Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

"Bootstrapping inseamna ca la inceput de drum, dar si ulterior, pe parcurs, tinerii antreprenori ar trebui sa gaseasca toate metodele de a minimiza necesitatile de cash si de a crea resurse financiare suplimentare cu forte proprii, de la negocierea cat mai buna a termenelor de plata cu furnizorii si clientii pana la folosirea metodelor de promovare neconventionale, gratuite sau cu costuri foarte mici, disponibile in principal pe internet, amanarea sau esalonarea platilor prin diverse metode, reducerea drastica a costurilor de achizitie pentru orice activ sau obiect de inventar necesar desfasurarii afacerii etc. Sweat-equity inseamna ca studentii care infiinteaza o afacere, preferabil impreuna, ca o echipa, pun timpul, efortul si inteligenta lor in acea afacere, fara sa obtina bani pe termen scurt din afacere.Astfel, ei creeaza valoare in companie, care poate fi materializata prin proprietate intelectuala, programe software etc., si care astfel poate acoperi partea de finantare a cresterii nedisponibila din sursele externe, in faza initiala", detaliaza Marius Ghenea.

Concursurile pentru studenti - posibila sursa finantare
Marius Ghenea spune ca studentii antreprenori pot apela la concursurile de start-up-uri, unde premiile sunt oferite chiar in sume de investit in afacere sau in facilitarea de credite bancare cu conditii preferentiale (fara garantii, cu dobanda zero sau subventionata), sau uneori premii constand in donatii de echipamente necesare startului afacerii (calculatoare, imprimante, software etc.).

"Desi pare uneori doar o poveste frumoasa, am vazut in ultimii ani start-up-uri studentesti care au pornit, ca si prima finantare, din diverse concursuri de proiecte sau din centre universitare, cu sustinere financiara pe diverse programe de start-up, oferite, uneori, de banci sau de institutii financiare, in programe sociale sau de CSR (n.red. - Corporate Social Responsability)", mai spune Marius Ghenea.

El adauga faptul ca a vorbit, lunile trecute, in Iasi si in Cluj-Napoca, cu cativa astfel de antreprenori, care au inceput cu mici finantari furnizate pe proiecte studentesti.

De exemplu, pentru anul universitar curent, Intel Software Development Center (IRSDC) ofera, pe o perioada de sase luni, opt burse studentilor din anii de studiu trei si patru. Valoarea totala a acestor burse este de 10.000 de dolari. Studentii aplica pentru aceste burse cu proiecte propuse sau sustinute de Intel si evaluate de profesorii Universitatii Politehnica Bucuresti (UPB), impreuna cu ingineri din Intel. Lucrul efectiv pe proiecte se deruleaza in incubatorul de proiecte de cercetare si dezvoltare, inaugurat odata cu Intel Student Open Lab, la inceputul acestei luni. Studentii vor beneficia de un mentor din industrie pe fiecare proiect.

La fel, compania ISDC ofera, in acest an universitar, doua burse, fiecare in valoare de cate 150 de euro/luna, timp de noua luni, incepand cu luna noiembrie a acestui an. Cei doi bursieri vor primi si mentorat din partea expertilor companiei. Pot aplica studentii din anul doi, trei, patru si masteranzii. Aplicatiile se mai pot depune pana pe 21 octombrie 2012, iar selectia se face in perioada 22 - 31 octombrie 2012. Pentru prezentarea activitatilor extrascolare/proiecte IT, studentii trebuie sa pregateasca cel putin conceptul general, scopul proiectului, o propunere de arhitectura si un plan detaliat, indiferent de starea curenta a proiectului - concept, in curs de desfasurare sau terminat). Prezentarea trebuie sustinuta in limba engleza.

Cine poate beneficia de finantare si ce sume se pot obtine
Unii antreprenori si investitori spun ca orice student poate obtine bani pentru propria afacere, indiferent de oras si de facultate, mai importante fiind implicarea si dedicarea lui in acea idee.

"Orice student cu mare dorinta de invatare poate obtine finantari si parteneriate, indiferent de localitate. Exista foarte mare potential in tara, in zonele rurale, si cred ca tinerii cu viziune, cu multa putere de munca, pot avea o mare contribuitie in dezvoltarea acestora", spune Claudia Suhov.

Mihai Sfintescu mentioneaza ca pot obtine mai usor finantari studentii din Bucuresti sau marile orase si cei care studiaza la Politehnica, ASE/Cibernetica, Universitatea Bucuresti/Matematica, precum si alte facultati de informatica, datorita pregatirii specializate pe un segment.

Marius Ghenea spune si el ca favorizate in finantare sunt centrele universitare mari din tara, deoarece aici exista mai multe programe si oportunitati, dar, de cealalta parte, in mod clar, in aceste centre universitare mari exista si mai multa cerere pentru asemenea finantari, deci o competitie mai intensa.

"Acest lucru are insa avantajul ca, daca evaluarile finantatorilor sunt corecte si obiective, vor fi finantate cu precadere acele proiecte care au premise mai bune de succes si potential de crestere mai mare", explica Marius Ghenea.

Mihai Sfintescu spune ca studentii pot investi intre 10.000 de euro si 50.000 de euro, pentru ca altfel afacerea nu ar putea absorbi eficient resursele.

Marius Ghenea spune insa ca valoarea medie a unei investitii dorite de studenti poate fi de 10.000 de euro - 15.000 de euro.

Adriana Dunca, Marketing si PR Specialist la ISDC, spune pentru startups.ro ca au mai multe sanse de a accesa finantari studentii cu un plan de business detaliat si o viziune clara asupa proiectului, nu doar o idee de business.

Care sunt diferentele fata de inceputul anilor '90
Anda Racsa spune ca, in ceea ce priveste finantarile pe care le poate accesa un student, lucrurile nu s-au schimbat fundamental fata de inceputul anilor '90, cand a inceput ea sa faca business.

"Este adevarat ca sunt diverse programe guvernamentale si initiative private de sustinere a finantarii antreprenoriatului din anii studentiei, dar nu cred ca au un impact major, la nivel national", completeaza Anda Racsa.

Ea a inceput sa faca mici business-uri la inceputul anilor '90, in timpul studentiei (n. red. - primul an de facultate a fost 1989), din nevoia de "bani de buzunar".

"Anul Revolutiei in Romania a fost o adevarata revelatie, vis-à-vis de faptul ca orice idee antreprenoriala putea fi pusa usor in practica si avea succes! Cine cunoaste vremurile si piata de consum dinainte si dupa 1989, stie despre ce vorbesc: nevoile de consum, de bunuri si servicii, erau foarte mari si oferta extrem de redusa, inainte de 1989, si foarte generoasa, dupa 1989", explica Anda Racsa.

De exemplu, ea s-a orientat catre o "afacere de volum, dar cu desfacere sigura" - cumpara si revindea paine calda, deoarece "capitalul de pornire" a fost foarte mic si din surse proprii.

"Imi amintesc ca transportam painea calda in rucsac si, pana ajungeam in camera mea de camin, de la etajul trei, treceam sa-mi salut toti colegii de la primele etaje ale caminului, care erau/deveneau si cumparatori. Perioadele cu varf de vanzari au fost cele din sezonul rece. Am inceput sa adun <ceva bani> si am trecut la o alta afacere - vanzarea de batoane de ciocolata. Produsele puteau fi stocate si castigam si timp si bani. Perioadele cu cele mai mari vanzari erau in sesiunile de examene", detaliaza Anda Racsa.

Problema afacerii cu ciocolata a aparut cand a amestecat "banii afacerii", care trebuiau reinvestiti, cu "cei de buzunar", astfel ca a ramas fara bani pentru reluarea activitatii comerciale.

"Atunci am pornit o noua activitate, bazandu-ma doar pe <capitalul intelectual>: imi ajutam colegii de facultate sa faca proiectele pentru diverse seminarii, sa inteleaga elementele - cheie din cursurile de la facultate", adauga Anda Racsa, glumind, ca, altfel spus, a debutat intr-o afacere cu servicii de consultanta.
 

Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1

DE RETINUT:
Resursele proprii si cei trei P (“parinti, prieteni si altii prosti”) raman principalele surse de finantare pentru studentii care vor sa-si faca un business.
Finantarea unui business este mai complicata decat cu cativa ani in urma, deoarece apetitul pentru a finanta capital de risc a scazut, din cauza crizei economice.
Pornirea unei afaceri se poate face si prin folosirea altor resurse nonfinanciare proprii: calculatorul, telefonul, masina, recomandarile profesionale etc.
Diferenta, uneori semnificativa, de bani necesari pentru dezvoltarea unei afaceri cu potential de crestere trebuie sa vina din bootstrapping si din sweat-equity.
Studentii pot investi intre 10.000 de euro si 50.000 de euro, pentru a putea absorbi eficient resursele.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Acest material face parte din seria "Back2School or Back2Business?", un proiect editorial startups.ro dedicat studentilor antreprenori.

Publicat pe 17 Octombrie 2012 la ora 00.21