Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
“Se poate produce un eveniment care nu are nicio legatura cu acea companie, cu tara sau cu continentul”, explica Francisc Bodo.
Informatiile ascunse
“Cand fondul afla ceva ce nu stia sau nu presupunea initial si impactul negativ al acelei informatii asupra afacerii este major, atunci poate opri negocirile de preluare a unei companii. In primul rand este vorba de informatii care se refera la companie si la mediul in care isi desfasoara aceasta activitatea. Pe masura ce negocierile avanseaza, impactul negativ trebuie sa fie si mai important, verificat si validat pentru a opri negocierile”, precizeaza Francisc Bodo.
Un exemplu care poate opri negocierile este ca, in timpul due diligence-ului (n.red. - verificarilor si analizei companiei), fondul constata ca vanzatorul a ascuns litigii critice si o contabilitate “creativa”.
“In plus mai pot fi considerente strategice interne ale fondului de investitii, care tin de strategia de portofoliu - de exemplu, alocarile pe sectoare economice sau pe tari sau zone economice”, mentioneaza Mihai Sfintescu.
Factori negativi care nu anuleaza investitia
Reprezentantii fondurilor si consultantii spun ca in Romania evenimentele politice si instabilitatea politica nu au asemenea dimensiuni si impact incat sa duca la renuntarea unei achizitii.
Cristian Nacu, Partener al fondului de private equity Enterprise Investors, spune pentru startups.ro ca acest fond analizeaza daca afacerea este expusa riscurilor de legiferare excesiva si daca se pot crea artificial bariere legislative sau de alte feluri, care sa favorizeze un concurent in defavoarea altora.
“Acest lucru se poate intampla in special in tari care nu sunt membre a Uniunii Europene si de aceea nu ne-am propus sa investim in astfel de tari. Barierele de tip birocratic sau administrativ nu sunt de natura sa ne impiedice sa ne desfasuram activitatea, atat ca potential cumparator, cat si la nivelul companiilor din portofoliul nostru”, adauga Cristian Nacu.
Andrei Diaconescu mai spune ca, dupa inceperea negocierilor, daca apar riscuri politice majore, decizia fondului de a investi este amanata pe perioada incertitudinii, insa nu anulata, dupa care negocierile se reiau.
Influentele politice fac insa fondurile de investitii sa nu achizitioneze companii carora o parte importanta dintre venituri le este adusa de “sprijinul politic”.
“Cautam investitii in sectoare cu reglementari clare si mediu stabil. Investim in principal in sectoarele noastre cheie, in care am dezvoltat expertiza (n.red. - Advent), si anume, sanatate, bunuri de larg consum si retail, telecomunicatii, media si tehnologie, servicii financiare si de business si industrie”, mai spune Raluca Nita.
Structura legala nedezvoltata, capacitatea administrativa si coruptia sunt aspecte deja luate in calcul atunci cand se decide investitia intr-o companie din Romania si se regasesc in pret, fara sa duca la decizia de a nu investi.
“In momentul in care esti administrator de fonduri si operezi pe o anumita piata, iti calibrezi activitatea in functie de caracteristicile pietei respective. Este un dat. Coruptia se reflecta in costul capitalului care este mai mare aici decat este intr-o tara in care legea este suverana intr-un fel sau altul. Orice departare de ceea ce numim o societate in care domneste legea se traduce intr-un cost sporit al capitalului”, detaliaza Francisc Bodo.
Consultantii si reprezentantii fondurilor spun ca paradigma culturii antreprenoriale din Romania poate fi depasita si nu anuleaza o tranzactie.
“In 2002, am lucrat la biroul central al fostului meu angajator din Spania (n.red. - GED Capital Development). Atunci am inteles <pe viu> ca antreprenorul este antreprenor indiferent de cultura, ceea ce este un motiv de a merge inainte cu o investitie. Cu minim de efort, dar cu mare atentie si tact, fondul poate adauga valoare semnificativa unei afaceri care este condusa antreprenorial. Corporatiile nu prea reusesc acest lucru”, completeaza Francisc Bodo.
Mihai Sfintescu spune insa ca in Romania este o cultura antreprenoriala destul de puternica, peste media europeana, din motive care tin de caracteristicile poporului roman, care includ spiritul intreprinzator si dorinta de a experimenta, ceea ce favorizeaza activitatea fondurilor de private equity.
Andrei Diaconescu spune ca atunci cand un fond vrea sa investeasca intr-un domeniu, dar fondatorul afacerii nu poate depasi mentalitatea de antreprenor mic, atunci, in cele mai multe cazuri, fondul cumpara mai multe firme si atribuie managementul aceluia dintre antreprenori care are cea mai mare capacitate de dezvoltare. Alte variante sunt reprezentate de fuziunea intre aceste companii sau de angajarea unor manageri capabili.
Fondurile nu ocolesc nici firmele in care bugetul afacerii este amestecat cu bugetul personal al antreprenorului.
“Acest lucru este indeobste cunoscut si tine de ABC-ul profesiei de analist in private equity. Orice poate fi cuantificat, discutat si negociat”, explica Francisc Bodo.
Mihai Sfintescu adauga faptul ca acest factor poate fi semnificativ mai ales in venture capital - in stadiile initiale ale unei investitii, deoarece la companiile mari influentele sunt de cele mai multe ori neglijabile.
“Ca solutie, in cadrul due diligence-ului se cauta separarea cat mai precisa a celor doua bugete. Desigur, aceasta presupune existenta unei documentatii satisfacatoare la companie si antreprenor, fara de care nu se poate obtine transparenta necesara unei investitii de private equity sau venture capital”, mai spune Mihai Sfintescu.
Conform studiului "Bridging the Gap - Access to Risk Finance for Early-Stage SMEs in Southeast Europe", realizat de Yes Foundation din Macedonia, exista cinci motive principale pentru care fondurile de investitii evita sa achizitioneze companii din regiune:
- Instablitatea generala din regiunea si, in particular, cea politica, in sensul de lipsa a regulilor si institutiilor care garanteaza securitatea mediului de afaceri.
- Structura legala nedezvoltata, capacitatea administrativa si coruptia.
- Culturala antreprenoriala: modul in care sunt priviti antreprenorii locali si educatia de business a acestora.
- Lipsa oportunitatilor bune de afaceri: crestere lenta, cifra de afaceri mica, lipsa inovatiei si nivelul redus de tehnologizare a afacerilor locale. Asociat acestuia este si faptul ca riscul de a investi in regiune este inca ridicat chiar si pentru capitalurile de risc.
- Existenta altor oportunitati de investitii mai putin riscante in regiune.
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
DE RETINUT:
Fondurile de investitii ocolesc firmele in care modelul de afacere nu permite marje mari de profit sau nu exista un plan de afaceri.
Sunt evitate si domeniile de activitate afectate de criza financiara.
Lipsa oportunitatilor de exit in urmatori trei - sapte ani, in functie de strategia fondului, este un alt motiv de a nu achizitiona o companie.
Pe lista factorilor care impiedica incheierea unei tranzactii intra si diferentele intre viziunea fondului si cea a antreprenorului, precum si evenimentele externe care nu au legatura cu firma sau informatiile ascunse fondului.
Riscurile politice, problemele administrative, cultura antreprenoriala si amestecul bugetului antreprenorului cu cel al companiei nu anuleaza intentitiile de achizitie ale unui fond de investitii.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Publicat pe 18 Martie 2010 la ora 00.54
.gif)
