Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

Din punct de vedere al preturilor, de exemplu, un costum popular de la Hategana costa, in medie, 1.000 de lei, iar unul de la Arta Targoviste costa intre 100 si 300 de lei. Un covor sau o cuvertura de la Arta Sibiului costa intre 200 de lei si 500 lei iar ceramica produsa de Devicom se vinde cu preturi care variaza intre 4 lei si 190 de lei.

Unde se vand produsele
In cazul cooperativelor, produsele artizanal-traditionale se vand in magazinele de profil proprii sau mixte, apartinand membrilor asociati. De exemplu, cei de la Arta Targoviste si Hategana au propriul magazin amplasat in orasul in care isi desfasoara activitatea.

Produsele traditionale se vand si in spatii comerciale apartinand altor comercianti, la standurile din cadrul targurilor si expozitiilor specializate, in supermarketuri sau in pensiuni si hoteluri.Devicom a vandut produse catre hotelul Hilton Sibiu si catre unele pensiuni din zona Horezu, dar in jur de 70% din vanzarile companiei sunt realizate online, prin intermediul site-ului propriu.

O parte din cererea pe acest segment vine si din partea institutiilor publice (primarii, scoli) - cei de la Hategana se bazeaza pe cererea din partea institutiilor publice.
In cazul lui Robert Farkas, clientii sunt castigati prin recomandari de la fostii clienti sau din partea muzeelor si, mai rar, prin site.

Cei care activeaza pe acest segment spun ca un posibil mod de a vinde produsele traditionale ar putea fi prin retailerii de obiecte decorative.

Insa, in acest caz producatorii ezita, deoarece acesti retaileri platesc produsele doar la vanzare. In conditiile in care in prezent vanzarile prin astfel de comercianti sunt reduse, producatorilor li se pare mai mult o pierdere decat un castig sa vanda prin acestia.

Produsele artizanale se vand cel mai mult in zonele turistice. Orasul cu cele mai multe vanzari este Bucurestiul, urmat de localitati precum Timisoara, Targu Mures, Iasi, precum si de zonele din nordul Moldovei si Bucovina.

“Cand va merge turismul vor merge si celelalte (productia de articole traditional-artizanale). Aceasta este problema, dar in ultimul timp piata s-a mai miscat. Anul trecut, desi toata lumea zice ca turismul nu a fost nemaipomenit, eu zic ca totusi a fost, s-a simtit”, explica Mihaela Brosbeanu, presedinte la Arta Targoviste.

Sezonul cu cele mai multe vanzari este vara, fiind corelat cu sezonul turistic. Devicom, Arta Targoviste si Hategana spun insa ca au solicitari pe tot parcursul anului.

Unele produse sunt vandute si in strainatate. Devicom vinde in strainatate in jur de 20% - 30% din productie, articolele solicitate la export fiind cele mici decorative, precum farfuriile si cescutele, care sunt usor vandabile. Tarile unde compania a exportat produse sunt Italia, Olanda, Franta, Germania si Spania. Robert Farkas a realizat porti si steme pentru clienti din Germania, Ungaria, Italia, Canada, Statele Unite ale Americii, Austria si Franta.

Arta Targoviste vinde mai putin in strainatate, deoarece de-abia reuseste sa acopere cererea interna, in ultimii cinci ani cooperativa inregistrand o dublare a cererii.

“Pana in 1989, noi am avut o capacitate enorma de productie, dar nu cred ca vom mai ajunge niciodata la aceasta. Atunci produsele mergeau foarte mult in exterior. Acum, in piata aceasta mica, asa cum este ea, ne descurcam. Merge si asa”, mai spune Mihaela Brosbeanu.

Veniturile
Reprezentantii Arta Sibiului, Devicom si Hategana spun ca nu au simtit efectele crizei financiare si ca afacerile au mers in acest an la fel de bine precum in anii trecuti.

Cifra de afaceri a Devicom a fost cu 20% - 25% mai mare in 2009, fata de 2008, ajungand la 120.000 de euro - 130.000 de euro. Acest nivel al cresterii vanzarilor este cel pe care compania l-a avut inca de la infiintare, acum patru ani.

Arta Targoviste are, in medie, o cifra de afaceri anuala de 1,2 milioane de lei. Pentru 2009, reprezentantii cooperativei estimau la finalul anului trecut o crestere a cifrei de afaceri cu 10%, nivelul fiind mai redus decat majorarea din 2008 fata de 2007. In ultimii patru - cinci ani, afacerile companiei au urcat, in medie, cu 20% - 30%, anual.

“Pentru situatia care este in Romania acum, o crestere de 10% a cifrei de afaceri este foarte buna. In domeniu, acestea sunt cifrele care se vehiculeaza, pentru ca artizanatul este un produs dificil”, subliniaza pentru startups.ro Mihaela Brosbeanu.

In 2008, Hategana a avut o cifra de afaceri cu 20% mai mare fata de anul precedent, ajungand la 200.000 de lei. Pentru 2009, compania estima la finalul anului o cifra de afaceri cu aproximativ 20% mai ridicata fata de 2008.

Hortensia Bercu, presedinte la Cooperativa Hategana, subliniaza pentru startups.ro ca aceasta cooperativa lucreaza cu firme care isi achita datoriile la timp. O situatie la polul opus o prezinta Arta Sibiului, care a fost afectata de criza prin scaderea cererii, lipsa de lichiditati si intarzierea incasarilor.

Corina Vecerdea precizeaza ca, in urmatorii ani, Arta Sibiului va continua sa lucreze pentru piata din Italia. Cooperativa incearca insa sa atraga si cererea de pe piata interna, in acest sens participand la targuri din Romania.  In plus, a incercat sa isi vanda produsele si in magazinele artizanale din Sibiu, neavand insa un nivel al veniturilor care sa asigure o productie constanta.

“Din pacate, nu prea se prefigureaza in viitorul apropiat o colaborare in Romania, mai ales cu criza asta economica, puterea de cumparare a romanilor a scazut si, in principal, produsele noastre nu sunt necesare ca alimentele sau ca alte produse indispensabile vietii”, adauga Corina Vecerdea.

Ileana Ivona Ursescu completeaza ca valoarea vanzarilor pe piata romaneasca a produselor artizanele a scazut anul trecut fata de anul 2007, din diverse cauze, in principal din cauza scaderii veniturilor populatiei. (Citeste aici mai multe despre problemele celor care activeaza pe acest segment de piata)

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Cooperativele mestesugaresti, mesterii populari si afacerile private sunt jucatorii prezenti pe piata artizanal-traditionala.
Printre caracteristicile produselor artizanal-traditonale se numara fabricarea manuala, timpul indelungat de lucru si executarea la comanda.
Preturile produselor de acest tip sunt mai mari decat ale produselor de acelasi tip, dar de serie.
Magazinele cu specific, standurile de la targuri, hotelurile, pensiunile si internetul sunt modalitatile prin care se vand produsele artizanal-traditionale.
Veniturile celor cu afaceri in domeniu nu depasesc cateva sute de mii de euro.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Publicat pe 12 Ianuarie 2010 la ora 22.11