Astfel, in urmatorii trei ani, piata de retail din Romania va creste moderat, principalul motiv fiind expansiunea comertului modern, care se dezvolta prin strategii multi-format ale marilor lanturi.

Acum cinci ani, comertul modern reprezenta 41% din piata de retail, iar peste doi ani se estimeaza ca va ajunge la 57% din aceasta piata.

Mihnea Radulescu, Senior Project Manager la Roland Berger Strategy Consultants, a spus, in conferinta Retail Revolution, organizata de revista Biz, ca una dintre tendintele de pe piata este diversificarea formatelor pe care le folosesc retailerii, desi unele formate nu fac parte din modelul de baza al afacerii. El a dat drept exemplu retailerii din Olanda.

Cea mai mare valoare a pietei de retail a fost in 2007, de 24,5 miliarde de euro, dintre care 61% comert traditional, conform Roland Berger. Intre anii 2009 - 2011, piata a scazut, iar anul trecut a revenit usor, cu 3,3% mai mult fata de anul anterior, ajungand la 17,2 miliarde de euro (48% retail modern).

Mihnea Radulescu a subliniat ca in straintate retailerii din mediul fizic se extind tot mai mult online, unde ofera si produse cu valoare adaugata, nu doar alimentare. Drept exemplu a mentionat Tesco.

El a mai spus ca in viitor vor castiga retailerii care vor sti cum sa integreze in magazinele lor cat mai multe nise, pe care sa le valorifice prin crearea unei anumite experiente de cumparare.

Mihnea Radulescu a precizat ca a scazut consumul, dar nu inseamna ca oamenii consuma mai putin, ci ca au redus din exces, si nu inseamna ca se indreapta spre calitate, fiind inca multe categorii unde pretul este mai important, de exemplu, pentru preparatele din carne. 

Adina Vlad, Managing Partner-ul Unlock Market Research, a spus ca, in prezent, oamenii isi schimba comportamentul in magazin inainte sa-si dea seama retailerii si ar trebui sa fie invers.

"Retailul inteligent inseamna sa fii cu un pas inaintea cumparatorilor, nu invers. Consumul scade intr-adevar, dar consumatorii nu cauta produse mai de calitate sau ieftine, ci fac alegeri cu sens pentru ei. Ne mutam de la <sensibilitate> la <sens>. In criza, oamenii sunt mai impresionati de fapte, campul de batalie nu mai este canapeaua, ci in fata computerului, cautand oferte. Schimbarea de paradigma duce la schimbarea comportamentului. Important este primul brand care ma ajuta, nu cel care-mi creeaza emotie. In sens, cumparatorii sunt mai putin loiali si pun in cos primul produs care ii da mai mult. Orice idee buna in criza are un impact mai mare pe termen lung", a detaliat Adina Vlad.

Irinel Ionescu, Creative Partner la AMPRO Design, a mentionat ca ambalajul nu este suficient pentru o buna vizibilitate la raft a produselor si nici capacitatea de seducere, ci trebuie sa aiba sens pentru cumparator in acel context.

"Pentru produsele alimentare, sugestia de prezentare trebuie sa fie apetisanta, iar daca nu este, n-o poate salva niciun text si, daca este exceptionala, n-are nevoie text. Cea mai frecventa greseala este ambalajul echilibrat, cu mesaje de aceeasi importanta si dimensiune, atat in stanga, cat si in dreapta. Din ce in ce mai multi proprietari isi dau seama de importanta ambalajelor bune", a explicat Irinel Ionescu.

Andreea Vrabie, Innovation & Trend Specialist la Unlock Market Research, a spus ca, in ciuda a ceea ce se spune, creativitatea si creatia nu apar peste noapte, ci se cladesc in timp, iar cea mai importanta tendinta din prezent este crearea experientei de cumparare, nu tehnologiile cele mai revolutionare pe care nu si le permit nici multi dintre internationali, din cauza costurilor.

Andreea Vrabie a enumerat o serie de solutii si exemple pe care le considera avantajoase si mai ieftine:

1. Retail therapy: construirea unor spatii linistite, unde oamenii sa poata doar cumpara, fara sa fie invadati de tot felul de mesaje; exemple: Selfridges si No Noise

2. Aplicatii pe telefonul mobil, care sa-i ajute pe cumparatori sa aiba o experienta mai usoara si mai facila in magazin; exemple: Many's si Aisle 411

3. Crearea unei monede a brandului: se primesc produse gratis in schimbul unui anumit comportament din partea consumatorului; exemple: Activate si Anthon Berg

4. Orice canal devine unul de vanzare; exemple: Haier Truck, Tanqueray

5. Folosirea tabletei cat mai mult in tot procesul de achizitie; exemple: Total Wine si Things Remembered.

Adina Vlad a subliniat ca, daca retailerii inteleg trasaturile pietei din Romania si nu renunta dupa prima incercare, cand fac ceva inovativ, atunci dupa al doilea sau al treilea an, vin toti spre tine.

Ana-Maria Olaru, Strategic Planner CohnandJansen JWT, a precizat ca brandurile incep sa prinda curaj, iar cele care prind curaj vor castiga pe termen mediu.

Mona Opran, Managing Directorul Saatchi & Saatchi X, a spus ca atunci cand isi fac o strategie de comunicare, companiile trebuie sa urmareasca traiectoria, nu ceea ce intampla acum.

"Daca ne raportam la ceea ce este acum, este prea tarziu. Tredul conteaza mult mai mult decat ceea ce se intampla in prezent si conectarea de-acum. Si fiecare brand are particularitatile lui, asa ca nu exista o formula magica. Folositi-va de studii si ceea ce ati facut anul trecut, dar nu va blocati in ele. O super clara nevoie duce la o super solutie", a detaliat Mona Opran.

Managing Directorul Saatchi & Saatchi X a mentionat patru idei prin care se pot cladi proiecte interesante si cu impact:

1. Toti cei implicati in comunicare sa stea la masa din momentul zero; exemplu: Old Spice

2. Ideile create pentru brand sa fie foarte sincere; exemplu: Sainsbury's

3. Elimina un canal de comunicare - sa te gandesti "cum ar fi daca…" n-ai avea un anumit canal de comunicare; exemple: Anita Roddick (The Body Shop), Matra, Marine Stewardship Council

4. Sa te intrebi de ce nu esti cumparat; exemple: Minewater Barcode, Tesco Homeplus.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.