Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

Si Madalin Niculeasa subliniaza ca orgoliul este direct proportional cu gradul de cultura si de instructie al omului de afaceri sau al avocatului.

"Este adevarat ca exista cazuri cand o anumita pozitie in birocratia unei afaceri este generatoare de mandrie exacerbata, insa si intr-o astfel de situatie calitatea umana poate echilibra lucrurile, manifestandu-se ca o cenzura pentru orgoliu. Relatia se stabileste cu calitatea umana si nu cu pozitia in cadrul afacerii", adauga pentru startups.ro Madalin Niculeasa.

Constantin Turmac precizeaza ca a vazut oameni extraordinari, foarte robusti, cu doua - trei calitati de baza si cu sapte ani de acasa, chiar daca nu aveau educatie, dar si oameni extraordinar de bine educati, cu o memorie foarte buna, fara valori, manipulativi si in sperietura si disperarea lor au repere din categoria “pana la varsta cutare sa aiba, sa arate, sa etaleze, sa para, sa pozitioneze, sa depaseasca pe nu stiu cine”.

"Mi se par niste suflete foarte triste, fragile si, undeva, orice ar acumula se va prabusi. Sunt niste hipopotami, ca putere si cunostinte, dar pe niste picioare de girafa sau de sticla. Cunosterea si intelegerea ar trebui sa duca la mai multa toleranta, la mai multa generozitate, la o capacitate mai mare de stres. Cu cat esti mai destept si mai educat, precum si cu sapte ani de acasa, ar trebui sa fii si mai generos si sa poti reduce presiunea, ba chiar sa-i linistesti si pe altii, nu numai sa te gestionezi pe tine", descrie Constantin Turmac.

Andrei Cionca adauga faptul ca orgoliul tine de fiecare persoana, dar ca, odata cu urcarea in ierarhie, orgoliile sunt tot mai mari, oamenilor le este din ce in ce mai greu sa recunoasa propriile greseli, sa se adapeze si sa colaboreze deschis pentru rezolvarea problemelor.

Iuliana Stan completeaza ca in mediul profesional orgoliul este pe doua paliere: de regula, managerii promovati au o perioada scurta in care pun orgoliul la treaba, avand impresia ca acum este momentul sa demonstreze de ce au fost promovati.

"Este hilar, pentru ca ei au fost promovati pentru niste merite demonstrate deja, iar focusul ar trebui acum pus in a invata noile competente de care au nevoie in noul rol. Din fericire, aceasta este o etapa trecatoare si cei mai multi promovati o depasesc in patru - sase luni. Mai orgoliosi sunt insa angajatii (deopotriva manageri sau cei fara functie de conducere) care cred ca <merita> mai mult decat au deja. <Merita> devine laitmotivul discutiilor cu ei. Daca vreau sa fiu manager si nu fac ce mi se da de facut, ca sa arat ca eu sunt mai smecher, sansa sa ajung manager devine direct proportionala cu gradul de smechereala si suntem astfel mari maestri ai propriului cerc vicios", explica Iuliana Stan.

Romani versus straini
George Butunoiu spune ca, probabil, nu atat romanii, cat grupul mai mare din care face parte fiecare tara este considerat ca mai orgolios decat altii. Astfel, despre latini se spune ca sunt mai orgoliosi (spaniolii, francezii) si la fel despre unii slavi (sarbii si rusii).

Constantin Turmac completeaza ca exista un profil de autoritate, facut la nivel international, in care se mentioneaza ca latinii, inclusiv romanii, au o nevoie mai mare de putere decat altii, pentru ca aceasta putere sa se manifeste si sa i se subordoneze.

"Intr-o colectivitate, inconstient, noi (romanii) nu intram pe picior de egalitate, ci vrem sa vedem cine este alfa. Daca nu este cineva alfa, vom crea noi niste situatii, sa vedem daca nu suntem chiar noi. Iar, daca vine cineva si ne umileste, imediat si foarte rapid, razand si fara sa avem remuscari, ne luam locul aliniati", mai spune Constantin Turmac.

Elisabeta Stanciulescu mentioneaza ca nu are niciun argument serios sa creada ca romanii sunt mai orgoliosi decat altii si ca ne manifestam orgoliul, poate, mai putin controlat, mai agresiv.

"Ca sociolog as spune ca este explicabil, pe de o parte, prin contextul socio-cultural in care ne-am format ca personalitati si, pe de alta parte, prin contextul socio-cultural in care actionam. Noi traim intr-o societate in care oamenii nu recunosc valorile intrinseci, iar, daca nu le recunosc, nici nu le pot respecta. Manifestarile de orgoliu apar adesea ca forme de afirmare a propriei valori, nerecunoscute. Apoi, traim intr-o societate in care comportamentele sunt dominant emotionale, nu rationale, astfel incat chiar manifestarile de orgoliu exagerat intra in <regulile jocului> si, nu de putine ori, se dovedesc foarte profitabile, indeosebi atunci cand afacerea este dependenta de imagine sau de charisma. De pilda, un lider-manager ambitios, narcisist si megaloman poate convinge un grup sa-l urmeze mai sigur decat ar face-o un manager modest, echilibrat si foarte rational", detaliaza Elisabeta Stanciulescu.

Nici Iuliana Stan nu crede ca orgoliul are vreo legatura directa cu tara de origine a cuiva, desi, partial, exista influente semnificative, dar indirecte, cu convingerile pe care le avem despre lume si viata.

Andrei Cionca adauga faptul ca este greu de spus in ce masura romanii sunt mai orgoliosi decat strainii, insa, cu siguranta, educatia si mentalitatile mediului in care traim isi pun amprenta pe modul in care ne lasam influentati de propria ambitie.

"Autocontrolul si autocritica sunt esentiale in orice business pentru un antreprenor sau un manager. Din pacate, traim intr-o societate in care, inca din scoala, nu suntem invatati sa acceptam ca este normal sa gresim, sa impartasim cu cei din jur ceea ce gandim, sa acceptam opiniile diferite ale celor din jur. De multe ori, exista lacune in capacitatea de a pune accent pe argumentare si nu pe sustinerea cu ochii inchisi, pana in panzele albe, a propriilor idei, indiferent de cat de corecte sunt", accentueaza Andrei Cionca.

Madalin Niculeasa completeaza ca nu totdeauna occidentalismul a adus educatie si cultura, in sensul ca pentru situatii identice exista ipostaze cand romanii sunt mult mai educati si mai ponderati in manifestarea orgoliului decat strainii, dupa cum si situatia inversa este posibila.

"Si de aceasta data raportul se face cu instructia si nu cu nationalitatea", subliniaza Madalin Niculeasa.

Razvan Iorgu restrange termenul de straini la cei pe care i-a cunoscut, dar spune ca este lipsit de fair-play sa puna in balanta acesti straini cu romanii in mijlocul carora respira de o viata si pe care-i cunoaste cu bune si cu rele.

Alte exemple de orgoliu intalnite in realtiile de afaceri
Dificultatea de a face schimbul de generatii este un exemplu de orgoliu in afaceri.

"Antreprenorii din anii '90 au ajuns la varsta la care ar trebui sa predea afacerile copiilor. Daca banii s-au facut prea usor, valoriile au lipsit sau au fost ciuntite, daca cineva are aroganta, orgolii si nu are caldura, generozitate si o intelegere mai larga, probabil, deja are un adevarat razboi in propria familie, cu atat mai putin va gasi pe cineva in apropiatii lui, dispus sa-i continue afacerea. Poate chiar intregul busines va avea un singur ciclu", precizeaza Constantin Turmac.

In cazul tinerilor din afaceri, orgoliul este confuzia dintre ceea ce este ereditar si ceea ce nu este ereditar.

"Stima, gloria nu o pot asigura parintii - <Stii cine sunt eu?>", exemplifica Constantin Turmac.

Managing Partner-ul Compass mai spune ca aceasta este o mare limitare in interactiunile dintre oameni, care ridica niste bariere, si cei din jur vor evita persoana cu o asemnea reactie, daca pot face un business sau avea o discutie echivalenta cu altcineva.

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Orgoliul este o atitudine si are in spate credintele ”Este mai bine asa” sau ”Asa sunt modelele de viata din familie”.
Orgoliul limiteaza oamenii, atunci cand au de primit sau de dat.
Uneori, antreprenorii sunt mult mai orgoliosi, tocmai pentru ca le este foarte greu sa se distanteze si sa observe realist, din exterior, in ce situatie se afla compania
Orgoliul este un mod de pozitionare fata de cei din jurul tau si, in ultima instanta, are legatura cu omul care esti si nu cu functia pe care o detii.
Autocontrolul si autocritica sunt esentiale in orice business pentru un antreprenor sau un manager.

Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Publicat pe 09 Decembrie 2011 la ora 16.31