La aceste plati se adauga aproximativ 659 de milioane de euro pentru masurile de sprijin pe suprafata implementate de Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), se precizeaza in comunicatul de presa.

De la demararea PNDR au fost semnate 12.542 de contracte de finantare pentru dezvoltarea mediului rural, cu o valoare de 2,79 de miliarde de euro.
Pentru masura 121 - “Modernizarea exploatatiilor agricole”, APDRP a primit 5.220 de cereri de finantare, dintre care au fost contractate 1.524 de proiecte cu valoare publica de 528,27 de milioane de euro, fiind efectuate plati de aproximativ 169 de milioane de euro.

Suma maxima nerambursabila in cadrul acestei masuri este de doua milioane de euro, banii putand fi folositi pentru exploatatiile agricole vegetale si de crestere a animalelor prin achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate si prin construirea sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola, a infrastructurii rutiere interne si a serelor, inclusiv a centralelor termice si a instalatiilor de irigat.

In cadrul Masurii 123 - “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, au fost semnate 379 de contracte, a caror valoare este de 368 de milioane de euro. La acestea se adauga 336 de proiecte pentru schemele de ajutor de stat, cu o valoare de 142,91 milioane de euro.

Suma maxima nerambursabila pentru un proiect poate ajunge pana la doua milioane de euro sau de trei milioane de euro, pentru cele depuse de formele asociative. Banii pot fi folositi pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice prin construirea sau modernizarea cladirilor de productie si a depozitelor, precum si achizitionarea de utilaje si echipamente si tehnologii.

Pentru Masura 322 - “Renovarea si dezvoltarea satelor”, au fost contractate pana in prezent 476 de proiecte cu o valoare de 1,24 de miliarde de euro, etapa de contractare fiind inca in desfasurare. Dintre acestea s-au platit 51,58 de milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind in etapa de licitatii publice. Suma nerambursabila poate ajunge pana la sase milioane de euro, proiectele fiind, obligatoriu, de interes public.

In cadrul Masurii 312  - “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi”, au fost contractate 735 de proiecte, cu o valoare de aproape o suta de milioane de euro, procesul de contractare fiind in desfasurare. Suma maxima nerambursabila din aceasta masura poate ajunge pana la 200.000 de euro. Finantarea se acorda pentru activitati de industrie usoara, procesarea industriala a produselor lemnoase, producerea de ambalaje, activitati mestesugaresti etc.

Pentru Masura 313 - “Incurajarea activitatilor turistice”, au fost contractate 475 de proiecte, in  valoare de 84,23 de milioane de euro, dintre care cele mai multe (416) au fost pentru construirea sau modernizarea de pensiuni, cabane etc. In cadrul acestei masuri se pot solicita maximum 200.000 de euro pentru activitati de dezvoltare a tursmului (construire de unitati specifice sau de spatii auxiliare). 

Contractele incheiate prin Masura 112 - “Instalarea tinerilor fermieri”, sunt pentru 2.334 de proiecte, cu o valoare de aproximativ 48,84 de milioane de euro. Beneficiarii sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani, care pot primi cel mult 25.000 de euro.

In sesiunea septembrie - octombrie de anul trecut au fost depuse 112 de proiecte cu o valoare de aproximativ cinci milioane de euro, pentru masura 431 - “Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului”, submasura 431.1 Constructie parteneriate public-private. In cadrul acestei masuri se acorda fonduri pentru activitati care asigura stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala.

Masurile pentru care s-au acordat in jur de 659 de milioane de euro pentru suprafata implementata de APIA sunt 211 - “Sprijin pentru zona montana defavorizata”, 212 - “Sprijin pentru zone defavorizate - altele decat zona montana”, 214 - ”Plati de agro-mediu” si 611 - “Plati complementare directe”.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“In acest moment, in cadrul fabricii se lucreaza la capacitatea maxima de 6,5 milioane de mp pe an. Pentru unele sectii am decis marirea numarului de ture si extinderea programului de lucru, chiar si in weekend”, precizeaza, intr-un comunicat de presa Eduard Macarescu, Directorul Comercial al Lasselsberger Romania.

In acest an, compania intentioneaza sa investeasca 1,5 milioane de euro pentru modernizarea fabricii din Cluj-Napoca, extinderea retelei proprii de retail si intensificarea actiunilor de marketing, in special in punctele de vanzare.

“Triplarea numarului de distribuitori din ultimul an, deschiderea de noi magazine proprii si debutul exporturilor au condus la nevoia stringenta de a investi in sustinerea cresterii productiei”, mai spune Eduard Macarescu.

Compania a demarat in acest an exportul produselor, primele tari vizate fiind Bulgaria, Grecia, Iran si Irak, iar in urmatori ani sunt tintite Germania, Franta si Marea Britanie.

In acest an, compania va ajunge in acest an la sapte magazine, intentionand sa deschida patru unitati in 2010. Primul magazin din acest an va fi deschis la Piatra Neamt, celelalte fiiind la Bucuresti, Constanta si Brasov. Investitia pentru acestea este de 200.000 de euro.

In 2010, compania estimeaza o crestere cu 10% a cifrei de afaceri, ajungand pana la 38,5 milioane de euro, din care aproximativ 5% din exporturi, reprezentand in jur de 2 milioane de euro.

Conform Lasselsberger, pe fondul unei scaderi a valorii pietei cu aproximativ 10%, producatorul va ajunge la 38% din piata autohtona de placi ceramice, in conditiile in care anul trecut detinea 36%.

Compania este prezenta pe piata cu brandul Cesarom, cu o istorie de peste 40 de ani pe piata din tara noastra.

La Cluj-Napoca, firma are cinci linii de productie: doua linii de fabricatie a placilor ceramice pentru pardoseli (gresie), doua linii de fabricatie a placilor ceramice pentru pereti (faianta) si o linie de fabricatie a placilor de decor si baruri.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Pe baza experientei anterioare a Fondului privind valoarea medie a garantiilor aferente proiectelor de investitii, implementarea propusa este estimata ca fiind aferenta cofinantarii/ prefinantarii unui numar de peste 7.000 de intreprinderi mici, corespunzator unui numar de 67.000 - 75.000 locuri de munca create si/sau mentinute ca urmare a capitalizarii suplimentare a FNGCIMM", se arata in comunicatul de presa.

De asemenea, in sedinta de guvern s-a adoptat ca  beneficiarii de fonduri europene pot gaja sau ipoteca, la unitatea de credit, activele fixe care fac obiectul contractului de finantare, pentru a finanta cheltuielile necesare implementarii proiectului.

"In acest sens, beneficiarul este obligat sa transmita autoritatii de management/ organismului intermediar cu care a incheiat contractul/ decizia/ ordinul de finantare o copie a contractului de credit si gaj/ipoteca in termen de maximum zece zile de la semnarea acestuia", se mai spune in comunicatul de presa.

In sedinta de guvern de astazi s-au redus pragurile initiale pentru cei care pot accesa scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile (Hotararea de Guvern nr.1680/2008 pentru instituirea).

Astfel, pe langa proiectele cu investitii de minim 30 de milioane de euro si 300 de locuri de munca (care erau eligibile inainte), acum au devenit eligibile si proiectele cu investitii intre 10 - 20 milioane de euro, inclusiv, si minim 100 de noi locuri de munca, precum si proiectele cu investitii intre 20 - 30 milioane de euro, inclusiv, si minim 200 de noi locuri de munca.

"Prin extinderea schemei de acordare a ajutoarelor de stat se are in vedere crearea a 5.000 de noi locuri de munca, fiind asteptat ca IMM-urile sa acceseze cca. 200.000 mil. euro. Masurile de sprijin acordate nu sunt supuse obligatiei de notificare si autorizare de catre Comisia Europeana", se adauga in comunicatul de presa.

In sedinta de Guvern a fost adoptata si Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, aplicandu-se de la 1 iulie.

Urmarea este ca scad cotele de cheltuiala forfetara acordate la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala de la 40% la 20% si veniturile de aceasta natura provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala de la 50% la 25%.

De asemenea, alta modificare este ca in veniturile salariale se vor include tichetele cadou, cele de cresa, cele de vacanta si cele de masa.

O modicare este aceea ca pentru veniturile din activitati profesionale (altele decat cele de natura salariala) se plateste numai cota angajatului pentru contributii sociale de sanatate, cele de asigurari sociale si cele la fondul de somaj.

Conform comunicatului de presa, baza de calcul a acestor contributii este limitata la cinci salarii medii pe economie, asa cum este stabilit in bugetul de asigurari sociale.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Recomandarea a fost facuta in cadrul conferintei "Modificari fiscale de ultima ora", organizata de Avocatnet.ro.

Masurile sunt in ordonanta de urgenta privind masurile pentru combaterea evaziunii fiscale. Acestea se refera la achizitiile intracomunitare de cereale si plante tehnice, legume si fructe, flori, carne si preparate din carne, peste, preparate din peste, fructe de mare, zahar, faina, paine, materiale de constructii si cu produse accizabile (produse energetice, alcool si bauturi alcoolice, precum si tutun prelucrat).

In urma masurilor adoptate firmele care fac achizitii din Uniunea Europeana (de bunuri sau de servicii), pentru a putea face acest lucru, trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor intracomunitari".

In conditiile in care legea nu a fost inca publicata, acest registru nu a fost infiintat, firmele neavand unde sa se inscrie. La acest lucru se adauga faptul ca pentru a se inscrie, firmele au nevoie, pe langa cerere, de cazierul fiscal si cel al administratorilor, astfel ca procedura dureaza si mai mult.

Gabriel Biris, Fondator al casei de avocatura Biris Goran, le recomanda firmelor care fac astfel de achizitii sa isi pregateasca cazierele si dosarul, pentru ca altfel vor trebui sa-si intrerupa activitatea si pentru ca sanctiunile sunt prea mari.

Sanctiunile sunt de 50.000 de lei - 100.000 de lei, confiscarea produselor, confiscarea veniturilor obtinute din aceste produse, confiscarea mijloacelor de transport folosite pentru acele produse, putandu-se merge pana la radierea firmei care face astfel de transporturi din registrul transportatorilor intracomunicatari.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Compania Barotti International estimeaza pentru acest an o crestere a veniturilor cu 30% fata de anul trecut (fara sa precizeze acest nivel), se arata in comunicatul de presa.

Din octombrie anul trecut pana in iunie acest an, Barotti a investit 60.000 de euro, dintre care 25.000 de euro pentru colectia de primavara - vara. Noua colectie a fost lansata la inceputul lunii martie.

"Ne confruntam cu o criza, este cert, si in domeniul fashion pentru barbati, dar de data aceasta apare o mai mare provocare pentru ca trebuie sa convingem clientul sa ramana fidel brand-ului nostru, dar si sa ne gasim noi clienti pe care sa ii aducem in mediul online sau direct la magazin. Este o perioda grea pentru multa lume, dar nu este o solutie sa nu investeti si sa nu incerci sa castigi cota de piata. Puterea unui brand se vede in asemenea momente cand gaseste caile eficiente de comunicare cu clientii sai si reuseste sa ii pastreze ca si ambasadori", spune Tiberiu Banica, Managing Partner Barotti.

In acest an, firma intentioneaza sa mai deschida un magazin intr-un nou spatiu, nestabilindu-se inca data acesta va fi intr-un mall sau stadal. De asemenea, nu s-a stabilit nici orasul in care va fi deschida aceasta unitate.

Anul trecut, in octombrie, compania a investit 60.000 de euro in primul sau magazin, amplasat in centrul comercial Unirea din Bucuresti.

Investitia estimata pentru alte unitati este de 30.000 de euro - 40.000 euro/unitate, fiind posibil ca de anul viitor compania sa se orienteze si spre spatii stradale.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"M-am hotarat sa investesc intr-o astfel de cafenea din pasiune. Nu ma imaginez facand un business de asemenea anvergura fara sa fiu implicata sufleteste suta la suta. Imediat dupa ce am deschis BlinkWash, incepusem sa imi fac alte planuri. Calcule si investitii pentru o cafenea imi faceam inca de anul trecut din martie, dar BlinkWash mi-a ocupat foarte mult timp si foarte multa energie pana l-am pus pe picioare", spune Raluca Nicoara (25 de ani).

Principalele criterii de alegere a spatiului au fost vila interbelica cu arhitectura frumoasa, in zona linistita si cat mai ferita de trafic.

O astfel de vila a fost gasita la sfarsitului lunii aprilie a acestui an, fiind amenajata in maximum doua luni. Segmentul vizat este mediu plus.

Cafeneaua dispune de 64 de locuri in interior si 110 locuri pe terasa amenajata.

In cadrul cafenelei vor fi organizate expozitii (pictura si fotografie, graffiti etc), cu vanzare, spectacole (muzica clasica, balet, café concerts etc) si alte tipuri de evenimente.

Expozitiile vor fi lunare, putand fi gazduiti mai multii artisti, simultan. In prezent, nu exista taxe pentru cei care vor sa expuna in cadrul cafenelei.

Expozantii din prezenti sunt pictorul Ciprian Porumb si fotograful Claudiu Marginean, ambii din Cluj-Napoca.

"Daca un artist vrea sa isi puna tabloul pe tavan, eu il voi lasa sa-si puna tabloul pe tavan. Pe mine nu ma deranjeaza, daca el simte ca asa isi pune in valoare creatia. In fiecare seara va fi un instrument solist, care se va auzi mai mult decat celelalte", mai spune Raluca Nicoara.

Proprietara "Arts Concept Cafe" a gasit o solutie de a mai deschide inca o astfel de cafenea in Capitala, dar inca nu are planuri pentru demararea acesteia.

Raluca Nicoara a intrat in afaceri acum doi ani, cand a adus pe piata din Romania BlinkWash - prima spalatorie auto la domiciliu.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Criza pentru noi a fost o oportunitate, pentru ca lumea a invatat lectia si a inceput sa reduca cazurile de neincasare. Lipsa de acces la finantare si de lichiditati pe piata i-a facut pe decidentii din Romania sa apeleze la servicii de preventie, sa incerce sa anticipeze problemele din portofoliul lor de clienti. Lumea a inceput sa invete lectia asta ca afacerile bazate pe incredere sau ca il cunosti pe directorul firmei cu care esti in relatii comerciale nu mai sunt suficiente ca sa iti garanteze ca vei primi banii", spune pentru startups.ro Roxana Toma, Head of Marketing&Operations la ICAP Romania.

Karim Kheirat estimeaza ca, in acest an, compania va avea o cifra de afaceri de 1,1 milioane de euro, fiind de aproximativ 3,5 ori mai mare decat anul trecut, cand a fost de 300.000 de euro.

In prezent, compania are, pe toate liniile de business, in jur de 220 de clienti, dintre care aproximativ 10% sunt din mediul financiar (banci, leasing, IFN-uri, factoring).

"Companiile cele mici chiar nu sunt dispuse sa aiba genul acesta de costuri, pentru a-si evalua clientii, pentru ca intotdeauna raportezi la cat te costa sa evaluezi o companie cu expunerea ta fata de acea companie. Daca suma despre care discutam si pe care risti sa o pierzi este mica, nu se justifica o cheltuiala ca sa investighezi clientul. Portofoliul nostru este destul de diversificat pentru ca una dintre preocuparile noastre a fost sa avem o baza sanatoasa de clienti. Am abordat mai intai pe piata din Romania segmentul de industrie, companii producatoare sau din comert, din categoria bunurilor si serviciilor", adauga Roxana Toma.

Cele patru linii de business ale companiei sunt informatii de afaceri, consultanta de management (de la consultanta clasica pana la cea pentru fonduri structurale, precum si studii sectoriale, in functie de codul CAEN) si servicii in resurse umane (de la executive search, headhunting pana la evaluarea de personal si leasing-ul de personal).

"Cel mai important departament este cel de informatii de afaceri, care inseamna ca gestionam o baza de date cu toate companiile active din Romania, despre care colectam date din sursele oficiale. In functie de aceste date evaluam compania si o incadram intr-o clasa de risc, spunand clientilor nostri cat de riscant este sa intre in afaceri cu compania respectiva si care este probabilitatea ca potentialii lor clienti in orizontul de timp de un an sa nu-si onoreze platile la timp sau sa intre in faliment", mai spune Roxana Toma.

In prezent, compania dezvolta proiecte pentru servicii financiar - bancare, pentru care investeste mult in IT, estimand ca pana la sfarsitul anului va avea in portofoliu trei companii mari din domeniu.

Pretul pentru un raport complet, livrat in sapte zile, este de 45 de unitati de credit, iar valoarea unitatii difera in functie de volum (de la un euro pe unitate pana la 0,62 de euro per unitate).

Termenele de livrare sunt de o zi, trei zile, cinci zile si ajung pana la sapte zile.

Roxana Toma spune ca ICAP se adreseaza firmelor mijlocii (intre 50 si 249 de angajati, cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro sau detine active de 43 milioane euro) si celor mari.

ICAP Romania are 30 de angajati.

Parte din grupul din Romania este si Cycle Romania.

 Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.