De exemplu, la producatorul de ceramica Devicom din Horezu, angajatii sunt persoane care au lucrat la fosta cooperativa de productie Ceramica Horezu, care a fost desfiintata.(Citeste aici mai multe despre afacerile producatorilor de pe acest segment)

Situatia este similara pentru mesterii populari sau la cooperative, unde lucreaza mai mult angajatii care se apropie de varsta pensionarii. Aceasta problema este legata de nivelul scazut al salariilor.

“Nici salarii foarte mari nu sunt, pentru ca nu ai din ce sa le platesti, preturile nefiind la adevarata lor valoare. Munca manuala nu este platita in Romania. La o ie se lucreaza o luna de zile. Intr-o luna de zile nu poate sa ia pe o ie mai mult de trei-patru milioane de lei vechi. Nu le putem oferi decat salariul minim pe economie”, explica Mihaela Brosbeanu, presedinte la cooperativa Arta Targoviste.

Alta problema este pregatirea slaba sau inexistenta a angajatilor tineri. In acest caz, solutia este specializarea la locul de munca. In plus, angajatii trebuie sa dea si dovada de talent artistic.

“Din zece tineri care vin, alegem unul. Sunt foarte putin interesati de asa ceva”, detaliaza Mihaela Brosbeanu.

Una dintre solutiile gasite pentru a acoperi lipsa fortei de munca este de a le permite muncitorilor sa lucreze de acasa.

Corina Vecerdea, presedinte la cooperativa Arta Sibiului, considera ca, dintre domeniile traditionale, cel mai greu atrag angajati cei care se ocupa de tesaturi. 

In conditiile acestor dificultati, numarul angajatilor pentru firmele care se ocupa de artizanat este sub 50, de obicei. De exemplu, Arta Sibiului are 35 de angajati, Devicom 17 si Hategana 18.

Alte probleme si solutii
“Problema este ca artizanatul in Romania nu mai este cautat. Nu exista o educatie si un cult al aprecierii valorii artei populare in Romania. Asta s-a degradat in timp si din cauza aceasta marea majoritatea a populatiei nu apreciaza arta populara”, mai spune Corina Vecerdea.

O activitate de educare desfasoara fundatia Artera, care are ca obiectiv popularizarea si pastrarea traditiilor materiale si spirituale din Transilvania (olarit, sculptura, prelucrarea lemnulului, tesut, vesminte populare si haine rustice, impletituri din nuiele, papura, panusa si prelucrarea pielii).

Presedinta de la Arta Sibiului adauga faptul ca, pentru a rezista pe piata, activitatile traditionale ar trebui subventionate de stat si ca, pana in prezent, au fost finantate de stat si din fonduri structurale doar programele de participare la targuri si nu cele de formare profesionala sau cele care sa sprijine intr-adevar acest domeniu.

Susana Lorencz, presedinte la fundatia Artera, mentioneaza pentru startups.ro ca statul ar trebui sa asigure finantare pentru revitalizarea mestesugurilor traditionale, in fiecare comunitate, dezvoltarea in comunitati a capacitatii de a utiliza mostenirea culturala in beneficiul sau material si elaborarea de programe care sa-i mentina pe turisti in localitati.

Alte activitati propuse pentru finantare sunt dezvoltarea resurselor umane, printre altele, prin promovarea educatiei si pregatirii profesionale in diferite mestesuguri traditionale, cu accent pe pregatirea tinerilor, in vederea  stimularii activitatii antreprenoriale, pentru promovarea mestesugurilor artizanale.

Susana Lorincz considera ca ar fi nevoie de ajutor financiar si pentru educarea in domeniile traditonale inca din scoala si organizarea expozitiilor de arta mestesugaresca romaneasca la consulatele si ambasadele din Bucuresti, cu ocazia diferitelor manifestari si conferinte.

Dezvoltarea unei colaborari cu diferiti operatori turistici sau prezentarea produselor la evenimente de arta mestesugareasca ce au loc in tara, ar putea fi alte solutii pentru vanzarea produselor artizanal-traditionale.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.