"Rezervele provenite din reevaluari efectuate dupa 1 ianuarie 2004 si aflate la 30 aprilie 2009 in contul 1065 se vor taxa conform prevederilor existente pana la 1 mai 2009, adica se vor taxa la momentul schimbarii destinatiei rezervei. Aceasta indica faptul ca nu se va inlatura facilitatea fiscala deja obtinuta", subliniaza pentru startups.ro Ana-Maria Miron, Partner la Tax Advisory Services de la casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.

Adrian Rus, Tax Manager la compania de consultanta si audit Ernst &Young, completeaza ca principalul efect al acestei masuri referitoare la reevaluare introduse in Codul Fiscal este eliminarea recunoasterii reevaluarii fiscale a activelor, care a fost disponibila pentru cativa ani.

Aceste rezerve din reevaluare sunt sumele surplus obtinute dupa reevaluarea mijloacelor fixe (imobile, utilaje), inclusiv a terenurilor, realizata dupa 1 ianuarie 2004.

Inainte, astfel de rezerve erau impozitate cu 16% in momentul in care erau vandute, casate, lichidate sau suma era distribuita intre asociati si nu era taxata daca era folosita pentru desfasurarea activitatii companiei (recapitalizare, investitii). In prezent, se va impozita cu 16%. surplusul obtinut din reevaluarea efectuata la sfarsitul anului. Pe de alta parte, aceasta norma este anulata de faptul ca surplusul obtinut din reevaluare se deduce  prin amortizare. 

Nedeductibilitatea TVA-ului pentru combustibili
Potrivit modificarilor si normelor de aplicare, nu se va deduce costul combustibilului si nici TVA-ul la achizitia de vehicule si pentru cheltuielile de combustibil.

Reglementarea se aplica in cazul vehiculelor destinate transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima de 3.500 kg si 9 scaune de pasageri, incluzand scaunul soferului. Aceste reglementari privind TVA-ul se aplica in perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010.

“Astfel, cand se calculeaza impozitul pe profit, nu se mai deduce TVA-ul de pe factura de cumparare a vehiculului destinat transportului de persoane. In contabilitate, pretul intreg, cu TVA-ul inclus, nu se va considera ca fiind cheltuiala si se scadea din veniturile totale in calcularea bazei impozabile”, spune pentru startups.ro Dan Lazar, Team Leader la compania de consultanta Moore Stephens Riff Consulting.

Ana-Maria Miron mai spune ca un alt efect al modificarilor in ceea ce priveste nedeductibilitatea costului inregistrat cu combustibilii este ca se mareste baza taxabila, respectiv in formula de calcul a impozitului pe profit se vor adauga mai multe cheltuieli nedeductibile. Astfel, in momentul in care se va determina ce profit are compania, din venituri vor fi scazute mai multe cheltuieli.

Ana-Maria Miron precizeaza ca in ceea ce priveste TVA aferenta combustibililor, aceasta nu va fi deductibila nici prin decontul de TVA si nici nu va putea fi dedusa ca si cheltuiala in scopul impozitului pe profit. Astfel, cheltuielile pentru combustibil nu vor putea fi in niciun fel deduse.

“TVA aferenta achizitiilor de vehicule, nedeductibila prin decontul de TVA, reprezinta totusi un cost aferent unui bun amortizabil. Prin urmare ar trebui luata in calcul la determinarea valorii de intrare a vehiculului respectiv, si recuperata pe cale de amortizare”, mai spune Ana-Maria Miron.

Astfel, in ceea ce priveste aceste norme, TVA-ul la achizitia masinii nu poate fi dedus. Totusi, valoarea totala a masinii, care cuprinde si TVA-ul, va putea fi ulterior dedusa prin amortizare.

Pentru ce autovehicule nu se aplica normele
Normele privind nededucerea TVA-ului la cumpararea de masini si combustibili nu se aplica in cazul vehiculelor utilizate exclusiv pentru interventie si reparatii, pentru paza si protectie si curierat, pentru transport de personal la si de la locul de munca si pentru cele utilizate drept care de reportaj. In categoria vehiculelor exceptate intra si cele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca.

“Se limiteaza deductibilitatea taxei la cel mult un singur vehicul utilizat de un agent de vanzari. In aceasta categorie se cuprind si vehiculele de test-drive utilizate de dealerii auto”, se mentioneaza in normele modificarilor din Codul Fiscal.

Exceptie fac si vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv taxi, si cele folosite la inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru scolile de soferi.

Luminita Ristea, director general la compania de consultanta si audit Nexia International, spune ca aceasta norma este ambigua si interpretabila din punct de vedere fiscal. Situatia va fi cu atat mai ambigua cu cat in norma de aplicare se mai precizeaza ca aceste vehicule sunt cele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.

“Din punct de vedere al reglementarilor privind deductibilitatea fiscala, vor aparea probleme in momentul in care cheltuielile de functionare, intretinere, reparare, precum si cele cu achizitionarea unui autoturism nu pot fi insotite de documente care sa justifice necesitatea lor si participarea acestora la realizarea de venituri. Aceste documente justificative  pot fi: decizii ale conduceri, foi de parcurs pentru justificarea  carburantului,  rapoarte de activitate  si alte documente  care sa justifice neceitatea realizarilor de astfel de cheltuieli”, subliniaza Dan Lazar.

Pe langa exceptiile mentionate, in cazul achizitionarii de vehiculele, se va deduce TVA-ul si pentru cele achizitionate prin leasing operational sau financiar si cele utilizate in scop comercial, respectiv in vederea revanzarii. Aceste prevederi nu se aplica pentru avansurile achitate inainte de 1 mai 2009, pentru valoarea totala sau partiala a vehiculelor si livrate dupa 1 mai 2009, inclusiv.

“O varianta pentru IMM-uri este finantarea prin leasing financiar sau operational, operatiune care este considerata inchiriere si nu achizitie. In acest caz, rata de leasing, care include si TVA-ul, este deductibila fiscal”, adauga Dan Lazar. 

Pe se alta parte, Gabriel Sincu, Senior Manager Head of Tax & Compliance Services la compania de consultanta fiscala si audit Mazars, spune ca cea mai mare problema la momentul de fata pare faptul ca nu este clar daca utilizatorii autoturismelor in cadrul unor contracte de leasing pot sau nu deduce TVA aferenta acestora, in cazul in care autoturismele respective nu sunt utilizate in scopurile prevazute expres de actul normativ.

De asemenea, nu se stie daca in cazul leasing-ului financiar la finele caruia autoturismul este achizitionat de catre utilizator, TVA-ul se poate deduce sau nu. Conform lui Gabriel Sincu efectele acestei neclaritati vor fi “abuzurile din partea organelor de control, procesele cu autoritatile fiscale, nervi, bataie de cap inutila si investitori sicanati care se vor uita spre zari mai bune”.

Efecte generale
Luminita Ristea spune ca unul dintre efectele normelor de aplicare este decapitalizarea de catre stat a companiilor prin plata unor impozite suplimentare, neplanificate prin bugetele anuale ale intreprinderii, in conditii de criza grava internationala.

Alte posibile efecte ar putea fi suspendarea unui numar mare de companii, falimente ale micilor intreprinzatori, gasirea unor alternative de afaceri in tara si strainatate, realizarea de fuziuni si achizitii ale afacerilor medii, pentru optimizarea costurilor fixe si reducerea colectarii de venituri bugetare.

Dan Lazar spune ca printre companiile cele mai afectate de aceste norme de aplicare sunt IMM-urile care deruleaza mici afaceri de familie, firmele care ofera servicii de consultanta prin intermediul unor microintreprinderi, firmele din domeniul imobiliar si cele din comert.

Cum se va calcula impozitul
Companiile isi vor determina impozitul  in acelasi mod ca si pana acum. Impozitul pe profit se plateste anticipat la sfarsitul fiecarui trimestru si se calculeaza in functie de veniturile si cheltuielile din trimestrul anterior.

La sfarsitul anului, se va recalcula in functie de veniturile reale si se va stabili daca o firma a platit prea mult sau prea putin. Spre deosebire de pana acum, diferenta este ca in cazul in care nu au profit si chiar daca sunt pe pierderi, firmele vor plati un impozit minim, in functie de cifra de afaceri.

Primele situatii fiscale dupa noile modificari si norme vor fi depuse de companii pe 25 iunie, respectiv pe 27 iulie, pentru cele care platesc trimestrial.

Cum se plateste impozitul in functie de tipul companiei 
In norme se mentioneaza ca nu vor plati impozit minim firmele infiintate in cursul acestui an, de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2009. Daca aceste firme obtin profit, vor plati impozitul pe profit. Daca au pierderi, nu platesc impozit. Alte firme care nu vor plati impozitul sunt cele inregistrate la Registrul Comertului ca inactive.

Conform normelor de aplicare, companiile care devin inactive temporar in cursul anului, dupa 1 mai 2009, vor plati impozitul minim in perioada dintre 1 mai si data cand firma devine inactiva. Acesta este unul dintre motivele pentru care in perioada 1 - 27 aprilie a crescut numarul firmelor radiate sau suspendate fata de aceeasi perioada de anul trecut. Conform Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in aceasta perioada din 2009, fata de 2008, numarul firmelor care si-au suspendat activitatea a fost de aproape 3,5 ori mai mare, ajungand la 3.424, a celor dizolvate voluntar de 2,15 ori mai mare, ajungand la 556, si a celor radiate voluntar s-a triplat, ajungand la 1.784.

Inactivitatea este considerata din momentul in care cererea este inregistrata si nu in momentul in care aceasta este depusa.

“Inactivitatea era o stare de fapt pe care firma o avea deja, iar impozitul minim le-a dat companiilor imboldul sa reglementeze o stare de fapt”, adauga Ana-Maria Miron.

Firmele care devin inactive in cursul anului vor plati impozitul minim numai pentru perioada activitatii.

"Inactivitatea unei companii nu poate dura mai mult de trei ani, dupa care firmele trebuie fie sa se lichideze voluntar, fie sa isi reinceapa activitatea. Este putin probabil sa fie multe firme in aceasta situatie (adica sa se afle acum in al treilea an de inactivitate), insa este greu de estimat - o evidenta statistica ar putea fi insa furnizata de ONRC", completeaza Ana-Maria Miron.

Daca firma isi reia activitatea dupa 1 mai 2009, aceasta se va incadra in categoria celor obligate sa plateasca impozit minim, daca nu inregistreaza profit.

Dan Lazar spune ca aceste prevederi ofera o modalitate de a evita cheltuielile pe minus pentru acele companii care activeaza in sectoare afectate de criza si ofera un respiro afacerilor care debuteaza in acest an.

Platesc impozitul minim firmele rezultate din reorganizare (fuziune, divizare etc) pentru ca acestea nu sunt considerate start-up-uri. In cazul fuziunilor, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale companiilor participante, inregistrate la 31 decembrie a anului precedent (2008). In cazul unei divizari, noua firma va plati impozitul minim datorat in functie de veniturile totale anuale, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate.

Luminita Ristea mai spune ca este nevoie de clarificari in ceea ce priveste situatia firmelor aflate in insolventa si care sunt pe pierdere. In norme nu se precizeaza daca acestea sunt obligate sau nu sa plateasca acest impozit. Gabriel Sincu spune ca insolventa nu este echivalenta cu inactivitatea si companiile aflate in aceasta situatie ar trebui sa plateasca impozitul.

Si Valentin Creata, Partner la casa de avocatura Popovici Nitu & Asociatii, spune ca societatile aflate in insolventa nu sunt exceptate in mod expres de la aplicarea impozitului minim. In plus, aplicarea impozitului minim poate fi realizata doar in cazul firmelor  aflate in reorganizare judiciara (pe durata acestei proceduri) si nu in cazul societatilor aflate in faliment.

“Societatile aflate in faliment nu mai datoreaza impozit minim, intrucat odata cu dispunerea intrarii in faliment, judecatorul sindic pronunta si dizolvarea societatii respective”, subliniaza Valentin Creata.

Luminita Ristea mai spune ca in cazul firmelor care au obtinut fonduri europene, acestea nu pot folosi aceste surse de finantare decat pentru cheltuielile pentru care sunt prevazute aceste sume si nu pentru altele, precum plata datoriilor la stat.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Daca la inceputul anilor 2000, in Romania, doar putini manageri erau familiarizati cu ideea de coaching, aceasta a devenit ulterior un concept “la moda”, pentru ca in prezent sa beneficieze de recunoastere si incredere.

Initial, contractele de coaching active la nivelul pietei locale de business erau concentrate in companiile multinationale, acestea folosind coach din afara tarii. Insa, in opinia Ralucai Mohanu, coach si manager al Steps4Change, pe parcurs, atat companiile cat si indivizii au inceput sa aiba incredere si chiar sa prefere in unele cazuri acest serviciu, in favoarea proiectelor de training si consultanta.

“Piata de coaching s-a dezvoltat intr-un ritm destul de rapid, aceasta dezvoltare copiind practic extinderea coaching-ului la nivel mondial. Din 2005 - 2006, am putut vedea efectele trecerii de faza de experimentare la cea de <exprimare a nevoii de coaching>. Au aparut mai multi furnizori de servicii de coaching si chiar scoli de coaching in Romania”, spune pentru startups.ro Mihai Stanescu, fondator RoCoach.

El apreciaza ca in prezent marimea pietii de coaching este de 1,2 milioane de euro – 1,3 milioane de euro anual, iar cresterea este exponentiala, chiar in contextul crizei economice. 

Tipuri de coaching
“Tipurile de coaching practicate apartin domeniului de afaceri (business coaching, executive coaching, team coaching, leadership coaching, career coaching), dar si domeniului vietii personale (spiritual coaching, relashionship/couple coaching, health coaching, wealth coaching, personal/life coaching)”, spune Rodica Obancea.

Pe piata, cele mai dezvoltate sunt segmentele de business coaching si life coaching. Marea majoritate a consultantilor practica coaching pentru zona de afaceri. Acesta se adreseaza managerilor si companiilor si este impartit intre coaching individual si de echipa. Ca pondere, specialistii estimeaza ca business coaching-ul acopera peste 70% din piata, iar cel mai cerut serviciu de pe piata este cel de executive coaching, acesta depasind 70% dintre cererile de coaching.

In opinia specialistilor, segmentul de life coachig are un mare potential. Ioan Nicut, Life & Business Co-Active Coach spune ca “impactul in zona de life coaching e fantastic, pentru ca oamenii intra in contact cu esenta lor, cunoscandu-se mai bine, delimitandu-si in sensul de clarificare relatiile cu cei din jurul lor, cu mentalitatile de la un moment dat si performanta individuala”.

Simona Podgoreanu, lector si coach la EXEC-EDU, compania de consultanta ASEBUSS, clasifica coaching-ul si in functie de situatia pe care o adreseaza: orientat spre performanta, orientat spre relatie si orientat spre recunoastere. Totodata, in functie de numarul de persoane implicate, exista o alta clasificare.

“Avem coaching individual, excelent pentru rezolvarea problemelor profesionale individuale si coaching de echipa, creat pentru manageri sau colegi aflati la acelasi nivel ierarhic”, explica Podgoreanu.

Ea spune ca daca oamenii din management au probleme similare, atunci este util ca managerii sa fie integrati in propriul lor grup, aceasta masura incurajand sinergia la nivel managerial.

Profitabilitatea coaching-ului
Ca orice afacere din zona serviciilor, coaching-ul implica investitii minime si costuri reduse. Profitul este generat de volumul si de randamentul investitiei clientilor.

“Particularitatea serviciilor de coaching consta in caracterul lor fundamental empiric. Astfel, rezultatul este in mare masura previzibil si poate fi cuantificat de client”, spune Raluca Mohanu.

Segmentul care poate aduce cea mai mare profitabilitate pentru jactorii din domeniu este cel al corporatiilor (Executive Coaching).
RalucaMohanu apreciaza ca profitabilitatea pentru client se gaseste in “return on investment”, ea oferind drept exemplu studii despre executive coaching (Manchester 2001, MetrixGlobal 2001) care arata ca un program de coaching poate atinge un nivel intre 500% si 700%, in ceea ce priveste intoarcerea investitiei.

Dragos Tranca, Executive si Team Coach la C&C Training&Consulting spune ca in lume exista extrem de putini specialisti care fac numai coaching si, de obicei, aceasta activitate se adauga la portofoliul de servicii de training si consultanta. In opinia sa, dezvoltarea unei afaceri pe acest segment prespune o experienta solida de business si practica in training si consultanta.

Plata serviciilor de coaching
Cea mai raspandita metoda de plata este achitarea unui program de coaching, fiind contractate un numar minim de sesiuni (intre 6 si 12 sesiuni). O alta metoda este plata pe sesiune, in functie de subiectul pe care coach-ul vrea sa lucreze.

Dragos Tranca spune ca abonamentul este cel mai putin raspandit in Romania, dar timid, incepe sa fie luat in consideratie. In ceea ce priveste sesiunea, se plateste contravaloarea acesteia, plus toate cheltuielie de transport cazare sau masa ale coach-ului (in functie de situatie) si/sau convorbirile telefonice (in cazul coaching-ului prin telefon).

Tarifele variaza in functie de complexitatea proiectului, de experienta si de educatia coachului. In cazul life coaching, preturile sunt ceva mai mici, cu preturi intre 50 de euro si 150 euro pe sesiune. Pentru executive coaching, tarifele uzuale pornesc de la 100 de euro si pot ajunge la 500 de euro, pentru o sesiune de coaching cu durata de circa 60 de minute. Costul unei sedinte de coaching pentru echipe poate ajunge la 500 de euro - 1000 de euro.

Pentru programele de Executive Team Development si Coaching de Grup, tarifele sunt pe zi (aproximativ 6 ore efective de lucru) si variaza de la 1.000 de euro si pana la 2.000 de euro. Specialistii spun ca si in Romania exista tarife de 2.500-3.500  de euro pe zi, dar acestea sunt platite unor coachi romani foarte experimentati.

Raluca Mohanu estimeaza ca si la noi preturile se vor alinia celor din tarile Uniunii Europene, unde o sesiune de business coaching individual costa intre 200 de euro si 300 de euro, iar pentru o zi de coaching de echipa pretul urca la 1.500 de euro -  2.000 de euro.

Criza economica drept avantaj
Unii specialisti considera ca momentul crizei economice se dovedeste unul favorabil pentru piata de coaching. Pentru Rodica Obancea, Executive & Team Coach criza reprezinta o oportunitate de diferentiere a coachingului fata de alte servicii, dar si de dezvoltare a portofoliului de clienti, cu adevarat motivati pentru schimbare si performanta. Si Ioan Nicut, Life & Business Co-Active Coach, considera ca acest context a venit ca un fenomen care a scos omul din zona de confort si il solicita.

“Relatia de coaching ajuta la identificarea pattern-urilor vechi si la iesirea din aceste moduri de a gandi, relationa, avea un comportament, actiona. Personal, constat in aceasta perioada o crestere”, spune Nicut.

Fondatorul RoCoach observa, de asemenea, o crestere aparent paradoxala a cererilor de coaching, in special pe segmentul antreprenorial din Romania.

“Antreprenorii, si nu numai ei, apeleaza la coaching in criza, pentru a-si gestiona mai bine atat afacerile si angajatii, cat si viziunea de viitor, masurile pe care le iau in vederea atenuarii efectelor crizei, cat si pentru a isi asigura o crestere a performantei companiilor pe care le detin sau le controleaza. Ideea acestor cereri este destul de simpla: daca bugetele de marketing, training, dezvoltare si chiar cele administrative au suferit corectii majore, singura resursa care poate fi exploatata mai bine este capacitatea managerilor de a face business in mod performant”, precizeaza Stanescu.

Dezavantajele aduse de contextul din piata
Exista si specialisti care nu considera criza ca un moment prielnic pentru piata de coaching. In opinia lui Dragos Tranca, tendinta companiilor de a reduce costuri afecteaza si industria de coaching, in aceeasi masura ca intreaga industrie de taining si consultanta. Tranca estimeaza o scadere a pietei de training si consultanta cu intre 30% si 50%, in primele patru luni ale acestui an, fata de anul trecut.

“Piata de coaching sufera in prezent aceeasi transformare pe care o putem vedea la serviciile de consultanta in general. Criza economica actuala a provocat o reactie de economisire si o politica prudenta cu privire la cheltuieli din partea clientilor din segmentul de business”, declara si Ionel Timofte, Creativity Coach si Trainer Lateral Coaching.

Raluca Mohanu spune ca acesta este cu siguranta un an in care bugetele dedicate activitatilor tip training, coaching, consultanta (bugete de obicei comune) se vor reduce. Pe de alta parte, criza poate fi o sansa pentru valorizarea coaching-ului, in sensul de a dovedi ca acesta este un instrument pragmatic si cu rezultate concrete pentru companii si indivizi.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.