Haridas este interesat sa finanteze in special initiativele din domeniul tehnologiilor si produselor orientate spre consumatori, nu spre companii. Asta pentru ca, la randul lui, a fost implicat ca fondator in afaceri care ii aveau in target pe consumatori.

“Cand te adresezi companiilor, ciclul de vanzare este mai mare, mai ales cand vinzi produse pentru departamentele IT - dureaza mult timp pana se ia o decizie”, explica Ramesh Haridas.

Ca si in cazul altor investitori, si Haridas spune ca in decizia de finantare conteaza mult antreprenorul care detine afacerea. De exemplu, pe 80% - 90% dintre cei cu care a incheiat o tranzactie ajunsese sa ii cunoasca personal pana in acel moment.

“Caut oameni pasionati sa creeze ceva util. Tineri cu puternic background pe partea tehnica. Companii cu echipe mici: patru - cinci oameni, dintre care doi - trei ingineri”, spune Haridas.

El este de parere ca in ceea ce priveste numarul de actionari intr-o firma, o echipa de doi oameni este ideala. Cand ai mai multi fondatori la care se adauga si investitori, structura actionariatului tinde sa se complice.

Suma pe care o aloca unei finantari se situeaza intre 50.000 de dolari si 500.000 de dolari, el fiind interesat sa investeasca in primele faze de dezvoltare ale unei afaceri. Termenul de timp pana la exit nu este unul fix, ci depinde de conditiile din piata si de companie. Dar, in medie, Haridas ramane actionar in firma aproximativ trei ani.

El spune ca una dintre cele mai comune greseli facute de antreprenorii care il abordeaza pentru a obtine finantare este ca acestia incearca sa faca prea multe – ca start-up, trebuie sa iti pastrezi focusul si sa faci un singur lucru foarte bine. O alta problema a celor mai multe dintre start-up-urile online este distributia. Multi antreprenori nu se gandesc destul de bine la acest aspect.

A doua companie lansata
In pararel cu activitatea de investitor, in 2005, Ramesh Haridas a mai lansat o companie proprie, Chintano, activa pe segmentul publicitatii online. Afacerea a fost vanduta doi ani mai tarziu catre Datran Media.

“Stiam de la inceput ca vor fi multi potential cumparatori, dar nu am construit firma ca sa o vand. Este riscant sa lansezi o afacere doar ca sa o vinzi, pentru ca este destul de dificil sa gasesti punctul comun intre ce construiesti tu si ce si-ar dori un potential cumparator”, explica Haridas.

Portofoliul de investitii
In cei sapte ani de cand sprijina startup-uri, Ramesh Haridas a investit in 15 companii din SUA, Europa sau Asia.

Grisoft este una dintre firmele finantate. Lansata in 1991, compania ofera solutii software de securitate sub marca AVG. Haridas a investit in aceasta companie in ianuarie 2004 si si-a vandut participatiile in septembrie 2005, catre Enterprise Investors. Cu toate ca nu mentioneaza datele financiare ale tranzactiei, el include Grisoft pe lista investitiilor sale de succes.

Pana in prezent, Haridas si-a facut exit-ul din patru companii: Privacybank.com, Chintano (nred. in aceste doua firme a fost si fondator), Webchutney si Grisoft.

Sfaturi de finantare
Din experienta pe care a dobandit-o atat ca investitor, cat si ca antreprenor, Ramesh Haridas spune ca cei care iau in calcul obtinerea de bani de la un fond de investitii tip venture capital ar trebui sa fie atenti.

“Nu cred ca aceasta este o formula ideala de finantare, pentru ca tu ca antreprenor poti pierde controlul afacerii si, de multe ori, interesele tale nu sunt aceleasi cu cele ale investitorului”, explica Haridas.

Discutiile cu un investitor de tip venture apar de obicei atunci cand fondatorii vor sa vanda, dar investitorul refuza, pentru ca afacerea nu i-a adus randamentul scontat pana in acel moment.

“Exista si investitori tip venture capital care te ajuta atunci cand iti ofera finantare - cu experienta lor in de industria repectiva, cu sfaturi legate de strategia de dezvoltare sau de exit”, adauga Haridas.

O alta problema legata de acest tip de investitori apare in timpul discutiilor despre potentiala finantare. Chiar daca nu vor sa ofere bani, ei se arata interesati de firma. Haridas spune ca asta se intampla mai ales atunci cand nu vor sa inveasca din cauza ca nu le place atitudinea unuia dintre fondatori sau manageri.

“Ei nu spun nimic legat de persoana pe care nu o agreaza. Se arata interesati de firma, astfel ca in eventualitatea ca acel om paraseste compania, sa poata investi. Este frustrant, pentru ca nu stii de ce nu vor sa iti dea banii”, adauga Haridas.

El spune ca, in general, problema investitorilor de tip venture este ca atunci cand o afacere se afla la inceput acestia nu vor sa investeasca, riscul fiind prea mare. Iar cand firma se dezvolta, incepe sa aiba succes si nu mai are nevoie de bani, vin ei la tine pentru a deveni actionari.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.