Problema polarizarii mediului de afaceri romanesc


Cele mai mari 10% dintre firmele romanesti detineau la sfarsitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor intregului mediu de afaceri, potrivit unei analize Coface Romania.


Fenomenul de polarizare a economiei romanesti, dublat si de imbatranirea medie a unei populatii in scadere si din ce in ce mai putin calificate, ridica, in mod evident, presiuni majore asupra perspectivelor de crestere economica si de competitivitate pe termen mediu-lung. in acest context, cei bogati devin si mai bogati, iar cei saraci saracesc mai mult. Patura de mijloc, atat in randul populatiei, cat si in randul mediului de afaceri, devine din ce in ce  mai subtire si mai putin capabila sa reprezinte acel element de amortizare a socurilor negative cauzate de o posibila viitoare criza financiara. IMM-urile, coloana vertebrala a oricarei economii, prezinta o stare de fragilitate pronuntata, iar o economie cu o coloana vertebrala fragila nu poate fi una competitiva pe termen lung. Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut numar de companii raportat la populatia activa, iar firmele care isi intrerup activitatea sunt de 1,6 ori  mai multe decat cele nou inregistrate, de aproape trei ori peste nivelul anterior crizei financiare”, spune Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.

In ultimii ani, Romania a inregistrat una dintre cele mai rapide rate de crestere economica din Uniunea Europeana. In primul semestru din 2015, tara noastra are cel mai ridical nivel al cresterii economice din Uniunea Europeana, respectiv 5,2% pe serie bruta si 5% pe serie ajustata sezonier, in conditiile in care a doua cea mai mare crestere (3,7%) este inregistrata de Slovacia, potrivit unui raport Coface Romania.

Cu toate acestea, valoarea Produsului Intern Brut/locuitor, ajustat cu puterea de cumparare standard (indicator folosit des pentru nivelul de trai), a fost de doar 13.900 de euro in Romania, in 2015, aproape de doua ori mai putin decat media din Uniunea Europeana.

Reprezentantii Coface Romania spun ca unul dintre factorii structurali care determina aparitia acestor diferente dintre tara noastra si restul tarilor enumerate consta in distributia diferita a veniturilor, in functie de calibrul companiilor.

Mai exact, Romania detine un nivel de concentrare mult mai mare al activitatii in randul firmelor mari. in anul 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formula matematica pentru a descrie inegalitatea distributiei bogatiei din tara sa, observand ca 20% din populatie detinea 80% din bogatia totala, corelatie care s-a consacrat prin regula lui Pareto 80/20.

Spre deosebire de aceste proportii, Romania are un nivel de concentrare mult mai ridicat. Cele mai mari 1% dintre companiile din tara noastra (primele 4.500 cu cea mai mare cifra de afaceri) concentreaza aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active in 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare din Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).

Spre exemplu, potrivit datelor Coface, cele mari mari 10% dintre firmele romanesti detineau la sfarsitul anului 2015, aproape 91% din totalul veniturilor intregului mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este mult mai scazuta in cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).

Nivelul de concentrare mult mai ridicat al veniturilor din mediul de afaceri romanesc este explicat si prin diferentele de spirit antreprenorial relativ la tarile din regiune: Romania detine al doilea cel mai scazut nivel, dupa Serbia, in ceea ce priveste numarul de companii raportat la totalul populatiei.

Reprezentantii Coface spun ca nivelul ridicat de concentrare a veniturilor in randul firmelor mari poate fi inteles complet prin analiza distributiei numerice si prin valorile (cifra de afaceri), in functie de pragurile veniturilor inregistrate.

Numarul companiilor care au depus declaratiile financiare, dar nu au avut venituri a variat intre 23% - 30% pentru perioada 2008 - 2015, atingand un varf in 2011, respectiv 30%.

Aplicand prevederile Legii nr. 346/2004 (privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu completarile si modificarile ulterioare, care stabileste criteriile de incadrare a firmelor in aceste categorii), se constata ca 99% dintre companiile active din Romania sunt incadrate in categoria microintreprinderilor sau a companiilor mici si mijlocii (IMM). Desi aceste companii joaca un rol structural in economie, companiile din segmentul IMM inregistreaza si cea mai precara situatie financiara.

Mai mult decat atat, distributia veniturilor in functie de calibrul companiilor pentru perioada 2008 - 2015, confirma accentuarea fenomenului de polarizare in randul mediului de afaceri. Doar 1% din companiile autohtone au venituri mai mari de 5 milioane de euro, dar acestea au consolidat aproape 65% din veniturile intregului mediul de afaceri in 2008, ajungand la 74% in 2015.

Fenomenul de polarizare este amplificat de o majorare a calibrului financiar intre firmele mari si cele mici. Firmele mici inregistreaza un nivel de indatorare mai ridicat cuplat cu o durata de colectare a creantelor mult mai extinsa si un nivel inferior al investitiilor pe termen lung (apreciat prin ponderea activelor corporale in total active).

Firmele care au avut venituri sub 5 milioane de euro sunt singurele care au raportat o contractie a vanzarilor nominale in 2015, comparativ cu 2008.

Astfel, datele prezentate pana in momentul de fata indica faptul ca impactul crizei financiare s-a resimtit mai mult in randul firmelor mici, care nu aveau rezerve financiare pentru a dispersa socurile negative marcate prin scaderea veniturilor, cresterea costului de finantare sau neincasarea creantelor.

Fenomenul de polarizare in randul companiilor private este amplificat si de o polarizare demografica in randul populatiei, care inregistreaza un efect vizibil de imbatranire in ultimii 25 de ani. Conform ultimelor cifre comunicate de INSSE, ponderea populatiei cu varsta sub 9 ani a scazut de la 15,1%, nivelul inregistrat in 1990, la doar 10,43% in 2011, dinamica numarului absolut al cetatenilor care se incadreaza in aceasta categorie de varsta fiind de 40%.

La popul opus, ponderea populatiei cu varsta peste 70 de ani, a crescut de la 6,2%, nivelul din 1990, la 10,86% in 2011, dinamica numarului absolut a cetatenilor din aceasta categorie de varsta fiind de 53%.

Reprezentantii Coface Romania spun ca fenomenul de imbatranire a populatiei devine si mai alarmant, avand in vedere scaderea numarului total al populatiei oficial declarate, de la nivelul din anul 1990, respectiv 23 milioane, la cel inregistrat cu ocazia ultimului recensamant din 2011, de 20 de milioane, desi numarul real efectiv al populatiei care locuieste in Romania este probabil cu 10% - 15% mai mic, din cauza efectului de migratie. Mai mult decat atat, efectul de migratie incepe sa se observe din ce in ce mai accelerat in randul populatiei cu o pregatire superioara, din domenii precum sanatate, inginerie, IT sau finante.

Pentru a intelege si mai bine detaliile acestui fenomen de polarizare accentuata a mediului de afaceri, reprezentantii Coface si-au concentrat atentia asupra analizei celor mai mari 1.000 de companii din Romania, clasament realizat in baza cifrei de afaceri raportata pentru 2015.

Cele mai mari 1.000 de companii din Romania aveau o cifra de afaceri consolidata de 323 miliarde de lei la finalul anului 2008, respectiv 35% din cifra de afaceri inregistrata la nivelul mediului de afaceri de catre toate companiile, ajungand la 567 miliarde de lei la finalul anului 2015, respectiv 49% din total.

Analizand tara de provenienta in functie de actionariatul majoritar al celor mai mari 1.000 de companii care isi desfasoara activitatea in Romania, se observa ca doar 36% dintre acestea au capital autohton, in timp ce doua treimi provin din strainatate. Cele mai reprezentative tari sunt Olanda (12%), Germania (10%) si Franta (6%).

De remarcat prezenta in Top 10 cele mai reprezentative tari de provenienta ale actionariatului companii mari din Cipru si din Luxemburg, care nu reprezinta parteneri importanti din perspectiva provenientei investitiilor straine directe in Romania. Prezenta unor tari, precum Cipru si Luxemburg in acest top nu poate fi justificata decat prin scopuri de optimizare fiscala a companiilor romanesti, mentioneaza reprezentantii Coface Romania.

Aproape 40% din cele mai mari 1.000 de companii din Romania activeaza in domenii care au o legatura directa sau indirecta cu dinamica consumului, precum comertul cu ridicata si/sau amanuntul, industria alimentara sau fabricarea bauturilor. Aceasta structura confirma dependenta ridicata de consum a modelului de crestere economica a Romaniei, in conditiile in care ponderea in formarea produsul intern brut din ultimii 20 de ani a inregistrat o medie de 75%, cu variatii in banda de 69% - 84%.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii