Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
The Plan a fost lansata anul acesta, in martie. Prima versiune a acestei aplicatii a aparut in vara anului trecut. Aceasta solutie transpune in cifre modelul de business al unei afaceri si analizeaza performanta acesteia - ofera rapoartele financiar-contabile necesare evaluarii profitabilitatii si rentabilitatii unei afaceri, avand la baza ipotezele introduse de utilizator.
"Avem circa 50 de clienti, pana in prezent, si, in principiu, suntem in grafic cu rata de succes a promovarii. Initial ne-am asteptat ca 80% din clientii nostri sa fie persoane fizice care doresc sa-si infiinteze o afacere si 20% firme care vor sa-si eficientizeze modelul de business si sa devina mai profitabile. Am observat insa ca ponderea este de 50% - 50%", spune Lucian Croitoru.
Dorian Lupu mentioneaza ca, pe segmentul organizarii de evenimente, mai exista potential pe piata aplicatiilor si serviciilor dedicate start-up-urilor si microintreprinderilor, ca urmare a decalajului de aproximativ zece ani dintre Romania si tarile vestice.
"Cauza principala a acestui decalaj este intarzierea cu care s-au dezvoltat metodele de plata la distanta (online - card, SMS; sau offline - cecul). De exemplu, in Franta exista servicii similare cu Supereveniment.ro dinainte de anul 2000. Chiar daca acum aceste metode de plata sunt din ce in ce mai raspandite, costurile asociate sunt inca foarte ridicate in Romania, intre 20% si 65% la plata prin SMS, intre 3% si 8% pentru plata cu cardul. Anumite servicii care acum se dezvolta exponential in Franta, de exemplu, gestiunea online de liste de cadouri pentru nunta sau pentru botez, sunt imposibile pentru moment in Romania, deoarece, pentru a fi rentabile este nevoie ca acele comisione de plata online sa fie sub 0,5%", explica Dorian Lupu.
Un exemplu asemanator mentioneaza Lucian Croitoru. El spune ca implementarea optiunii de plata prin virament bancar/depunere de numerar pentru The Plan a venit in urma feedback-ului de la clienti si a constatarii ca nu toate firmele au un card asociat contului curent si nici toate persoanele fizice nu detin un card de debit sau cel putin unul care sa poata fi folosit pentru plati online.
Alex Circei spune insa ca este foarte dificil sa investesti in aceasta zona (n.red. - aplicatii si servicii online si IT adresate start-up-urilor si microintreprinderilor), in acest moment, avand in vedere necesarul de capital pentru microinteprinderile nou infiintate.
"In Romania, este o lipsa de cultura antreprenoriala. Acest lucru conduce la efectul de inceput de drum, in care antreprenorul le stie pe toate. Sunt incercari in aceasta piata, dar nu cunosc un adevarat succes pe piata din Romania. Mai degraba este o problema de educatie si nu de oferta, companiile din Romania trebuie educate, ca ulterior sa existe cerere din partea lor", adauga Alex Circei.
Care sunt conditiile pentru succes
Alex Circei le recomanda antreprenorilor care dezvolta astfel de aplicatii (n.red. - dedicate start-up-urilor si firmelor mici) sa gandeasca global, in cele mai multe cazuri, piata fiind de 100 de ori mai mare decat in Romania.
"Nu cred ca (n.red. - aplicatiile si serviciile IT si online) trebuie adaptate pietei locale. Din pacate, pe piata din Romania, in afara de companiile multinationale, putini folosesc softuri specializate pentru optimizarea fluxului de munca. De ce se intampla acest lucru? Din cauza costurilor ridicate de dezvoltare a unei aplicati. O aplicatie gandita pentru piata din America targeteaza in jur de 30 de milioane de microinteprinderi, in comparatie cu Romania unde exista in jur de 200.000 de companii care fac comert", explica Alex Circei.
Alexandru Rada completeaza ca piata din Romania este destul de mica, cu clienti care nu sunt dispusi sa plateasca, desi li se ofera beneficii masurabile.
"Solutia este adresarea catre piata internationala, avand in vedere ca efortul si resursele pentru crearea acestor aplicatii sunt similare. Din Romania avem acces la cele internationale si ei au acces la cele pe care le oferim noi. Piata locala ar trebui vazuta ca un segment al pietei internationale, definita de criterii demografice. Este foarte usor sa incerci sa vinzi sau sa testezi tehnic o solutie in Romania, prin prisma accesului facil la potentialii clienti", mai spune Alexandru Rada.
De exemplu, TimeOP testeaza produsul pe piata din Romania, il rafineaza aici, iar strategia pe termen mediu este de a-l vinde in USA.
Lucian Croitoru mentioneaza ca, pentru aplicatiile de management financiar si business intelligence, este foarte greu sa creezi ceva cu aplicabilitate la nivel international, deoarece legislatia fiscala si normele contabile difera de la tara la tara.
Dorian Lupu spune ca pe segmentul organizarii de evenimente serviciile B2B sunt, in mare parte, aplicatii locale, chiar daca unii actori de pe piata sunt prezenti in mai multe tari, fiecare tara este independenta si are echipa ei dedicata, doar numele fiind comun.
Care sunt conditiile pe piata din Romania
Bogdan Bocse spune ca, pentru a internationaliza un produs, este mai simplu si mai ieftin sa-l lansezi/testezi/imbunatesti pe piata din Romania.
"Avantajul pietei din Romania este ca este mai aproape, este mai usor sa primesti o recomandare la un client. Dezavantajul este ca managerii si proprietarii de business din Romania sunt inca reticenti in ceea ce priveste relevanta aplicatiilor web/software pentru procesele de afaceri. Mai rau, multi decision makers de la noi sunt reticenti fata de solutiile facute de alti romani", subliniaza Bogdan Bocse.
Alex Circei spune ca o aplicatie sau un serviciu pentru firmele mici pot avea succes pe piata din Romania daca rezolva o problema reala a unei piete in dezvoltare.
"Un exemplu este piata auto, unde se gasesc multe probleme care trebuie rezolvate. Personal, mi-as dori sa pot selecta data programarii in service din fata calculatorului, fara a fi nevoie sa o fac telefonic", subliniaza Alex Circei.
Alexandru Rada adauga faptul ca nu ar trebui excluse nici solicitarile din Romania, pentru ca exista si la noi early adopters care ajuta la crearea unei piete si, in definitiv, la cresterea si maturizarea ei.
"Tendinta, in prezent, este sa fie create solutii internationale, usor adaptabile fiecarei piete, implicit si pietei locale. Situatiile in care vad a fi necesara aceasta adaptare sunt cele care tin de specificul national, de comportamentul consumatorului roman, de cultura noastra etc. De exemplu, noi, romanii, nu suntem obisnuiti sa platim pentru anumite servicii (in speta aplicatii online, aplicatii mobile) si o solutie ar fi inserarea de reclame in acestea pentru a fi oferite gratuit", completeaza Alexandru Rada.
Bogdan Bocse nu crede ca este o regula in ceea ce priveste publicul tinta, ci depinde de tipul aplicatiei.
"De exemplu, aplicatiile mobile, din cauza gradului mic de penetrare al mobile internetului in .ro trebuie gandite direct pentru a fi lansate afara. Dar, totodata, trebuie luat in calcul ca a ajunge pe o piata din afara tarii nu este mereu atat de usor precum pare, chiar in era comunicatiilor instant", detaliaza Bogdan Bocse.
Cofondatorul TimeOP adauga faptul ca trebuie pus in balanta specificul aplicatiei cu costul ca antreprenorul sa isi extinda reteaua sociala si de business in afara tarii, ceea ce inseamna ca el sa stea mai mult acolo.
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
DE RETINUT:
Piata de aplicatii si servicii pentru start-up-uri si firme mici este abia la inceput, fiind foarte fragmentata.
Primele aplicatii si servicii pentru firmele mici au aparut acum trei - patru ani, dar oferta a crescut in ultimii doi ani.
Creatorii de aplicatii se adreseaza start-up-urilor si microintreprinderilor cu diferite aplicatii care ajuta la generarea de noi clienti sau de mentinere a relatiei cu cei castigati deja.
Potentialul pietei de aplicatii si servicii dedicate start-up-urilor si microintreprinderilor este ridicat, deoarece rata de penetrare a internetului este redusa si mai sunt inca multe solutii si optiuni neimplementate.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Publicat pe 08 Iulie 2011 la ora 14.05
.gif)
