Oportunitati de crestere pentru producatorii din domeniul alimentatiei sanatoase


Criza obezitatii si dorinta consumatorilor de a deveni mai sanatosi ar putea fi factori de crestere pentru producatorii care isi adapteaza mai bine ofertele la nevoile si dorintele consumatorilor pentru produse alimentare mai sanatoase.


"Exista o oportunitate extraordinara pentru producatorii de alimente si retaileri de a conduce o miscare a sanatatii, oferind produse si servicii pe care le doresc si de care au nevoie consumatorii. In timp ce moda dietelor fluctueaza in timp, produsele alimentare de baza, inovative, cu un gust bun, care sunt usor de preparat si au beneficii sanatoase, vor ramane constante", spune Susan Dunn, vice-presedinte executiv, Global Professional Services, Nielsen.

Batalia impotriva greutatii este un fenomen global ce ar putea fi transformat in adevarate oportunitati pentru producatori, potrivit unui nou studiu realizat de Nielsen.

Aproape jumatate (49%) dintre repondentii la nivel global cuprinsi in studiul "Nielsen’s Global Health & Wellness Survey" se considera supra-ponderali. Ratele obezitatii in intreaga lume accelereaza si nu numai in tarile dezvoltate. De fapt, 62% din cele 671 de milioane de persoane obeze traiesc in tarile dezvoltate, conform studiului "Global Burden of Disease" din 2013. Studiul a estimat ca 2,1 miliarde de oameni (aproape 30% din populatia globala) sunt supraponderale sau obeze.

Studiul Nielsen demonstreaza incercarile consumatorilor de a se ocupa de sanatatea lor: 50% incearca in mod activ sa piarda din greutate iar 88% sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru produse alimentare cu proprietati sanatoase, intr-o anumita masura.

Aproximativ 75% dintre respondentii la nivel global considera ca "sunt ceea ce mananca", iar aproape 80% consuma in mod activ produse alimentare care ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate si afectiuni medicale, precum obezitate, diabet, colesterol ridicat si hipertensiune.

Romanii au incredere in produsele naturale, dar le considera mai scumpe, si se simt mai in siguranta cu mancarurile gatite acasa, deoarece stiu din ce ingrediente sunt preparate. Aproximativ 90% din romanii chestionati pentru acest studiu declara ca sunt de acord sau puternic de acord cu urmatoarele afirmatii: "prefer sa gatesc acasa, astfel incat stiu ce pun in mancare", "o hidratare sanatoasa face parte din modul meu de viata", "mancarurile naturale si organice sunt mai scumpe" si "sunt ceea ce mananc".

Studiul Nielsen Global Health & Wellness a adunat 30.000 de respondenti din mediul online 60 de tari, cu scopul de a identifica modul in care consumatorii  se simt cu privire la imaginea corpului lor si la pasii pe care ii fac pentru a deveni mai sanatosi.
 

Puterea etichetei de pe ambalaj
O analiza a datelor de achizitii indica  faptul ca mentiunile legate de sanatate sunt cele mai puternice atunci cand sunt adaugate la produse care sunt deja considerate ca fiind sanatoase. Produsele sanatoase cu explicatii pe ambalaj au avut tendinta de a depasi performanta categoriei in ansamblu.

Eficacitatea descrierilor de pe etichete in cazul categoriilor de indulgenta si semi-sanatoase, insa, pare sa depinda de perceptia pe care o au consumatorii asupra produsului. Chips-urile din cartofi cu etichete privind un continut de cereale integrale, de exemplu, au scazut cu 11% pe o perioada de doi ani, dar chipsurile din cartofi cu un continut scazut sau redus de sodiu au crescut cu 18%. Consumatorii pot percepe chips-urile din cartofi ca pe o gustare sarata; prin urmare, o optiune saraca in sodiu poate fi mai atractiva decat cerealele integrale.

In coerenta cu evaluarea importantei atributelor de catre consumatori, vanzarile produselor cu etichete precum “natural” sau “organic” au crescut cu 24%, respectiv 28%, pe parcursul celor doi ani. De asemenea, in acord cu interestul manifestat fata de produse mai pure/naturale, vanzarile de produse indulcite in mod artificial, de tip “diet/light”, au scazut -12%, in timp ce produsele indulcite in mod natural cu Stevia au crescut 186%.

Vanzarile de produse ce afirma un continut de ingrediente sanatoase sunt, de asemenea, in crestere in randul tuturor categoriilor. Produsele ce fac referiri la continutul de sare (nivel scazut sau redus de sodiu) si adaugarea de fructe reale la produse au crescut, ambele, cu 7% pe parcursul ultimilor doi ani, in timp ce produsele ce declara un continut redus de grasimi sau lispa lor, au crescut cu 4%.
 

Sunt consumatorii mai dispusi sa plateasca mai mult pentru produse alimentare cu caracteristici sanatoase?
Raspunsul este da, pana la un anumit nivel. Impartind respondentii in patru categorii, in functie de intentiile de cheltuire, cele mai mari procentaje reprezinta oameni dispusi doar in mod moderat sa plateasca un pret suplimentar pentru atributele sanatoase - o medie de 38%, in randul a 27 de atribute incluse in studiu.

Aproximativ un sfert dintre respondentii la nivel global sunt foarte dispusi  sa plateasc un extra-cost (27%), urmati de 23% care sunt putin dispusi si 12% care nu sunt dispusi. Desi nu a fost niciun atribut de sanatate care sa incline balanta intr-un mod semnificativ in contextul acestor intentii de cheltuire la nivel global, cateva diferente regionale sunt vizibile.

O disponibilitate de a plati un pret mai mare pentru beneficiile pentru sanatate este mai mare in pietele in dezvoltare decat in alte parti. Peste 9 din 10 respondenti din America Latina (94%), Asia-Pacific (93%), si Africa/Orientul Mijlociu (92%) spun ca sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru produse alimentare cu atribute de sanatate intr-o anumita masura, in comparatie cu 8 din 10 in Europa (79%) si America de Nord (80%).

Pentru majoritatea atributelor, exista de asemenea un decalaj intre procentajul de respondenti care spun ca un atribut de sanatate este foarte important si procentajul celor care sunt foarte dispusi sa plateasca un pret premium. De exemplu, 43% dintre respondentii la nivel global declara ca lipsta organismelor modificate genetic (OMG-uri) este un foarte importanta pentru produsele alimentare pe care le cumpara, dar numai 33% sunt foarte dispusi sa plateasca un pret suplimentar pentru aceste produse - o diferenta de 10 puncte procentuale.

O exceptie notabila o reprezinta produsele alimentare organice. 33% dintre respondenti spun ca produsele organice sunt foarte importante, acelasi procentaj fiind, de asemenea, foarte dispus sa plateasca un pret premium pentru aceste produse.

Disponibiiltatea de a plati un pret premium pentru atributele sanatoase scade cu varsta. generatia Z (sub 20 de ani) sunt mai dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru toate atributele, chiar si pentru acelea care sunt mai importante pentru generatia X (35 - 49 de ani) si cei din generatia “Baby Boom” (50 - 64 de ani).

Procentajele care cred ca acestea sunt foarte importante sunt cele mai scazute in randul Generatiei Silent (peste 65 de ani), pentru toate cele 27 de atribute. Printre atributele care castiga cele mai multe voturi se numara produsele fara OMG-uri, fara coloranti si arome artificiale si care sunt naturale.

Prapastia dintre generatii este mai pronuntata in mod particular in cazul produselor alimentare functionale, care reduc riscul unor boli sau care promoveaza sanatatea si pentru produse alimentare ce promoveaza o atitudine responsabila fata de societate/mediu inconjurator. De exemplu, 41% dintre reprezentatii generatiei Z si 32% dintre respondentii Mileniali sunt foarte dispusi sa  pleasca un pret mai mare pentru ingrediente obtinute in mod sustenabil, in comparatie cu 21% in randul generatiei Baby Boom sau 16% dintre respondentii Generatiei Silent. Generatia Z si generatia X sunt, de asemenea, lideri in miscarea impotriva glutenului. 37% dintre respondentii din generatia Z si 31% dintre cei din generatia X sunt foarte dispusi sa plateasca un pret premium pentru produse fara gluten, in timp ce doar 22% dintre reprezentantii generatiei Baby Boom si 12% dintre respondentii generatiei Silent sunt dispusi sa procedeze in acest fel.
 

Ce atribute de sanatate cauta consumatorii?
Cand vine vorba despre produsele alimentare pe care le consumam, consumatorii se intorc la elementele de baza. Respondentii au fost rugati sa aseze atributele de sanatate pe o scala de la “foarte important” la “neimportant” in cadrul procesului decizional. Cele mai dorite atribute sunt prospetimea, naturaletea si o procesare minima a produselor alimentare.

Produsele alimentare cu toate ingredientele naturale si cele fara organisme modificate genetic (OMG) sunt considerate ca fiind foarte importante de catre 43% dintre respondentii la nivel global - cele mai ridicate procentaje in randul celor 27 de atribute incluse in studiu. In plus, aproximativ  4 din 10 respondenti, la nivel global, spun ca absenta colorantilor artificiali (42%) si a aromelor (41%) si produsele alimentare pe baza de legute/fructe (40%) sunt foarte importante.

Consumatorii cauta produse alimentare functionale, ce le ofera beneficii care ori pot reduce riscul unor boli si/sau sa promoveze sanatatea.

Mai putin inseamna mai mult pentru aproximativ o treime dintre respondentii la nivel global care declara ca este foarte important ca produsele alimentare sa aiba un continut scazut de colesterol (38%), sare (33%), zahar (32%) si grasimi (30%). In plus, aproximativ un sfert cred ca absenta siropului de porumb cu un continut ridicat de fructoza (26%) si a cafeinei (23%) sunt foarte importante, iar o cincime evalueaza produsele alimentare fara gluten (21%) ca fiind foarte importante.

Ingrijorarile fata de mediul inconjurator si de mediul socio-economic reprezinta, de asemenea, un factor in deciziile de achizitie. O treime considera ca ingredientele obtinute intr-un mod sustenabil (35%) si organic (33%) sunt foarte importante  in deciziile de cumparare, iar mai mult de un sfert (26%) spun ca ingredientele si plantele locale sunt de dorit.

Procentul romanilor care declara ca lipsa organismelor modificate genetic din alimente este importanta pentru ei este semnificativ mai mare decat media europeana (60% vs. 47%), situatie replicata si in cazul culorilor artificiale si a unui aspect general natural al produselor.

Pe langa atributele ce tin de naturaletea produsului, romanii declara ca fiind foarte importante pentru ei si continutul scazut de zahar (sau lipsa totala a acestuia), precum si continutul ridicat de fibre, ambele atribute plasandu-se peste media europeana. Jumatate din romanii chestionati declara ca sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru produsele ce au caracteristici 100% naturale si nu contin organisme modificate genetic, semnificativ mai mult fata de media europeana, in ambele cazuri.
 

Intentiile consumatorilor versus comportamentul la raft
In timp ce consumatorii ar putea dori cu adevarat sa ia decizii mai sanatoase, intentiile si comportamentele reale nu sunt intotdeauna aliniate. La nivel global, vanzarile inregistrate in ambele categorii, de sanatate si de rasfat, au crescut intre 2012 si 2014, dar categoriile sanatoase le-au depasit pe cele de rasfat (+5%, respectiv +2%). In aceeasi perioada, vanzarile in categoriile semi-sanatoase au scazut cu 1%. Categoriile sanatoase includ shake-uri pe baza de lactate, fructe, bauturi pentru sportivi, ceaiuri, legume, apa si iaurt. Categoriile de rasfat includ bauturi racoritoare carbogazoase, chips-uri si ciocolata. Categoriile semi-sanatoase includ paine, branza, cereale, batoane granola, suc, floricele de porumb si covrigei.

In intreaga lume, categoriile sanatoase raporteaza cele mai puternice cresteri pe pietele in curs de dezvoltare. Vanzarile au crescut cu 20% in Africa/Orientul Mijlociu, 16% in America Latina si 15% in Asia-Pacific.

Energizantele sanatoase, precum bauturile pentru sportivi, apa si fructele, se numara printre categoriile sanatoase cu cele mai mari cresteri. Vanzarile bauturilor sportive au crescut cu 8% la nivel global, (crescand in toate regiunile cu exceptia Europei [-6%]), dar regiunile in curs de dezvoltare sunt cele care conduc aceasta crestere, in primul rand.

In concordanta cu o crestere mica inregistrata in vanzarile de bauturi sanatoase, vanzarile de bauturi racoritoare carbogazoase au scazut cu 1% la nivel global, pe parcursul ultimilor doi ani.

De asemenea, mai este loc pentru gustari in cadrul dietelor consumatorilor. Chips-urile si ciocolata au crescut amandoua la nivel global (6%, respectiv 4%), dar categoriile de carbohidrati, precum painea si cerealele, au scazut cu 3%, respectiv 8%. Totusi, nu sunt numai vesti proaste pentru aceste categorii. In timp ce regiunile dezvoltate (America de Nord si Europa) au condus declinul global, vanzarile in regiunile in curs de dezvoltare au crescut pe parcursul perioadei de doi ani. In Africa/Orientul Mijlociu, painea a crescut cu 3% iar cerealele cu 5%; in Asia-Pacific, painea a crescut cu 13% iar cerealele cu 8%; in America Latina, vanzarile de paine au crescut cu 12%.
 

Tendinte pentru perioada urmatoare
Avand in vedere interestul ridicat in a fi mai sanatos, produsele “bune-pentru-tine” prezinta o pozitie puternica si un potential de crestere. Patruzeci de procente dintre respondentii la nivel global declara ca planifica sa cumpere mai multe fructe (41%) si legume (39%) in urmatoarele sase luni. In plus, un sfert planifica sa cumpere mai mult peste si mai multe fructe de mare (25%), iaurt (24%) si apa (23%), iar o cincime planifica sa cumpere mai multe nuci si seminte (22%), cereale (20%), sucuri necarbonatate (20%), carne rosie si carne de pasare (18%).

Romanii declara ca planuiesc sa cumpere in urmatoarele sase luni mai multe fructe si legume, apa, seminte, iaurt si produse din peste, semnificativ mai mult decat media europeana.

In timp ce respondentii intentioneaza sa manance mai sanatos in urmatoarele sase luni, toata lumea are nevoie sa se rasfete uneori. Cel mai mare procentaj dintre respondeti se asteapta sa cumpere aproximativ aceeasi cantitate din aproape toate categoriile, inclusiv produse de rasfat, precum fursecuri si prajituri (47%), inghetata si produse congelate (44%) si chips-uri din cartof/ gustari sarate (38%).


Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii