Strangerea finantarii pentru o afacere este un joc social


Afirmatia a fost facuta de Sitar Teli, Senior Associate la fondul de capital de risc Doughty Hanson Technology Ventures (DHTV).

 

El a mai spus, in cadrul conferintei How to Web, ca prefera sa vorbeasca despre finantare cu o persoana pe care o cunoaste sau care ii este recomandata de o cunostinta.

"Lucreaza la networking. Daca nu ai, fa-ti. Daca ai, lucreaza in continuare la el. Pentru acest lucru, cercurile virale sunt eficiente. Nu este numai ceva de business, dar si ca om este normal sa vrei sa interactionezi", a explicat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mentionat ca fondurile cu capital de risc sunt animale de prade: le place sa auda despre ce se vorbeste si sa fie conectate la tot ceea ce se intampla. Astfel, pentru ca fondurile cu capital de risc sa afle despre o companie trebuie ca antreprenorul sa creeze buzz in jurul afacerii.

"Sa participati la concursuri. Unele sunt foarte bine cunoscute. Nu putem ajunge la unele companii, fizic si geografic, de aceea este bine sa participati la concursuri. Verificati hubb-ul (n.red. - organizatia de acest tip din zona in care va aflati)", a mai spus Sitar Teli.

De asemenea, se pot adresa fondurilor cu capital de risc doar companiile care sunt pe un trend de crestere.

"Daca am lansat si nu cresc, eu nu mi-as bate capul sa vorbesc cu fondurile de investitii pentru finantare", a mai aratat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV le-a recomandat antreprenorilor sa se intereseze cu cine trebuie sa vorbeasca de la fondul de capital de risc.

"De obicei, un fond are mai multi parteneri, fiecare cu domeniul sau de experienta", a mai spus Sitar Teli.

Pentru a obtine o oferta de buna finantare, companiile trebuie sa incerce in cat mai multe locuri si sa sa exerseze cat mai mult.

"Trebuie sa fii in stare sa explici ceea ce faci in 30 de secunde, in trei minute sau in 30 de minute. Fondurile cu capital de risc au nevoie de planul de afaceri, de modelul de business, de tot", a adaugat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a precizat ca antreprenorii trebuie sa se asigure ca au in firma tot felul de oameni, astfel incat sa poata raspunde la toate intrebarile fondului cu capital de risc.

"Cand te intalnesti cu partenerii fondului, ei stiu ceva despre compania ta, dar nu tot, astfel ca va trebui sa le explici din nou totul. Fii pregatit", a mentionat Sitar Teli.

De obicei, companiile se intalnesc mai intai cu un asociat al fondului, care decide daca afacerea este potrivita pentru finantare.

"Primul lucru pe care-l fac (n.red. - Sitar Teli este associate) este sa-i ajut sa se pregateasca (sa-si faca cel mult zece slide-uri) si le spun despre cei pe care ii vor intalni - despre parteneri", a adaugat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a explicat ca fondurile cu capital de risc se gandesc la antreprenori in trei feluri: cei care au experienta, cei la inceput si cei care pierd bani, iar ultimii sunt cei mai multi.

"Aceste trei categorii se aplica si pentru fondurile cu capital de risc. A treia categorie este cea de la care este cel mai greu sa obtii bani", a completat Sitar Teli.

Un antreprenor ar trebui sa verifice si ce rezultate a avut fondul cu capital de risc caruia i se adreseaza, cate din firmele in care a investit au reusit.

De asemenea, fondurilor cu capital de risc nu le place sa semneze un document, pentru a le fi prezentata ideea.

"Nu exista niciun motiv pentru care sa fii ingrijorat de acest lucru", a mentionat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mai spus ca raspunsul "Poate" primit din partea unui fond de capital de risc este egal cu "Nu".

"Poate fi extrem de descurajant cand te duci sa strangi fonduri, dar fii optimist si continua. Sunt multi cei care renunta prea usor", a subliniat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mentionat ca ea se uita mai intai la produs, desi stie ca acela nu este produsul final, pentru ca analizeaza companiile inca din primele faze ale dezvoltarii.

"Cand ma uit la produs, stiu ce gandesc fondatorii despre piata, client. Mai ales in companiile din IT si mobile, daca n-au produsul in ADN, le va fi farte greu", a completat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a subliniat ca o firma nu trebuie sa se ingrijoreze de ceea ce fac Facebook sau/si Google, ci de ceea ce fac alte start-up-uri.

"Intotdeauna in companiile mari exista un produs in lucru, dar nu este principala lor activitate, insa pentu tine (n.red. - antreprenorul) este principala ta activitate. Nu intreb niciodata asa ceva, decat daca faci ceva ce Facebook face deja foarte bine", a mai spus Sitar Teli.

Mihai Sfintescu, Partner la 3TS Capital Partners, a spus ca fondurile de investitii nu investesc in start-up-uri, pentru ca ele n-au istoric.

"Problema nu este ideea, ci capabilitatea de a o realiza. Nu au experienta necesara. Un antreprenor in serie este o dovada vie ca o poate face din nou", a completat Mihai Sfintescu.


Viziunea investitorilor
Dan Lupu, Directorul Intel Capital, a spus ca este important ca antreprenorii sa ia legatura cu potentiali investitori chiar daca ei nu investesc in acea companie, pentru ca astfel il cunosc pe antreprenor.

Christian Leybold, Partner la eVC Partners, a spus ca este bine ca antreprenorii sa se duca se se prezinte unui investitor, chiar daca acesta nu-l finanteaza, pentru ca, de exemplu, el se simte obligat sa raspunda la e-mail unei persoane pe care o cunoaste.

Mihai Sfintescu a subliniat ca investitorii sunt mai interesati de o companie daca il cunosc pe acel antreprenor si daca il plac, decat daca prima data cand antreprenorul ia legatura cu ei este atunci cand vrea bani.

"Cel mai bine este sa te prezinti si sa spui ce faci, in 30 de secunde sau trei minute. Apoi, cand se intampla ceva important in companie, spune-le oamenilor. Construiesti povestea si te faci cunoscut", a adaugat Mihai Sfintescu.

Radu Georgescu, business angel si presedintele GECAD Group, a spus ca antreprenorul trebuie sa urmaneasca investitorul, nu invers.

"Daca te astepti ca noi sa venim la tine, inseamna ca vei face acelasi lucru si cu clientul. Este job-ul tau sa gasesti clientul sau investitorul. Aceasta este diferenta intre un antreprenor bun si unul mai putin bun. Un antreprenor bun n-are nevoie de lectii pentru a invata cum sa ajunga la investitor. Poate nu investim acum, dar poate in runda doi sau trei", a detaliat Radu Georgescu.

Christian Leybold le-a recomandat antreprenorilor sa se gandeasca la relatia cu un investitor ca la o intalnire amoroasa.

Sitar Teli a completat ca se uita la contributia pe care produsul respectiv o aduce pe termen lung, peste trei - patru ani de acum inainte.

Dan Lupu a spus ca atunci cand un antreprenor face prezentarea ar trebui ca inceapa cu produsul.

"Fa-ma sa inteleg care este produsul si apoi explica-mi viziunea, nu invers", a mai spus Dan Lupu.

Radu Georgescu a mai spus ca, atunci cand face o prezentare, antreprenorul sau echipa sa trebuie sa aiba toate argumentele sa ii convinga pe investitori ca, daca nu vor semna cecul maine la ora zece, vor pierde ocazia vietii lor.

Christian Leybold a adaugat ca antreprenorii nu trebuie sa incerce intotdeauna sa ajunga la cei care au functia de parteneri la un fond de investitii, ci sa-i abordeze si pe cei cu rol de asociati, pentru ca sunt mai liberi si flamanzi sa aduca o investitie si sa fie mai apropiati de ceea ce fac antreprenorii.

Sitar Teli a spus ca prefera sa aloce mai degraba bani pentru dezvoltarea produselor, in special in primele faze ale companiei, decat in marketing sau design.

Radu Georgescu a subliniat ca ii place sa aloce bani pentru a vinde produsele.

Dan Lupu a adaugat ca trebuie facuta o diferenta intre publicitate si vanzari.

"Nimeni nu-ti da bani pentru campanii de publicitate, ci pentru a ajunge la urmatorul nivel, ca sa faci vanzari", a completat Dan Lupu.

Directorul Intel Capital a subliniat ca investitorii nu trebuie sa ceara sume prea mari, pentru ca reactia investitorilor ar putea fi negativa.

Sitar Teli a precizat ca firmele de tehnologie din Europa se duc in Statele Unite ale Americii pentru a solicita bani, pentru ca pot strange mai usor unul - doua milioane de euro.

Christian Leybold a adaugat ca in Romania cu putini bani se poate face un produs grozav, un demo, care poate fi prezentat la Londra sau in SUA, unde sa se stranga bani.


Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii