Agricultura din Romania - potential ridicat, dar productivitate scazuta


Romania are a sasea cea mai mare suprafata agricola utilizata dintre tarile Uniunii Europene si este printre primii zece exportatori mondiali de grau si porumb.


Cu toate acestea, agricultura Romaniei este insuficient mecanizata, afectata de fragmentarea proprietatii agrare, de lipsa capitalului si a sistemelor de irigatii, precum si de lipsa educatiei profesionale a lucratorilor agricoli, arata o analiza a PwC Romania.

Potrivit datelor PwC, Romania avea la nivelul anului 2013 o suprafata agricola utilizata de 13,9 milioane de hectare, dupa Franta (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) si Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decat cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha). 

60% din suprafata agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o reprezinta terenul arabil, iar din aceasta suprafata circa doua treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face ca Romania este unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume (locul noua in lume la exportul de grau si locul sase la exportul de porumb).

Desi cea mai mare parte a suprafetei cultivate este utilizata pentru cereale, acestea genereaza mai putin de 25% din valoarea productiei agricole totale (in valoare de 14,2 miliarde de Euro in 2015).

Ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei a scazut constant in ultimii 20 de ani. De la 22,6 in 1993 la sub 5% din PIB in 2015. Aceasta scadere a venit pe fondul transformarii structurale a economiei romanesti, de la o economie preponderent industrial-agrara, la una bazata in principal pe servicii.
Desi contributia agriculturii la PIB este in scadere, Romania are in continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol in structura PIB dintre toate tarile din Uniunea Europeana, de trei ori si jumatate mai mare decat media europeana. In plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populatia activa a Romaniei, de peste sase ori mai mult decat media europeana de 4,4% din populatia activa.

Ponderea fortei de munca din Romania ocupata in agricultura avea in 2014 o valoare destul de apropiata de cea inregistrata in 1992, desi ponderea agriculturii in PIB a scazut de peste patru ori in aceasta perioada, semnaland pierderi importante de eficienta. Practic, valoarea adaugata bruta pe persoana ocupata in agricultura se ridica in anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene. Daca ne raportam la tarile din Europa de Vest, valoarea adaugata bruta generata de o persoana ocupata in agricultura in Romania este de doar 7% din cea generata in Franta, respectiv 9% din cea generata in Spania.

Daca se ia in considerare valoarea adaugata bruta la hectar, Romania se situeaza tot pe una dintre ultimele pozitii, aceasta fiind in jur de 600 de euro/ha (2013). Prin comparatie, in tarile din Europa de Vest valoarea adaugata bruta la hectar depaseste 1.000 de euro/ha.

In Romania, aproximativ 85% din totalul fortei de munca din agricultura este nesalariata - lucrand pe propriile exploatatii agricole de subzistenta. In Uniunea Europeana, ponderea medie a lucratorilor nesalariati din sectorul agricol este de 72%, iar in unele state aceasta ajunge la 50% (Spania), 55,8% (Germania), 63,1% (Franta).

Tarile cu cei mai multi lucratori salariati in agricultura sunt cele care inregistreaza si cea mai ridicata valoare adaugata bruta generata la nivel de lucrator. Toate acestea conduc catre problema fundamentala cu care se confrunta agricultura romaneasca, si anume randamentul relativ mic al productiei agricole. Avand in vedere suprafata agricola vasta si rata de utilizare rezonabila din Romania, este clar ca randamentul productiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, spune Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC Romania, coordonatorul studiului.

Randamentele Romaniei sunt in urma mediei europene cu 37,1% la productie de grau si 49,3% la productia de porumb, iar Romania este depasita de multe tari din Europa Centrala si de Est la acest capitol.

Randamentele slabe in productia de cereale limiteaza volumul, valoarea si contributia la PIB a productiei anuale de cereale. Potrivit reprezentantilor PwC, exista mai multi factori care explica acest randament slab:
 

Fragmentarea exploatatiilor agricole
Romania sufera de cea mai acuta problema de fragmentare a proprietatii in agricultura dintre toate tarile din Uniunea Europeana si are o marime medie de exploatatie similara cu Malta sau Cipru, tari insulare, cu suprafete agricole mult mai mici decat cea a Romaniei.

Aproape 75% dintre fermele din Romania au sub doua hectare iar ponderea fermelor sub zece hectare este de 98% din total ca numar si 39% din total suprafata agricola utilizata. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezinta doar 0,5% din numarul total, dar exploateaza 49% din suprafata agricola. in contrast cu celelalte alte state europene, segmentul  fermelor mijlocii, intre zece hectare si 100 de hectare, este relativ slab reprezentat in Romania.

Franta si Cehia, tari cu randamente mari la productia agricola, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare - ponderea mare de ferme de peste 50 ha le ofera avantaje precum economii de scara, abilitatea de a atrage fermieri pregatiti, acces facil la finantare si implict tehnologizare mai rapida”, spune Bogdan Belciu.
 

Nivelul de pregatire al fermierilor
Conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii romani au declarat ca si-au insusit cunostintele in domeniul agricol strict pe baza experientei practice, fata de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene 

Nivelul de instruire al fermierilor din Romania se situeaza sub cel al noilor state membre precum Ungaria si Polonia, in cazul carora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raporteaza ca au avut parte de instruire formala de baza si completa in domeniul agriculturii. 

O alta problema caracteristica sectorului agricol romanesc din perspectiva resurselor umane o reprezinta faptul ca nu exista un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicatii puternice,  pe plan fiscal si al asigurarilor sociale si asistentei de sanatate.
 

Nivelul redus al capitalizarii in agricultura
Romania se afla pe penultimul loc din Uniunea Europeana din perspectiva capitalizarii exploatatiilor agricole.

Printre cauzele acestui grad scazut de capitalizare se numara si nivelul mare de fragmentare (lipsa economiilor de scara si a posibilitatii de a obtine cu usurinta finantare), venituri mici la nivel de ferma si lipsa instruirii agricole in randul fermierilor.

Simptomele capitalizarii scazute in agricultura sunt numeroase si afecteaza in mod semnificativ randamentele productiei. De exemplu, dotarile tehnologice ale exploatatiilor agricole sunt rudimentare - mai putin de 2% din exploatatiile din Romania detin cel putin un tractor. 

Principala piedica in calea dotarii tehnologice a agricultorilor romani o reprezinta suprafata redusa a exploatatiilor agricole, care nu permite utilizarea eficienta a mijloacelor tehnologice moderne si nici nu justifica investitia in acestea, prin prisma recoltelor obtinute.

O alta problema o reprezinta lipsa de acces la infrastructura necesara, cum ar fi combustibilul lichid. Toate tarile din Uniunea Europeana, inclusiv Ungaria si Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructura de combustibil lichid, in timp ce in Romania acoperirea este de doar 56%.
Romania este mult in urma altor tari europene si din punctul de vedere a sistemului de irigatii, in conditiile in care secetele afecteaza frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigatii viabile. Tot din cauza fragmentarii ridicate a exploatatiilor agricole, fermele de dimensiuni mici si foarte mici nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sau proiectarea sistemelor de irigatii.

Romania este in urma celorlalte state membre ale Uniunii Europene si din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor cu produse de protectie a plantelor, un factor care afecteaza randamentele din agricultura.

Din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura, Romania este pe penultimul loc din Uniunea Europeana. Insa, aceasta statistica nu spune povestea completa, deoarece o mare parte din investitiile in agricultura din Romania vin din programe ca Programul National de Dezvoltare Rurala sau Politica Agricola Comuna, care sunt finantate in mare parte din bani europeni.
 

Evaziunea fiscala ridicata din sectorul agricol
Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscala totala din Romania, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Segmentul din agricultura in care acest tip de evaziune fiscala se manifesta cel mai puternic este cel al vanzarii produselor agricole primare, mai ales cereale si legume-fructe. Producatorul vinde productia direct din camp si aceasta ajunge la consumatorii finali la un pret de cateva ori mai mare, iar sumele nedeclarate intre momentul cumpararii de catre intermediar si vanzarea finala intra in evaziune.

De asemenea, agricultura este afectata puternic de fenomenul muncii ”la negru”, insa acesta este mai greu de cuantificat, in conditiile in care se practica pe scara larga agricultura de subzistenta si munca familiala, neremunerata.
 

Posibile solutii pentru imbunatatirea productivitatii sectorului agricol din Romania
Expertii PwC Romania considera  ca aplicarea solutiilor enumerate mai jos ar putea duce la imbunatatirea productivitatii agriculturii romanesti, inclusiv la sporirea productiei totale de cereale cu aproximativ 70%:

• Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin inregistrarea proprietatilor in sistemul national de cadastru, imbunatatirea modului de acordare a subventiilor pentru exploatatiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale si a unor masuri fiscale tintite.

• Cresterea gradului de capitalizare a exploatatiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizarii sistemelor de irigatii si modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene si nationale relevante.

• Cresterea gradului de pregatire profesionala a fermierilor prin modernizarea si promovarea invatamantului profesional si tehnic agricol, cresterea gradului de implicare a tinerilor in agricultura prin implementarea unor scheme de sustinere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanta si formare profesionala).

• Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licentierea depozitarilor de cereale, optimizarea taxarii in sectorul agricol, masuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

• Dezvoltare rurala durabila prin adoptarea ultimelor inovatii din alte tari europene prin integrarea verticala si orizontala a activitatilor exploatatiilor si formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus si generare de energie sustenabila, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creste valoarea adaugata in agricultura, prin metodologii de rotatie sau diversificare a recoletelor dar si prin aplicatii de IT sau de robotica, promovarea inovarii prin colaborare intre universitati, entitati publice si private.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii