La inceputul acestei veri, Spicul a redevenit unic furnizor de produse de morarit si panificatie al Casei Regale a Romaniei, contractul fiind semnat pe trei ani. Pe vremea cand tara noastra era regat, Spicul detinuse aceasta calitate timp de aproximativ 90 de ani, pana la sfarsitul anului 1947.

Pana a ajunge aici, compania a inceput inca de acum patru ani o noua etapa de dezvoltare. In acel moment, firma a vandut catre dezvoltatorul imobiliar Hercesa terenul pe care il detinea in zona Orhideelor din aria central - vestica a Bucurestiului.

Un an mai tarziu, au inceput lucrarile de constructie pentru noua fabrica Spicul Bucuresti, amplasata in Chitila. In aceasta zona Spicul detine un teren cu o suprafata de 3,6 hectare, pe care a fost construita o cladire de 23.000 mp construiti, care cuprinde si sediul unde compania s-a mutat anul trecut.

In prezent, in fabrica functioneaza o brutarie, doua linii de paste, o linie de clatitute (o prajitura umpluta) si una de biscuiti, care include un tunel de racire a biscuitilor, astfel ca aceste specialitati se pot realiza si vara.

Pe langa investitiile de acum, se estimeaza ca, in trimestrul trei din acest an, va fi pusa in functiune fabrica de gluten si amidon. Aceasta investitie s-a bazat pe pretul ridicat al glutenului (n.red. - in jur de 1.500 dolari/ tona) si amidonului (400 de dolari - 500 dolari/tona) si lipsa acestuia din Europa. Capacitatea de productie de la Spicul este suficienta pentru a acoperi necesarul de gluten al Romaniei din prezent.

"Este printre foarte putinele fabrici de acest tip din Europa Centrala si de Est. Stiu ca mai exista asa ceva in Polonia, iar in rest, numai in tarile occidentale - Franta, Germania, Belgia. Glutenul pentru produsele de panificatie este ca otel-betonul pentru constructii, fara asta nu se poate face. Ca produse secundare vom avea amidonul, inclusiv amidonul modificat, care se foloseste in industria farmaceutica, in zootehnie, sunt produse cu caracter special", spune pentru startups.ro Gheorghe Ilie, presedintele si CEO al Spicul.

Capacitatea de productie a fabricii va fi de patru tone de faina prelucrata pe ora, reprezentand aproape o suta de tone de faina prelucrata pe zi.

Dintr-o suta de tone de faina prelucrata se obtin intre 9% si 12% gluten, iar restul amidon, amidon modificat si materiale reziduale folosite la furajul animalelor.
Pana in primul trimestru de anul viitor vor fi functionale si morile. 

Valoarea investitiilor
Pana in prezent, Spicul a investit aproximativ 30 de milioane de euro in noua fabrica, iar pana in primul trimestrul de anul viitor va mai investi inca cinci milioane de euro.

In valoarea totala de 35 de milioane de euro este inclusa achizitionarea terenului din Chitila, construirea cladirii, utilajele si echipamentele, inclusiv montarea lor, acestea din urma atragand cele mai multe investitii.

Gheorghe Ilie adauga faptul ca in jur de 15 milioane de euro din investitie a fost facuta din surse proprii, iar restul din credite, pentru care compania lucreaza cu BCR.
Se estimeaza ca investitia va fi recuperata in aproximativ zece ani.

"Este o perioada relativ lunga pentru ca si investitia este mare si in business-ul nostru nu avem marje de profit atat de mari, incat sa recuperam foarte rapid. Sunt si cheltuielile financiare (dobanzi, comisioane etc) destul de mari, la care se adauga creditele", mai spune Gheorghe Ilie.

O parte din investitii ar putea fi acoperite prin fonduri europene. In prezent, Spicul incearca pentru a treia oara sa acceseze fonduri europene, dupa ce, anterior, a mai incercat  de doua ori, dar nu au obtinut punctajul necesar.

Cine sunt actionarii Spicul
Spicul are in jur de 120 de actionari, dintre care circa 10 - 15 sunt seminificativi, detinand pachetul majoritar.

Cel mai mare pachet de actiuni il detine Gheorghe Ilie. Alti actionari semnificativi sunt Dan Radescu (directorul tehnic al companiei), Mariana Sararu si Gheorghita Iliescu.

Numarul mare de actionari se datoreaza faptului ca in perioada 1993 - 1995 compania a fost privatizata prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts). De altfel, la sfarsitul acestui proces, numarul era si mai mare, in jur de 200 de actionari.

Portofoliul de produse
Compania are in portofoliu in jur de 200 de produse, categoriile fiind paine, paste fainoase, biscuiti, clatitute si produse traditionale.

"Clatituta se mai face in Spania, in Iran si in Rusia. Este o linie pe care, in Romania, am luat-o noi si am inscris-o la OSIM (n.red. - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci)", adauga Gheorghe Ilie.

Cand va finaliza intreaga investitie, in primul trimestru al anului viitor, Spicul va ajunge la aproximativ 250 de produse, printre care si faina.

Distributia se face prin intermediul retailerilor si prin magazinele proprii (12 magazine in Bucuresti, 10 in Teleorman, 7 in Dambovita, 4 in Ilfov si 3 in Giurgiu).

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Spicul Bucuresti are o traditie de 162 de ani, fiind atestat documentar de la 1848.
Planul de investitii al companiei din perioada 2007 - 2011 este de 35 milioane de euro.
In zona Chitila de langa Bucuresti firma detine un teren de 3,6 hectare, pe care a construit o cladire de 23.000 mp, care cuprinde fabrica si birourile.
In prezent, in fabrica functioneaza o brutarie, doua linii de paste, o linie de clatitute (o prajitura umpluta) si una de biscuiti, iar de anul viitor va functiona linia de gluten si amidon.
Compania are in jur de 120 de actionari (a fost privatizata prin MEBO), dintre care circa 10 - 15 seminificativi, pachetul majoritar fiind detinut de Gheorghe Ilie.
Cifra de afaceri a companiei in acest an este estimata la opt - zece milioane de euro.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Aceasta este una din concluziile celei de-a doua intalniri din cadrul programului Start&Grow, care a avut loc saptamana trecuta, la Bucharest Hubb, in Bucuresti.

Tema evenimentului a fost importanta inovatiei pentru start-up-urile din tehnologie iar speakerii invitati sa dezbata aceasta idee au fost Radu Georgescu, presedinte Gecad, Alexandru Bordei, product manager Hostway Romania, si Vladimir Oane, co-fondator UberVU.

"In criza nu este important sa faci ceva diferit tehnic, ci sa faci ceva profitabil, sa fii eficient. Nu dezvolta tehnologie, daca nu stii ce sa faci cu ea. In anii acestia trebuie sa ne uitam la a face lucrurile eficient, la a face lucrurile cu ochii pe ultima linie a Excel-ului (n.red. - a fi profitabili). Inovatia in a executa foarte bine, in a gasi modelul de monetizare, in a face bani, acest tip de inovatie are noima. Cea mai tare inovatie la care trebuie sa ne uitam cand am facut o firma este primul client. Cand ai primul client, cea mai tare inovatie este al doilea client", a spus Radu Georgescu, unul dintre partenerii programului Start&Grow.

Importanta profitabilitatii unui start-up a fost subliniata si de Mirela Serban, Managing Partner la compania de consultanta fiscala si de contabilitate R&M Audit, care a spus ca antreprenorii trebuie sa fie atenti la intrebarile clientilor, pe care sa le transforme in bani.

"Recomandarea mea este ca voi (n.red. - antreprenorii), la inceput, sa va axati mai mult pe cerintele clientilor si sa raspundeti intrebarilor lor. Voi sunteti la inceput si trebuie sa discutati de bani si cum trebuie sa munceasca acesti bani pentru voi si nu voi sa munciti pentru bani”, a explicat Mirela Serban.

Radu Gerogescu spune ca accentul pus pe castigarea banilor este cu atat mai important in prezent, cu cat situatia economica nu se va imbunatati anul viitor, iar domeniul de activitate  evolueaza extrem de repede.

"Suntem intr-o industrie in care nu cred ca poate veni cineva sa ne spuna cum va fi peste cinci ani. Se intampla lucruri de pe o zi pe alta", a adaugat Radu Georgescu. 

De altfel, Vladimir Oane spune ca in Silicon Valley definitia start-up-ului este o companie care creeaza un nou model de business in conditi de maxima incertitudine.

Mihai Stanescu, Executive Coach la RoCoach si unul dintre partenerii Start&Grow, a spus ca banii se aduna acolo unde este cultura lor, care poate fi reprezentata de milioane de dolari, de executie, de productie sau de inovare.

"Cultura asta inseamna abilitati, sa gandesti strategic, sa stii ce inseamna sa incepi pe banii clientilor, nu pe banii tai si sa ai relatii de afaceri", a adaugat Mihai Stanescu.

Inovatia nu trebuie insa complet evitata. Alexandru Bordei a spus ca inovatia este o chestiune de cauza si efect - trebuie doar sa vii cu ceva care sa te pozitioneze un pic diferit fata de concurenta.

De asemenea, Razvan Hobeanu, co-fondator Kenubi, unul din start-up-urile selectate in Start&Grow, a mentionat ca inovatia trebuie sa fie ceva simplu, dar care poate produce o mare schimbare.

“Sunt multe lucruri de rezolvat. Cea mai paguboasa gandire este de a spune ca s-a inventat totul si nu mai este nimic de facut”, a spus Razvan Hobeanu.

Cat conteaza inovatia pentru atragerea de investitori
Radu Georgescu spune ca investitorii sunt interesati de inovatie doar daca aceasta le poate aduce bani. Fiind cunoscut drept investitor in start-up-uri, presedintele Gecad primeste aproape in fiecare zi cate o propunere de proiect pe care sa il finanteze.

“Cele mai multe propuneri sunt de tipul <Am o idee, tu ai banii. Da-mi banii si-ti dau ideea>. Idei am si eu. Problema este cine transforma ideile astea intr-un produs, intr-un client, in EBITDA (n.red - Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization; castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare). Sunt trei pasi mari. Cine face asta?”, a explicat Radu Georgescu.

El a adaugat faptul ca atunci cand o persoana are doar o idee, nu are ce sa caute in afaceri. Cand are un produs, poate cauta bani de la familie, prieteni si alte cunostinte sau de la investitori privati, tip business angel. Abia cand are primul client poate sa mearga la investitorii de tip fonduri de investitii cu capital de risc (venture capital).

Citeste continuarea articolului - pagina 2

In criza nu este important sa faci ceva diferit tehnic, ci sa faci ceva profitabil, sa fii eficient.
In Silicon Valley, definitia start-up-ului este o companie care creeaza un nou model de business in conditi de maxima incertitudine.
Inovatia este o chestiune de cauza si efect - trebuie doar sa vii cu ceva care sa te pozitioneze un pic diferit fata de concurenta.
O capcana in care pot sa cada antreprenorii este sa incerce sa aplice in afacerea lor toate ideile pe care le primesc in urma feedback-ului.
Foarte important este ca start-up-ul sa nu vina cu solutii la probleme artificiale, care nu exista in piata.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.