Intr-un interviu acordat startups.ro, Roxana Damaschin-Tecu (foto), Enterprise Development Director pentru NESsT in Europa Centrala si de Est vorbeste despre principalele tendinte legate de antreprenoriatul social din Romania si despre competitia “Fabricat in Tara lui Andrei”, lansata de Petrom in parteneriat cu NESsT, pentru a oferi finantari in valoare totala de 350.000 de euro celor care vor sa dezvolte afaceri sociale in comunitatile din Romania.
 

startups.ro: De ce este important antreprenoriatul social in acest moment in Romania?
Roxana Damaschin-Tecu: Pentru a raspunde acestei intrebari, fac intai un detur, pentru a explica argumentul pentru care NESsT lucreaza in zece tari din lume, printre care si Romania. Ma refer la faptul ca am ales tari in curs de dezvoltare, cu piete emergente, in care sa sprijinim dezvoltarea de intreprinderi sociale tocmai pentru ca acolo este cea mai arzatoare nevoie de ele si acolo isi manifesta cel mai flagrant puterea de a utiliza resursele comunitatii, pentru a rezolva sustenabil problemele comunitatii. Motivul este acela ca pietele emergente, iar Romania nu face exceptie, se caracterizeaza prin existenta unor surse de finantare (la noi vorbim in special de Fondul Social European, atat de plin de promisiuni in urma cu ceva vreme), dar care sunt nesigure, fluctuante si creatoare de dependenta. In acest context, pentru a reveni la intrebare, intreprinderile sociale vin sa faca munca de termen lung, cu impact de termen lung, care creeaza locuri de munca pe termen lung - si asta acolo unde e mai mare nevoie de ele si unde probleme sociale sunt cele mai grave.
 

Care sunt problemele cu care se confrunta in acest moment antreprenoriatul social in Romania si cum sunt acestea adresate de proiectul recent lansat, Fabricat in Tara lui Andrei?
Conform studiilor de tara realizate de NESsT de-a lungul ultimilor ani in Romania si in regiune, principalele probleme cu care se confrunta afacerile sociale sunt legate de absenta asistentei tehnice (si inainte de lansarea afaceri, si dupa, in implementare) si de greutatea accesarii fondurilor adecvate  si necesare pentru lansare si pentru supravietiure pana in momentul atingerii pragului de rentabilitate. Acestea, suprapuse peste o slaba cultura antreprenoriala, perpetueaza inertia si ideea cum ca “la noi nu se poate”.

Prin Fabricat in Tara lui Andrei se raspunde exact acestor principale probleme, prin consultanta individuala timp de doi ani de zile si prin acordarea de granturi care pot fi folosite de fiecare antreprenor in functie de nevoile propriei afaceri. Prin acest program nu avem constrangeri de genul “acoperim doar costuri legate de infrastructura sau doar costuri de personal”, ci destinatia banilor primiti este decisa in functie de structura bugetului fiecarei afaceri in parte.
Sigur, sunt si alte probleme, legate de mediul legislativ, de birocratia cu care trebuie sa lupte antreprenorii, fie ei sociali sau nu, sau de absenta unei miscari coerente la nivel national (spre exemplu, in SUA exista Social Enterprise Alliance, iar in UK Social Enterprise Coalition). Insa lucrurile sunt tot mai dinamice in acest domeniu si in Romania, tot mai multe persoane si organizatii fiind interesate de potentialul intreprinderilor sociale de a rezolva probleme sociale critice, ceea ce este imbucurator.
 

Care sunt principalele schimbari legate de antreprenoriat social care au avut loc in ultimii ani in Romania?
Afacerile sociale se pozitioneaza tot mai puternic ca un sector de nisa, atractiv atat pentru cei din lumea ONG-urilor, cat si pentru cei din sfera antreprenoriatului clasic. Organizatiile non-guvernamentale din Romania si-au dat seama ca dependenta de resurse caritabile si munca in cicluri de proiecte pe termen scurt nu sunt sustenabile. In acelasi timp, este un fapt comun ca o mare parte din resursele cu greu obtinute sa fie folosite exact pentru managementul si atragerea acelor resurse. Astfel, ONG-urile s-au orientat spre initiative antreprenoriale pentru a-si creste sustenabilitatea - interesul crescut fata de competitiile destinate lor este o dovada clara. Pe de alta parte, antreprenorii si-au dat seama ca modul traditional de a face business nu este, la randul sau, sustenabil. Si au incorporat latura sociala in practicile lor de business. Intreprinderile sociale sunt in acea zona de mijloc, in care practicile de afaceri sunt suprapuse valorilor sociale.

Nu avem inca statistici cu privire la impactul intreprinderilor sociale in economia nationala, insa, conform Atlasului Economiei Sociale (septembrie 2011, FDSC), exista la noi peste 25.000 organizatii active in economia sociala (parte din acestea sunt intreprinderi sociale), cu venituri de 1.5 miliarde de euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activitati economice), in care lucreaza peste 163.000 de persoane (3.3% din total angajati - fata de 6% media din Uniunea Europeana). Deci, un sector din ce in ce mai puternic si de care publicul, in general, este tot mai constient.
 

Care sunt principalele directii spre care va merge antreprenoriatul social din Romania in urmatorii ani?
In prezent, sunt director pentru Europa Centrala si de Est la NESsT, ceea ce imi ofera bucuria de a sprijini dezvoltarea de intreprinderi sociale in regiune – pe langa Romania, lucrez si in Croatia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia. Sunt mult mai multe asemanari la nivel de regiune decat diferente.
Intreprinderea sociala va pune tot mai multa presiune in piata pentru schimbarea sociala. Va avea, de asemenea, un rol educational esential si va dovedi ca este modelul de business cel mai potrivit pentru a imbunatati, spre exemplu, conditiile de viata ale celor marginalizati, reducand numarul celor asistati social si transformandu-i in actori activi pe piata muncii. Asta inseamna economii la bugetul de stat si potential de a creste numarul locurilor de munca in tara. Ministerul Muncii si agentiile pentru IMM-uri sunt interesati de subiect si incearca sa reglementeze domeniul.

Tot mai multi cumparatori sunt preocupati de originea si compozitia produselor pe care le consuma, de modul in care sunt tratati cei implicati in producere. Universitatile incep sa studieze fenomenul, finantatorii traditionali cauta abordari orientate pe piata in programele sociale pe care le sustin (spre exemplu, Romanian-American Foundation piloteaza acordarea de imprumuturi catre ONG-uri), iar investitorii sunt din ce in ce mai preocupati de impactul social al investitiilor pe care le fac. Multi antrepenori de succes sunt tot mai interesati sa se implice in mentoratul pro-bono al intreprinderilor sociale.  Un intreg ecosistem este pe cale de a se dezvolta in Romania in jurul intreprinderilor sociale, ceea ce duce nu doar la dezvoltare economica, ci si sociala si culturala.

Intreprinderile sociale, in special in faza de inceput, trebuie sa faca fata multor riscuri, si economice, si sociale. Au nevoie de sprijin pe termen lung, adecvat, flexibil - pentru moment, statul roman nu este in postura de a il oferi (cu atat mai putin prin FSE). La nivel european, in aprilie 2011, intreprinderea sociala a fost inclusa ca unul din motoarele pentru cresterea competitivitatii Uniunii Europene in “Single Market Act” si, recent, se vorbese mult de intreprinderi sociale in cadrul noii “Social Business Initiative” si “European Social Entrepreneuship Funds” - sa speram ca Romania va urma acest trend, intr-un mod constructiv, fara a intra intr-un joc de definitii stricte si restrictive, care risca sa lase in afara cadrului legal abordari inovative.  
 

Care este impactul pe care il vizeaza Fabricat in Tara lui Andrei in ceea ce priveste antreprenoriatul social din Romania?
Fabricat in Tara lui Andrei este, in momentul de fata, cea mai mare competitie de afaceri sociale din Romania. Ea ofera finantari totale, nerambursabile, in valoare de 350.000 de euro.

Prin Fabricat in Tara lui Andrei ne dorim sa atingem 2 mari obiective. Primul e de a promova si raspandi modelul de business reprezentat de afacerile sociale ca varianta de crestere economica pentru zone defavorizate, precum cele 28 de comunitati. Ne dorim sa cream afaceri viabile economic, sustenabile, dar care rezolva, prin insasi activitatea lor, probleme sociale grave, sunt solutii pentru dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Interviu realizat de Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.