"Am intrat in business la 19 ani, in a doua parte a primului an de facultate, cu trei job-uri scurte, printre care la Mars (maximum sase saptamani), unde am invatat ce inseamna in special sales in industria produselor de larg consum - o factura, o chitanta, sa vinzi pe credit, la termen, cum arata un bilet la ordin, un CEC, cum le incasezi, cum prezinti produsele proprietarilor de supermarketuri Bucuresti. A trebuit sa merg in paralel. La scoala invatam teorie, dar nimic practic. Facultatea m-a ajutat sa inteleg un pic mecanismele economice", spune pentru startups.ro, Cristian Ionescu, Country Manager si Managing Partner la Expense Reduction Analysts (ERA).

El a urmat intre anii 1992 - 1997 cursurile facultatii de Relatii Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.

"In 1994, sub conducerea lui John Gibb, am preluat administrarea fabricii de uniforme militare de la Petresti, satul unde s-a nascut Elena Ceausescu. Era una dintre fabricile cel mai modern utilate din Romania, la ora aceea", spune Cristian Ionescu.

El a administrat aproximativ un an fabrica unde lucrau in jur de 200 de angajati implicati in productia de uniforme militare pentru furnizorul oficial al armatei britanice si al celei NATO. 

Intre anii 1994 si 1996, in paralel cu administrarea fabricii, Cristian Ionescu a administrat si niste magazine generaliste din Bucuresti, afacere in care era asociat cu John Gibb (n. red. - in prezent stabilit in Romania, fiind unul dintre prietenii si mentorii lui Cristian) si Natech Corporation (unicii distribuitori ai ciocolatei Cadbury in Romania). 

Insa, parteneriatul de business nu a rezistat, iar la jumatatea lui 1996 Cristian Ionescu si-a deschis primul magazin propriu de fashion, la indemnul si sustinerea unor furnizori cu care lucra.

Intre anii 1998 si 2000, pe langa magazinele de fashion, el s-a implicat si in Strada Design, un distribuitor national de incaltaminte, in care s-a asociat cu Dorin Borsa, unul dintre dintre directorii de la Leonardo (infiintat in 1994), si cu Pitti Capital, un producator italian de incaltaminte. Pe langa produsele companiei italiene, Strada Design a importat si incaltaminte de la UB Corporation, un conglomerat indian.

Intre anii 1996 si 2000, distributia de incaltaminte si imbracaminte a fost un business profitabil, in ciuda taxelor mari la comertul din afara Europei si a devalorizarii leului, deoarece concurenta era redusa pe segmentul medium-high.

"Perioada 1998 - 2000 a fost caracterizata de o volatilitate extrem de ridicata, inflatia era foarte puternica, iar platile se efectuau, ca si acum in Romania, cu mare dificultate. Toata lumea traia pe spinarea producatorilor si furnizorilor", explica Cristian Ionescu.

Alte probleme in business-ul de fashion, atat pe partea de retail, cat si in distributie, erau legate de produsele de contrabanda si de lipsa clasei medii careia se adresau.

La inceputul anilor 2000, asociatul italian si cei doi romani au infiintat un retailer de incaltaminte pentru care au facut un parteneriat cu retailer-ul italian Marco Gabrielli Luigi (EMMEGI). Sub brandul Scarpaland, au deschis trei magazine, doua in Bucuresti (cel mai mare avea vreo 250 mp) si unul in Iasi (Iulius Mall).

In 2000, din cauza divergentelor dintre partenerii italieni, firma s-a destramat, iar Cristian Ionescu a ramas asociat cu EMMEGI, in retail, noua firma fiind Christie's Corporation.

"Experienta era mai faina in retail decat in distributie, nu trebuia sa alergi atat de mult. Pe distributie, era o mare haituiala de a recupera bani. In retail te ocupi mai mult de decoratiuni, Customer Service, training de personal", adauga Cristian Ionescu.

Nu au mai deschis insa alte magazine, in afara de cele trei, pentru ca, desi erau profitabile, nu acopereau soldurile, platile din facturile initiale, si mereu ramaneau cu stocuri, la care faceau discount-uri. Pe langa magazine, Christie's Corporation mai facea si distributie pentru marii retaileri de fashion de pe segmentul premium. Apogeul acestui business a fost in 2001, cand au ajuns la 50 - 60 de angajati.

"La un moment dat, ne-am dat seama ca nu mergeam in directia potrivita. In 2002 a inceput sa scartie, am inceput sa mai inchidem din spatii si mi-am dat seama ca nu ma mai regaseam in business-ul acesta", precizeaza Cristian Ionescu.

Pana atunci, Cristian Ionescu incercase tot ce a putut pe segmentul de incaltaminte: impreuna cu partenerii italieni, a avut si o mica fabrica si a importat piele pentru micii producatori din Spania si Turcia.

"In 2002, am incercat sa aduc brandul Batta, cel mai mare retailer de incaltaminte la nivel global - vindeau atunci un milion de perechi de pantofi, pe zi. Erau niste vremuri salbatice: master franciza pentru Romania era de 100.000 de euro. Ne depasea, nu erau credite bancare, nici scrisori de garantie, nu se dadeau nici acreditive, decat in conditii si cu costuri prohibitive", spune Cristian Ionescu.
 

Urmatorul nivel in business
La sfarsitul anului 2002, la 29 de ani, Cristian Ionescu simtea nevoia unei noi provocari, deoarece, dupa aproape sapte ani in retail, nu-i mai placea ceea ce facea si nu se vedea iesind la pensie din aceasta afacere. Pe langa provocarile din business, in acel an, starea lui negativa a fost accentuata de decesul tatalui sau, Gheorghe Ionescu (n. red - inginer de instalatii; a lucrat la TIAB, Trustul de Intalatii si Automatizari Bucuresti), care i-a ramas "etalon si model".

"In 1989, cand a plecat din TIAB, a inceput diverse afaceri. El era numarul doi, dupa directorul general. Taica-meu era foarte intreprinzator, dar a crescut, a fost educat si a trait in epoca comunista. Cred ca a avut una dintre primele 100 de firme inregistrate in Romania. El m-a indemnat sa fac ceva practic. Cand a murit, mi-am pierdut entuziasmul si pasiunea. Cand se intampla asta, pierzi tot, pentru ca in business greutatile si obstacolele sunt majore", detaliaza Cristian Ionescu.

La sfarsitul lui 2002, el si-a fixat ca obiectiv pentru anul urmator sa se angajeze, pentru prima oara, ca director intr-o multinationala. In ianuarie 2003, si-a trimis CV-ul celor catorva companii de executive search din Romania. Dupa mai multe oferte de lucru, unele in fashion, in iulie 2003 a fost contactat de o companie austriaca de head hunting, care i-a propus sa lucreze in servicii financiare. A parcurs mai multe etape, iar in septembrie 2003 a aflat ca este vorba despre Coface Intercredit.

"Intre timp, in 2003, am mai inchis din magazinele neprofitabile si am ramas cu un business sustenabil, care imi asigura un venit constant lunar bun", precizeaza Country Managerul ERA.
 

"Identitatea" Coface
Cand Cristian Ionescu a preluat Coface Romania, in noiembrie 2003, compania era prezenta din 1996 in tara noastra, avea sase angajati (cu varste intre 22 de ani si 26 de ani), oferea doua tipuri de servicii (rapoarte despre firme si colecta creante) si avea o cifra de afaceri de 398.000 de euro.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Cristian Ionescu si-a inceput cariera antreprenoriala la 19 ani, in primul an de facultate.
Timp de aproape sapte ani, in anii '90, a fost implicat in domeniul fashion, de la retail la distributie si mica productie.
Noua ani la lucrat la Coface Romania, fiind cel care a dezvoltat compania in tara noastra.
Anul acesta a decis sa revina la antreprenoriat si a lansat un business care-i valorifica experienta: Expense Reduction Analysts.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.