Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
In prezent, compania detine doua branduri: Domeniile Sahateni (distribuit in retail), si Aurelia Visinescu (cu trei sub-branduri: Nomad, Artisan, Karakter si Anima).
"Nomad este linia destinata retailului, in timp ce Artisan, Karakter si Anima sunt distribuite exclusiv HoReCa (hoteluri - restaurante - catering) si magazinele specializate. Anima este o colectie privata, oenologul nostru, Aurelia Visinescu, face aceste vinuri numai in anii speciali", subliniaza Adina Vulcan.
In crama Domeniile Sahateni din Dealu Mare s-au investit aproximativ cinci milioane de euro pana acum, din care in jur de 1,7 milioane de euro au provenit din fonduri europene.
"Investiile au fost alocate achizitionarii a 70 ha cu vita de vie, replantarii suprafetei de 36 ha, achizitiei de utilaje de inalta performanta tehnologica pentru vinificatie primara, stocare, maturare si imbuteliere, construirii halelor de poductie, stocaj si invechire etc. Prognozam ca investitia se poate recupera in 20 de ani, undeva dupa 2023, pentru ca este una pe termen lung", detaliaza Aurelia Visinescu.
Adina Vulcan mentioneaza ca firma a trecut pe break-even anul trecut.
Fata de 2010, anul trecut, cifra de afaceri a Domeniilor Sahateni a crescut cu 100%, fiind in jur de un milion de euro. Segmentului premium s-a marit cu aproximativ 200% si exportul cu 35%. Din anul 2009, compania exporta in Asia (China, Japonia, Taiwan, Coreea), Europa (Polonia, Suedia, Belgia, Olanda, Lituania, Franta, Germania) si in Canada.
"Speram sa fim, in continuare, pe aceasta panta ascendenta. Am bugetat cresteri semnificative si in acest an, pentru ca vom introduce, atat pe piata interna, cat si la export, vinurile obtinute din noile plantatii, vom avea o diversificare a sortimentelor si o crestete semnificativa a calitatii", subliniaza Aurelia Visinescu.
Crama Girboiu
Crama Girboiu a aparut acum sase ani, pe vechea crama a boierului Zamfirescu. Suprafata acesteia este de aproximativ 200 ha.
Executiv Manager-ul Cramei Girboiu spune ca aceasta crama a fost pornita din pasiune, astfel ca cifrele la care se vor sa ajunga, din punct de vedere financiar, se vor realiza intr-o perioada lunga de timp, mai mare chiar decat “celebrul cinci ani.”
Ea adauga faptul ca trebuie sa se ia in considerare si marketingul - calitatea produselor.
"In cazul in care alegi sa scoti un produs foarte bun calitativ, trebuie sa stii ca este mult mai dificil de promovat si de penetrat piata cu acesta decat in cazul unui produs mai putin calitativ, pentru care este nevoie si de mai putine resurse. Break-even point-ul este si mai dificil de estimat, avand in vedere ca afacerea depinde de vreme, de cutume sociale si de barierele impuse cat de cat de marketing", subliniaza Livia Girboiu.
In cazul Cramei Girboiu, in combinatului vitivinicol s-au investit patru milioane de euro, din care 50% din fonduri europene. Replantarea vitei de vie (soiuri romanesti ca Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Sarba, precum si soiuri internationale ca Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon si Traminer) a reprezentat o investitie de 1,2 milioane de euro, din care 80% fonduri de reconversie.
Crama Oprisor
Crama Oprisor, Carl Reh Winery, functioneaza in locul fostului "Vinalcool" judetean din comuna Oprisor, judetul Mehedinti, pe care l-a preluat acum 13 ani.
Gabriel Roceanu spune ca acest "Vinalcool" avea o cladire veche, cu utilitati, echipamente, spatii vechi si demodate fizic si moral.
Crama Oprisor are o suprafata de 250 ha iar investitia a fost de aproximativ trei milioane de euro, cea mai mare parte pentru echipamente si vase de pastrare a vinului.
"Fara echipamente moderne si vase corespunzatoare nu poti face vinuri bune si nu poti pastra igiena, cruciala atunci cand lucrezi cu fruct si suc de fruct. S-a inceput investitia in utilitatile obligatorii, fara de care nici o crama nu poate functiona (apa, canal, energie) cu 150.000 de euro. Apoi, s-au investit 1,5 milioane de euro in echipamente si capacitati (vase) de prelucrare a strugurilor, pentru reconditionarea capacitatilor existente si altele noi, astfel incat sa se poata prelucra 3.000 de tone de struguri", mai spune Gabriel Roceanu.
Alte investitii facute, in diverse perioade, au fost un milion de euro in echipamente tehnice pentru vinificatie si 350.000 de euro in tehnica si barriqueri de stejar.
"Crama Oprisor a investit timp de zece ani si investeste, in continuare. In anul 2009, s-a finalizat mare parte din investitie, in plantatia de vie, si speram ca in 2012 sa intram pe break-even", precizeaza Gabriel Roceanu.
Podgoria Vie Vin Vinju Mare
Vie Vin Vinju Mare este atestata din 1898. Actionarii actuali au achizitionat-o in 2001, fiind mai mult un hobby pentru acestia pana acum doi ani. Podgoria are o suprafata de 240 ha.
In primii noua ani ai companiei, investitiile in retehnologizare au fost de aproximativ trei milioane de euro, pentru capacitati de productie, de stocare, intr-un sistem de controlare a temperaturii si fermentatiei, precum si un laborator.
Strategia investitorilor s-a schimbat acum doi ani. De la inceputul lui martie 2010, Florin Opris a devenit manager general al companiei, incepand sa dezvolte gama de produse si sa adauge noi tehnologii.
"Procesul inseamna replantarea a inca aproape 250 ha de culturi noi, vita nobila certificata, atat soiuri romanesti autohtone, asa cum este Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Neagra, cat si soiuri internationale (Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Chardonnay, Syrah). In momentul de fata am dezvoltat foarte mult partea de branding", detaliaza Florin Opris.
In prima faza, compania a replantat 120 hae, iar anul acesta urmeaza inca 105 ha. De asemenea, anul trecut, firma a dezvoltat un proiect de retehnologizare a cramei in valoare de 300.000 de euro.
In ultimii doi ani, Vie Vin Vinju Mare a investit patru milioane de euro. Anul acesta, firma va mai investi inca trei milioane de euro in doua proiecte: unul pentru crama si laborator, iar altul pentru utilaje si echipamente.
"Vrem sa fim cu toate tehnologiile la nivelul unui chateau frantuzesc sau a unei crame din Austria, Germania, poate Toscana", adauga Florin Opris.
Vie Vin Vinju Mare deja se autosustine, reprezentantii acesteia estimand ca investitia va fi recuperata incepand cu anul 2016.
Florin Opris spune ca recuperarea investitiei este un proces indelungat in vinificatie, pentru ca cel mai important lucru este ca firma sa-si creeze o cota de piata si o notorietate corecta in piata.
Brandurile companiei sunt Cinci motive (pentru HoReCa), Cinci motive clasic, Domeniile Vanju Mare si Prince Vlad.
"Noi suntem un producator mediu si produsele pe care le realizam sunt de nivel mediu spre high. Vinurile noastre sunt de terroir. Terroir-ul pe care il avem este asemanator cu cel de la Bordeaux, din punct de vedere a combinatiei dintre sol, umiditate, expunere si aer", mentioneaza Florin Opris.
Vie Vin Vinju Mare distribuie produsele in 36 de judete din Romania, printre care si in marile lanturi de retail.
Compania exporta 20% din productie in Austria si in China, unde a incheiat un parteneriat pe cinci ani, in valoare de trei milioane de euro.
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
DE RETINUT:
Cei care vor o crama trebuie sa-si stabileasca niste obiective si sa stie de la inceput pentru ce o vor: hobby, familie, cerc restrans de prieteni, turism sau business.
Trebuie stabilit de la inceput ce vinuri se vor produce si cui vor fi vandute.
Investitia intr-o crama cu o suprafata intre 100 ha si 250 ha variaza intre cinci si unsprezece milioane de euro, recuperarea acesteia incepand dupa aproximativ zece ani.
Resursele umane minime sunt: un om calificat mediu sau superior, cu experienta in vinuri, doi muncitori in crama cu abilitati in lucrul cu struguri-must-vin si un contabil care sa cunoasca temeinic legislatia fiscala si din domeniul vinului
Unii producatorii romani exporta deja de cativa ani pe pietele internationale, iar altii preconizeaza ca o vor face mai mult in urmatorii ani.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Publicat pe 02 Aprilie 2012 la ora 22.01
.gif)
