Luna aceasta va aparea o noua directiva pentru microcreditare
Forma finala a acestei directive este programata sa fie votata in Parlamentul European in aceasta perioada.
Legea a trecut deja de toate celelalte comisii si a fost in dezbaterea europarlamentarilor.
“Se prevede uniformizarea cadrului legal al activitatilor de microcreditare din tarile Uniunii Europene”, spune pentru startups.ro Maria Doiciu, Senior Consultant la compania Eurom si Vicepresedintele Asociatiei Europene de Microcreditare.
Aceasta directiva face parte dintr-o initiativa mai mare a Uniunii Europene. In prezent, pentru dezvoltarea pietei de microcreditare la nivel european, Comisia Europeana are doua programe - JEREMIE si JASMINE (Mai multe informatii despre programul Jasmine) - prin care se intentioneaza acordarea de finantare si asistenta tehnica microcreditorilor din Uniunea Europeana. Aceste programe se implementeaza prin European Investment Fund (EIF).
“JASMINE si JEREMIE sunt partea financiara a initiativei celor de la European MicroFinance Network. Din Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria au cele mai sustenabile piete de microcreditare si sunt printre cele mai reglementate piete, chiar suprareglementate”, mai spune Maria Doiciu.
Mihai Onita, Director General la Centrul pentru Dezvoltare Economica, spune ca cei mai multi dintre microcreditorii din Romania au nevoie de capital, fiind bine pregatiti la nivel tehnic, deoarece majoritatea sunt institutii create de donori internationali care au urmarit acest scop. (Mai multe informatii despre microcreditarile oferite in Romania.)
In Europa, sensul microcreditarii este de dezvoltare durabila si are rol de incluziune sociala spre deosebire de Europa de Est in care majoritatea microcreditelor se acorda microinterprinderilor functionale.
De altfel, Maria Doiciu spune ca in vestul Europei primesc finantare si somerii si cei care nu au lucrat niciodata, iar pentru o anumita perioada acestia nu isi pierd alocatia de la stat, chiar daca desfasoara activitate economica.
Istoria pietei romanesti de microcreditare
Pe piata din Romania sunt prezenti 27 de microcreditori si o banca specializata, dar oferte sunt si in portofoliile unor banci comerciale.
La inceputul anilor ’90 au venit in Romania primele ONG-uri internationale care ofereau microcreditori (Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa, Mennoite Economic Development Associates, World Wision International, Swiss Confederation Government). In acea perioada, din cauza nivelului redus de dezvoltare al afacerilor, majoritatea creditelor acordate firmelor erau credite.
Perioada cu cele mai multe modificari in randul microcreditorilor a fost cea a anilor 2003 - 2007, ca urmare a modificarii legislatiei si nevoii acestora de a atrage noi investitori.
Segmentul de piata a fost influentat si de cresterea interesului pentru acest domeniu la nivel mondial si la nivelul Uniunii Europene, in perioada 2005 - 2007. In aceeasi perioada si bancile comericale din Romania au devenit tot mai interesate sa acorde microcredite, iar fondurile de investitii au inceput sa se implice in actionariatul microcreditorilor.
Silke Mueffelmann, director general la Express Finance, spune ca institutiile financiare internationale au fost interesate sa plaseze fonduri pe piata de microcreditare din Romania datorita cererii mari de finantare din acest sector si a riscurilor minime de creditare.
“Cu aceiasi bani cu care (n.r. - institutiile financiare) ar finanta o banca mare sau o importanta lucrare transnationala, acopera nevoi in mai multe regiuni si le este aproape imposibil sa inregistreze simultan pierderi in toate aceste segmente unde au deschis finantari”, spune pentru startups.ro Silke Mueffelmann.
In prezent, unele IFN-uri vor sa se transforme in banci. CAPA Finance este unul dintre IFN-urile care si-a aratat interesul pentru a face asta. Adrian Chindris, Director General la CAPA Finance, spune ca motivul acestei optiuni strategice este de a oferi clientilor mai multe tipuri de produse si de a avea acces la surse suplimentare de finantare - depozitele clientilor.
Piata de microcreditare din Romania se schimba si in ceea ce priveste obiectivele jucatorilor prezenti pe acest segment.
Adrian Chindris spune ca si in conditiile unor evolutii mai putin previzibile in acest moment, este evident ca industria microcreditarii se va separa treptat in doua directii: una bazata pe profitabilitate si pe exploatarea segmentelor la a caror incluziune financiara si sociala a contribuit si alta cu orientare sociala mai puternica, dedicata unor segmente de piata excluse sau care se vor forma intr-o zona sociala exclusa (emigranti, comunitati rurale sarace).
Mai multe informatii despre finantarea afacerilor prin microcredite.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Finantarea afacerilor prin microcredite
Cand vine vorba de finantarea afacerii, start-up-urile nu ar trebui sa se gandeasca doar la investitori privati sau la banci, ci ar putea sa ia in calcul si microcreditele. In general, sumele finantate prin acest sistem merg spre afaceri din domeniul serviciilor agricole, mic comert, productie publicitara, panotaj, brutarii, spalatorii auto si agroturism.
Potrivit Mariei Doiciu, Senior Consultant la compania Eurom Consultancy & Studies si Vicepresedintele Asociatiei Europene de Microcreditare, in prezent, sunt sapte microcreditori maturi, cu mai mult de 15 ani de activitate, 20 nou-avizati si alti 10 sunt in curs de avizare.
“In perioada aceasta de criza, piata microcreditarii pare sa se comporte nesperat de bine”, spune pentru startups.ro Adrian Chindris, Director General la CAPA Finance.
Judetul cu cei mai multi microcreditori, cinci, este Bihor, aflat la egalitate cu municipiul Bucuresti, se arata intr-un studiu realizat de Eurom. Studiul a luat in calcul sapte microcreditori (CAPA Finance, Express Finance, Opportunity Microfinance Romania (OMRO), Romcom, LAM, FAER si CDE), datele fiind cele de la nivelul anului 2007.
In opt judete (Satu Mare, Baia Mare, Timis, Salaj, Mures, Sibiu, Brasov si Harghita) exista cate patru microcreditori, se mai arata in studiul Eurom. In 11 judete (Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Prahova, Dambovita, Arges, Olt, Dolj si Gorj) este prezent doar cate un microcreditori.
“Cea mai dezvoltata zona in ceea ce priveste microfinantarea este Transilvania, pentru ca foarte multi dintre donorii care au pornit astfel de activitati in ani ’90 s-au concentrat pe zona aceea ca avand o traditie mai bogata in microintreprinderi, mai ales cele cu activitate de procesare”, spune pentru startups.ro Mircea Onita, Director General la Centrul pentru Dezvoltare Economica (CDE). (Recent, CDE si good.bee Holding au format un parteneriat pentru a oferi microcredite)
Microcreditorii au avut expansiunea cea mai rapida in Moldova si Dobrogea, deoarece aceste zone aveau si inca au cea mai mare nevoie de finantare.
Tipuri de microcreditori
In studiul Eurom sunt mentionate trei tipuri de microcreditori: cei cu orientare sociala, cei cu o orientare comerciala si sociala si cei numai cu orientare comerciala.
Alta impartire a microcreditorilor se face in functie de vechimea lor. Prima categorie este cea a microcreditorilor maturi, eficienti care se pot sustine operational si functional si care sunt atractivi pentru investitorii din domeniu. A doua categorie este cea a microcreditorilor noi, care au nevoie de asistenta tehnica si pregatire pentru a se integra in acest sector.
Marii microcreditori sunt cei care au un portofoliu brut de minim 5 milioane de euro. Cei care au fonduri intre 1 milion de euro si 5 milioane de euro sunt microcreditorii medii, iar cei mici au un portofoliu de sub 1 milion de euro.
In functie de legislatia pe baza careia functioneaza, Aurora si Microimo au la baza legea 240/ 2005 privind societatile de microcreditare. Microcreditorii care au fost ONG-uri in momentul infiintarii functioneaza dupa legea IFN-urilor. In aceasta categorie intra CAPA Finance, Express Finance, OMRO si Romcom.
Si unele banci intra in categoria microcreditorilor. De exemplu, ProCredit Bank, infiintata in iulie 2002 sub numele de Miro Bank (intre 1999 - 2002 functionase ca IFN, sub numele de Microenterprise Credit Romania). Acum, banca este prezenta in 23 de judete din tara cu 43 de unitati operationale.
Pe acest segment activeaza si bancile comerciale, care ofera credite pentru IMM-uri, start-up-uri, persoane fizice autorizate (PFA) si profesii liberale.
(Luna aceasta va aparea o noua directiva pentru microcreditare)
Cine poate lua microcredite
Cei mai multi dintre microcreditori sunt focusati pe zona rurala, datorita prezentei mai scazute a bancilor in aceste zone. In general, creditele sunt acordate pentru servicii agricole, mic comert, productie publicitara, panotaj, brutarii, spalatorii auto si agroturism. Nu sunt finantate afacerile din armament, productia de alcool, domeniile poluante si jocurile de noroc.
“Domeniile se restrang natural, datorita sumelor acordate. In general, posibilitatile indivizilor de a crea firme si de a le dezvolta sunt limitate fie de resurse, fie de capacitatea de management si de piata”, adauga Adrian Chindris.
Criteriile de selectie ale unui client sunt asemanatoare cu cele utilizate de banci. Firmele eligibile pentru microcredite sunt cele cu o afacere viabila, situatii financiare bine intocmite si rezultate financiare bune. Firmele trebuie sa nu sa fie in insolventa, sa nu aiba obligatii bugetare neonorate sau vreun grad de indatorare care sa le afecteze fluxul de numerar. Majoritatea microcreditorilor prefera sa viziteze clientii pentru a le evalua cat mai bine situatia.
Criteriile de eligibilitate tin si de forma juridica. Tipurile de organizatii care pot solicita microcredite sunt microfirmele, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale, microfermierii, precum si intreprinzatorii individuali sau asociati in diferite forme, fara personalitate juridica. Pot solicita microcredite si persoanele fizice cu profesii liberale (architecti, auditori, avocati, expertii contabili, farmacisti, medici, notarii publici, executori).
Firmele trebuie sa aiba minim 51% capital romanesc si sa fie inregistrate de minim 3 - 12 luni (perioada variaza in functie de microcreditor si de tipul afacerii).
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Numarul cazurilor de insolventa deschise in 2008 a crescut cu 66%, fata de 2007
Conform unui studiu Coface Romania, numarul total de falimente inregistrate anul trecut pe piata romaneasca s-a situat la 14.483, din care 10.636 au reprezentat proceduri nou deschise in 2008.
Anul trecut, numarul falimentelor din Romania a cunoscut o evolutie considerabila, in special dupa instaurarea crizei economice. Multi creditori au folosit abuziv procedura insolventei, care in contextul economic actual se deschide mult prea usor, fiind favorizata de conditiile de admisibilitate, se arata in studiul Coface.
Denumirea generica de “falimente” se refera la firmele aflate in reorganizare judiciara, firmele pentru care s-a deschis procedura generala de insolventa, procedura simplificata de insolventa sau procedura falimentului pe parcursul anului 2008, precum si firmele care aveau o procedura de insolventa pe rol la sfarsitul anului 2008 - dosare inregistrate inainte de 2008.
Din analiza Coface, realizata pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului, rezulta ca la sfarsitul anului 2008 un numar de 14.483 firme se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa. Dintre acestea, 6.022 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 4.771 in procedura simplificata de insolventa, 3.672 in faliment si 18 in reorganizare judiciara.
In primele trei luni ale acestui an, 5.173 de firme au intrat sub incidenta Legii 85/2006, aflandu-se in diverse stadii ale procedurii de insolventa. Cifra a cunoscut o crestere de 58%, fata de numarul insolventelor inregistrate in perioada similara a anului trecut.
“Agravarea crizei economice in Romania, lipsa unor masuri reale pentru relansarea economica promovate de autoritatile guvernamentale si restrangerea resurselor de finantare vor duce la o inrautatire severa a comportamentului de plata a companiilor. Estimam ca pana la sfarsitul anului cel putin 20.000 de companii vor intra in starea de insolventa”, spune Cristian Ionescu, General Manager Coface Romania.
Top cinci industrii in functie de numarul de falimente inregistrat in 2008
Asemanator anilor precedenti, si in 2008, cele mai multe falimente au fost inregistrate de firmele din domeniul comertului. Cu precizarea ca pe primul loc s-a situat comertul cu amanuntul, iar pe cel de-al doilea comertul cu ridicata. Ceea ce a insemnat o inversare a situatiei din 2007.
Numarul ridicat de insolvente din sectorul de retail este dat de mici intreprinderi comerciale, care, fara investitii si fara imbunatatirea ofertei in timp, au fost afectate de reorientarea consumatorilor catre marii comercianti prezenti in tot mai multe orase din tara. Anul trecut, numarul de falimente din acest sector a fost de 3.553, in crestere cu 49,85%, comparativ cu 2007.
Potrivit studiului, in perioada urmatoare, concentrarea comertului cu amanuntul in hipermaketuri se va accentua datorita extinderii constante a retelelor acestora, acoperirii oraselor de dimensiuni medii, precum si orientarii catre magazine mai mici situate in interiorul oraselor.
Avand in vedere ca anul 2008, in ansamblu, a fost unul bun din punct de vedere al consumului, acest lucru a avantajat activitatile de comert cu ridicata si de distributie, care deja se reorientasera in parte catre marii comercianti. Numarul de falimente inregistrat de acest sector s-a ridicat anul trecut la 2.932, in scadere cu -14,54%, comparativ cu 2007.
In conditiile in care anul 2009 va aduce o presiune asupra nivelului vanzarilor, este de asteptat ca unii dintre jucatorii din piata sa nu fie capabili sa isi adapteze politica de costuri la nivelul necesar si sa asistam la un numar crescut de falimente in sectorul de distributie, se mai arata in studiul Coface.
Pe pozitia a treia in functie de numarul de falimente in 2008, se situeaza sectorul constructiilor, cu 1.666 de falimente - in crestere cu 56,29%, fata de 2007. Potrivit Coface, acesta a fost primul sector afectat de criza ca urmare a blocarii pietei imobiliare, a deciziei sistemului bancar de a sista finantarea si acordarea de credite direct sau indirect legate de acest sector, intarzierii platilor datorate de bugetul de stat din ultimele luni ale anului 2008, precum si deciziilor anuntate de multi investitori de a-si amana sau intrerupe investitiile imobiliare.
La aceste cauze s-a adaugat si scaderea spectaculoasa a preturilor la materialele de constructii, in special la produsele metalurgice - cu scaderi de 40% - 50%. Anterior, dezvoltarea accelerata a sectorului imobiliar generase scumpirea acestor materiale.
Tinand cont ca la finalul anului 2008 s-a inregistrat un blocaj major al platilor efectuate de companiile din constructii, care nu pare inca rezolvat nici dupa primele luni ale anului 2009, reprezentantii Coface estimeaza ca in acest an va exista o crestere importanta a numarului de falimente in acest domeniu.
Urcarea transporturilor pe pozitia a patra in topul falimentelor din 2008, fata de pozitia a opta detinuta la sfarsitul lui 2007, s-a datorat atat reducerii semnificative a comenzilor de transport din cauza restrangerii activitatii economice a clientilor traditionali, cat si accentuarii problemelor specifice acestui sector si semnalate in repetate randuri de catre asociatiile din domeniu. Cele mai multe falimente s-au inregistrat in domeniul transporturilor rutiere de marfuri, cei mai afectati fiind micii transportatori, care nu au mai putut face fata pierderii unor clienti si costurilor in permanenta crestere. Anul trecut, numarul total de falimente din acest sector a fost de 811, inregistrandu-se o crestere cu 12,17% fata de 2007.
Locul cinci la numarul de falimente in 2008, a fost ocupat de industria prelucrarii lemnului si a produselor din lemn, cu 793 de falimente - in scadere cu 2,10% comparativ cu 2007.
Criza din domeniul constructiilor s-a rasfrant si in industria prelucrarii lemnului, astfel incat directiile silvice din intreaga tara au raportat spre sfarsitul anului trecut scaderea cererii pentru masa lemnoasa exploatata, multe firme prelucratoare solicitand rezilierea contractelor de achizitionare a lemnului sau aflandu-se in imposibilitatea de a plati masa lemnoasa contractata datorita scaderii pretului cherestelei si lipsei pietelor de desfacere.
Industria mobilei, s-a vazut afectata atat de incetinirea activitatii din constructii, scaderea numarului de locuinte si birouri nou construite atragand automat si o reducere a cererii de mobilier pentru echiparea acestora, cat mai ales de reducerea semnificativa a cererii de mobila la export.
Potrivit reprezentantilor Coface, pentru anul 2009, chiar si cei mai importanti jucatori din industria mobilei se pot astepta, in cel mai optimist scenariu, la o stagnare a activitatii sau la o reducere de 5% - 10% a vanzarilor. Asta deoarece piata interna nu pare a avea potentialul de a compensa scaderea exporturilor, din cauza schimbarii atitudinii potentialilor cumparatori care devin mai atenti sau chiar renunta la achizitionarea unor astfel de bunuri de folosinta indelungata, in conditiile unor resurse financiare limitate.
In functie de numarul de falimente inregistrat in 2008, clasamentul se continua cu urmatoarele sectoare: Hoteluri si restaurante; Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor; Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte; Industria alimentara si a bauturilor; Agricultura; Asanarea si indepartarea gunoaielor; Salubritate si activitati similare; Tranzactii imobiliare; Fabricarea substantelor si produselor chimice; IT; Industria extractiva; Alte activitati de servicii personale; Activitati recreative, culturale si sportive; Posta si telecomunicatii; Industria de masini si echipamente; Intermedieri financiare; Industria metalurgica; Productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze; Sanatate si asistenta sociala.
In ceea ce priveste distributia pe judete a cazurilor de insolventa inregistrate in 2008, doar Bucurestiul si-a pastrat pozitia din anul anterior, situandu-se in continuare pe primul loc, desi numarul cazurilor inregistrate aici s-a redus cu 25%, de la 2.313 cazuri in 2007 la 1.719 cazuri in 2008.
Capitala a fost urmata de judetele Timis, Prahova, Vrancea, Galati, Cluj si Constanta. Dintre toate zonele tarii, cele mai multe cazuri de insolventa s-au inregistrat in zona de Sud-Est a Romaniei (judetele Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta si Vrancea), care a depasit inclusiv Bucurestiul.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Finantare pentru start-up-uri si spin-off-uri inovative
Companiile care intra in aceasta categorie mai au la dispozitie 17,875 milioane de euro in fonduri europene. Suma poate fi accesata de proiectele depuse in perioada 2009 - 2013, iar platile se vor efectua pana in 2015. Un start-up sau un spin-off poate primi maxim 200.000 de euro, echivalentul in lei, la data semnarii contractului de finantare, pe o perioada de trei ani.
.jpg)
Finantarile se acorda printr-un program din Axa Prioritara 2 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare. Programul face parte din Domeniul major de interventie 2.3 - Accesul intreprinderilor la activitati de cercetare-dezvoltare si inovare, operatiunea 2.3.1. Programul este coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS). Acesta a fost lansat la in februarie 2008 si depunerea proiectelor de face in permanenta, incepand cu martie 2008.
Pentru 2009, suma disponibila in acest program este de 4,5 milioane de euro, din care 3 milioane de euro au fost alocate pentru acest an iar diferenta provine din banii ramasi de anul trecut.
Care este status-ul programului
Din martie 2008, cand au inceput sa poata fi depuse cererile, si pana in prezent, au fost inscrise electronic 33 de cereri de finatare pentru aceasta operatiune.
“Sunt depuse 10 cereri de finantare pentru <spin-off-uri> si 23 cereri de finantare pentru <start-up-uri>. Un numar de 25 de cereri de finantare sunt in diverse etape de evaluare. Au parcurs toate etapele de evaluare si sunt in faza de contractare un numar de 5 cereri de finantare”, detaliaza pentru startups.ro Dana Gheorghe, Director General al Directiei Organism Intermediar pentru Cercetare de la ANCS.
Anul acesta, au fost depuse 12 cereri.
“Conform schemei de minimis aprobate (n.red. - un ajutor de stat care se acorda de la bugetul de stat, sub forma de granturi, si nu depaseste plafonul prevazut de reglementarile Uniunii Europene), numarul estimat de beneficiari de ajutor de minimis este de maximum 150”, spune Dana Gheorghe.
Primele patru domenii pentru care s-au depus cereri de finantare sunt: tehnologia informatiei; sanatate; mediu; masini, echipamente si senzori.
Ce finantari s-au accesat
Finantarea se acorda sub forma de granturi nerambursabile in una sau mai multe transe, care se actualizeaza la valoarea de la momentul acordarii.
Suma accesata poate reprezenta maxim 90% din investitie. In cazul proiectelor depuse pana in prezent contributiile beneficiarilor au fost de 10% - 12% din valoarea proiectului.
In faza de contractare sunt doua spin-off-uri care au solicitat 1,3 milioane de lei si trei startup-uri pentru care au solicitat 1,2 milioane de lei, astfel ca valoarea totala a finantarilor aprobate pana in prezent este de 2,5 milioane de lei (0,65 milioane de euro).
“La nivelul operatiunii, media finantarilor este de 0,5 milioane de lei. S-a solicitat in medie 0,65 milioane de lei pentru un spin-off si 0,4 milioane de lei pentru un start-up”, adauga Dana Gheorghe.
Beneficiarii vor primi sumele in euro.
“Pentru contractele incheiate in 2009, finantarile vor fi acordate la o valoare de 4 lei pentru 1 euro”, mai spune Dana Gheorghe.
Cine poate solicita finantate
Beneficiarii operatiunii sunt spin-off-urile, respectiv firmele recent infiintate sau care urmeaza sa se infiinteze pe baza unui rezultat recent obtinut dintr-un proiect de cercetare al unei organizatii publice de cercetare sau al unei universitati. Acestea pot sa nu fie inregistrate la Registrul Comertului, cand depun cererea de finantare.
“Dupa evaluarea si selectarea in vederea finantarii a propunerilor de proiecte, se solicita potentialilor beneficiari sa-si inregistreze firma la Registrul Comertului, ca firma noua, care nu preia datoriile altei societati comerciale”, se mentioneaza in Ghidul solicitantului.
Pot beneficia de finantare prin acest program si start-up-urile inregistrate si care functioneaza pe teritoriul Romaniei. In aceasta categorie se inscriu microintreprinderile sau intreprinderi mici, cu personalitate juridica, inregistrate de maxim trei ani, in anul depunerii proiectului, si cu maxim 20 de angajati. Aceste firme nu pot avea niciun fel de dificultati financiare.
Pentru a fi considerate inovative, start-up-urile sau spin-off-urile au obligatia de a fi implementat pe piata in ultima perioada un produs (bun sau serviciu) nou sau imbunatatit. Sunt considerate inovative si firmele care prin proiectul propus intentioneaza sa produca si/sau sa livreze pe piata produse si/sau servicii noi sau imbunatatite.
Alta obligatie pentru spin-off sau start-up este sa aiba drept de proprietate asupra unui brevet sau dreptul de a utiliza un rezultat obtinut din activitatea de cercetare (de exemplu, know-how, prototip, certificat de marca, licenta, actul de cesiune exclusiva sau neexclusiva etc).
Un spatiu in care sa-si desfasoare activitatea este o alta conditie pentru ca spin-off-urile si start-up-urile sa se inscrie in acest program.
Reprezentantul spin-off-ului nu trebuie sa fi fost condamnat in ultimii trei ani pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli profesionale.
Care sunt tipurile de proiecte
Proiectul propus pentru finantare poate sa reprezinte doar o etapa sau anumite etape ale inovari de produs, de proces si serviciu, ca parte a unui proiect complex, care are sau poate avea si alte surse de finantare.
In proiectul depus, solicitantul justifica dezvoltarea de noi activitati, produse, procese, tehnologii, servicii, precum si contributia sa la crearea de valoare adaugata.
Pentru acest lucru, se va preciza numarul utilizatorilor sau potentialilor clienti si numarul locurilor de munca create.
Solicitantul este obligat sa prezinte gradul de noutate a produselor, proceselor/ tehnologiilor sau serviciilor pe care vrea sa le realizeze. In acest scop, se va prezenta un plan de afaceri sau un studiu de piata pentru proiect, finantat sau nu din fonduri publice.
Proiectul trebuie sa fie derulat in Romania si sa contina cel putin o activitate eligibila. Un proiect nu le poate avea printre activitatile eligibile numai pe cele de cercetare-dezvoltare sau achizitia de servicii pentru cercetare-dezvoltare.
Activitatile eligibile sunt cele de cercetare-dezvoltare sau achizitia de servicii pentru acestea si serviciile de consultanta pentru inovare (de exemplu, management, asistenta tehnologica, achizitia, protectia si comercializarea drepturilor de proprietate industriala etc).
Achizitia de servicii suport pentru inovare (exemplu: testari in laboratoare de specialitate, marcarea calitatii, studii de piata etc) este alta activitate eligibila. Banii pot fi folositi si pentru a pune in productie rezultatele cercetarii sau brevetului sau altui drept de proprietate industriala: active fixe necorporale, echipamente, materii prime si realizarea produsului.
Alte activitati eligibile sunt cele pentru informarea beneficiarilor (achizitonarea de publicatii, abonamente si asigurarea accesului la baze de date), cele de informare si publicitate privind proiectul.
In cazul, spin-off-urilor, una dintre activitatile eligibile este crearea si inregistrarea firmei.
Care sunt obligatiile din proiect
Cheltuielile generale de administrare pot fi de maxim 20% din costurile directe eligibile ale proiectului. Cheltuielile de managementul proiectului pot fi de pana la 10% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 2 milioane de lei. Chletuielile salariale vor fi evidentiate pentru fiecare persoana si se deconteaza conform contractului de munca.
Cheltuielile efectuate de beneficiar sunt considerate eligibile de la data intrarii in vigoare a contractului de finantare. Pentru a fi luate in considerare, cheltuielile trebuie sa fie platite de beneficiar dupa data intrarii in vigoare a contractului de finantare si sa fie insotite de facturi sau de alte documente contabile echivalente.
Printre domeniile eligibile se numara aeronautica, tehnologii marine, chimie, constructii, energie, sanatate, textile, autovehicule si nanotehnologii. Domeniile neeligibile sunt pescuitul si acvacultura, cel carbonifer, al productiei primare a produselor agricole, precum si procesarii si marketingului produselor agricole.
Firma este obligata sa prezinte calendarul activitatilor in corelare cu esalonarea si graficul de realizare din planul de afaceri. Proiectul va include si modul in care propunerea de proiect se adreseaza si altor strategii sectoriale sau/si strategiilor regionale de inovare.
Proiectul va prevedea si modul in care acesta se va sustine financiar dupa incetarea finantarii din fonduri europene, cel putin 5 ani. Informatiile sunt corelate cu planul de afaceri sau studiul de piata, din care se alege varianta cea mai probabila de evolutie a veniturilor.
Perioada de implementare a unui proiect este de maxim 15 luni. In calcularea perioadei nu se iau in calcul activitatile preliminare, anterioare semnarii contractului de finantare.
Care sunt problemele
Pana acum, cea mai mare provocare din acest program a fost stabilirea drepturilor de proprietate pentru infiintarea spin-off-urilor. In ghidul acestei operatiunii se mentioneaza ca solicitantul detine un drept de proprietate industriala (de exemplu, un brevet) sau are dreptul de utilizare al unui rezultat obtinut din activitatea de cercetare-dezvoltare. Cererile de finantare care nu au respectat aceasta conditie din Ghid au fost respinse.
“Cei care au depus cereri de finantare au fost de regula autorii brevetelor, dar proprietarii brevetelor au fost in unele cazuri institutiile in care lucreaza. In unele din aceste cazuri nu s-au prezentat acorduri intre institutie si solicitant privind drepturile de utilizare a proprietatii intelectuale”, explica Dana Gheorghe.
Confuzia provine de la neintelegerea legislatiei privind proprietatea intelectuala sub cele doua componente - pe de o parte, proprietatea industriala si, pe de alta parte, drepturile de autor.
Cum se depun proiectele
Pentru depunerea proiectelor, solicitantul va urma trei pasi. Primul este inregistrarea electronica a Cererii de finantare la aceasta adresa. A doua etapa este inregistrarea sau actualizarea documentelor in Registrul Potentialilor Contractori (RPC), care se poate accesa aici. Inscrierea in RPC se face o singura data si se actualizeaza cand se modifica datele firmei sau cand ANCS solicita acest lucru. A treia etapa este depunerea documentelor insotitoare la Biroul regional ale DG-OI in regiunea in care isi desfasoara activitatea firma.
Procesul de evaluare si selectie a propunerii de proiect se va derula in patru etape: verificarea formala, verificarea eligibilitatii, evaluarea si selectia. Verificarea formala si verificarea eligibilitatii se realizeaza in cadrul Birourilor regionale imediat dupa depunerea documentelor insotitoare.
“Timpul cumulat alocat acestor etape este de 15 zile”, mai spune Dana Gheorghe.
Pentru etapa de evaluare se folosesc evaluatori independenti. Punctajul maxim este de 30 de puncte, fiind luate in calcul trei criterii. Sunt adminise proiectele cu minim 15 puncte si care nu au obtinut zero puncte la nici unul dintre criteriile de evaluare.
“Aceasta etapa, din ratiuni economice, se desfasoara in medie la fiecare doua luni. Etapa de selectie poate dura circa 10 zile”, detaliaza Dana Gheorghe
Dupa ce a primit scrisoarea de accept, solicitantul este obligat ca in trei zile calendaristice sa transmita o scrisoare de accept sau respingere.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Rafar deschide cel de-al doilea magazin Bijoux Terner din tara
Noua unitate este amplasata la parterul centrului comercial Baneasa Shopping City din Bucuresti si are o suprafata de 50 mp.
“Consider ca momentul ales pentru deschiderea primului magazin in Bucuresti este foarte potrivit. Ma astept la o crestere a interesului pentru accesorii, avand in vedere ca acestea nu doar completeaza o tinuta, ci o pot reinventa, aducand-o in tendinte", spune Ramona Stanciulescu, CEO Rafar.
Primul magazin Bijoux Terner din tara a fost deschis in luna noiembrie a anului trecut, in orasul Oradea, potrivit reprezentantilor Rafar.
Oferta Bijoux Terner consta in aproximativ 4.500 de bijuterii, posete, genti, esarfe, ceasuri, cravate sau butoni, se arata in comunicatul de presa.
Accesoriile se adreseaza atat femeilor, cat si barbatilor, iar pretul de vanzare pentru orice articol din magazin este de 59 lei.
Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, a deschis pana in prezent 28 magazine, cu o suprafata totala de aproximativ 15.000 mp. Portofoliul Rafar cuprinde francizele pentru marcile Debenhams, Olsen, Mandarina Duck, Sacoor Brothers, Kanz, Pablosky, Toi&Moi, Forever 18, Bijoux Terner, J.Press, Bally, Bruno Magli si Fratelli Rossetti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
TwiMarket.com - un start-up lansat la o cafea
Pentru ca tot mai multe persoane isi fac un cont pe Twitter.com si incep sa comunice in 140 de caractere (limita pe care o poate avea un mesaj), doi antreprenori s-au gandit sa ii ajute pe cei care vor sa faca publice diverse anunturi de cumparare, vanzare sau angajare prin intermediul acestei platforme si au lansat un serviciu dedicat, TwiMarket.com.
Viorel Spinu si Mihai Mafteianu s-au cunoscut la Open Coffee Bucuresti, eveniment saptamanal de networking destinat celor care activeaza in online si tehnologie. Intalnirile sunt informale iar scopul este obtinerea de feedback pentru diverse proiecte de business si gasirea unor potentiali parteneri de afaceri.
“Dupa ce l-am cunoscut pe Mihai am descoperit ca fiecare dintre noi dispune de resurse complementare pentru zona de proiecte online. El are la dispozitie resurse in zona de management, PR si web design, iar eu, prin @thejavacompany dispun de resurse in zona de dezvoltare de cod. Ne-am hotarat sa punem la un loc ceea ce avem si sa cream TwiMarket.com”, povesteste pentru startups.ro Viorel Spinu.
Mihai a inceput sa se ocupe de project managament, Viorel de development, prin compania sa, iar Petronela Serban, adusa in proiect de Mihai, se ocupa de design, copyright si PR.
Doua saptamani mai tarziu, Viorel si Mihai prezentau proiectul in fata audientei de la Open Coffee.
Conceptul
Twimarket.com este un serviciu cu target international, destinat utilizatorilor Twitter. Anunturile prin care acestia isi vand sau cumpara o casa sau masina sau ofera/cauta un loc de munca sunt centralizate de platforma si impartite in functie de categoria de care apartin.
“Targetul nostru este format din persoanele care folosesc Twitter si sunt interesate sa transmita diverse mesaje B2C (business to consumer) sau C2C (consumer to consumer) pe anumite categorii (n. red. - auto, imobiliare, joburi etc) existente pe TwiMarket.com. Ne asteptam sa avem un trafic divers, format in special din persoane interesate sa cumpere sau sa vanda diverse bunuri”, spune pentru startups.ro Mihai Mafteianu.
Realizarea proiectului
Ideea initiala a fost clar conturata in cateva zile de la inceperea proiectului iar apoi a fost ales cel mai simplu layout din cateva variante disponibile. Layout-ul a ajuns la Viorel Spinu, care s-a ocupat de transpunerea acestuia intr-un site functional.
“Din punct de vedere al implementarii, am abordat o solutie tehnica ce ofera rezultate imediate. Tehnologia utilizata este o combinatie intre Google Web Toolkit/Struts 2/JSP/MySQL”, explica Viorel Spinu.
Pana in acest moment, efortul investit in dezvoltarea aplicatiei ajunge la aproximativ 40 de ore de persoana. In fiecare zi, cei doi lucreaza in jur de 30 - 60 de minute pentru TwiMarket.com. Alte cateva sute de ore sunt preconizate pentru dezvoltarea proiectului pana la stadiul pe care cei doi antreprenori l-au planificat.
Promovarea
In afara prezentarilor sustinute in cadrul OpenCoffee, proiectul TwiMarket.com nu a fost promovat. Insa, pentru perioada urmatoare exista planuri de marketing care ar urma sa aduca mai multe cereri zilnice pe site.
“Urmeaza sa trimitem comunicate de presa si sa contactam o serie de website-uri ce se ocupa de listarea aplicatiilor de Twitter si a proiectelor asemanatoare. De asemenea, Viorel a adus in echipa o persoana care va face promovare directa prin Twitter catre persoanele ce posteaza astfel de anunturi direct, fara a le trimite catre unul dintre conturile noastre”, spune Mihai Mafteianu.
Cei doi antreprenori se asteapta ca in scurt timp, in urma campaniei de promovare, sa se ajunga la un numar de cateva zeci, poate chiar sute de anunturi trimise in fiecare zi.
Dezvoltarea
Pe masura ce numarul de mesaje va fi din ce in ce mai mare, performantele si functionalitatea site-ului vor fi imbunatatite, tinand cont de feedback-ul primit de la utilizatori.
Exista o serie de noi functii care ar urma sa fie adaugate si se doreste si cresterea numarului de categorii si conturi de Twitter care se ocupa de colectarea mesajelor primite de la utilizatori.
Proiectele hobby
TwiMarket.com este un “proiect hobby”, nu a fost gandit pornind de la ideea de a genera bani, ci mai degraba de a demonstra un fapt (ca antreprenorii care participa la Open Coffee pot face proiecte impreuna) si de a creea awarness pentru business-urile existente ale celor doi antreprenori.
“Pentru mine a fost foarte important sa dovedim ca se pot face proiecte la Open Coffee. Daca reusim sa convingem macar pe inca cineva sa actioneze la fel, atunci inseamna ca vom fi mai multi in Romania care fac lucrurile sa se miste, iar acest lucru nu poate fi decat benefic pentru toti”, spune Viorel Spinu.
Mihai Mafteianu spune ca orice proiect realizat poate aduce un plus de imagine pentru afacerea activa.
“Este important sa arati clientilor prezenti si viitori ca esti o persoana activa in zona antreprenoriala si ca nu te limitezi la realizarea proiectelor pentru care esti platit dupa o schema clara”, explica Mihai Mafteianu.
Printre avantajele unui proiect de acest tip, cei doi antreprenori enumera faptul ca iti creeaza o prezenta intr-o piata si pentru un public care nu ar fi avut cum sa auda de tine si iti permite sa “te joci” cu tehnologii pe care nu le poti utiliza pentru clientii tai, pentru ca in cazul lor ai de respectat anumite conditii si un deadline fix.
Mihai Mafteiau spune ca un proiect tip hobby iti redeschide si interesul fata de lucrurile noi, pentru ca lucrezi cu entuziasm, si iti permite sa incerci modul in care functioneaza anumite echipe (sa te asociezi cu anumite persoane si sa vezi daca echipa ar putea functiona si pentru alte proiecte, chiar mai mari).
De altfel, cei doi antreprenori nu exclud ca experienta de a lucra impreuna la acest proiect sa genereze mai tarziu si un parteneriat de afaceri.
Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cand merg la cumparaturi, romanii vor sa fie bine tratati
Un procent de 77% dintre romanii din mediul urban chestionati de GfK pentru studiul Shopping Monitor considera ca cel mai important lucru atunci cand fac cumparaturi este sa fie bine tratati de catre personalul magazinului.
Pentru romanii chestionati este importanta si eficienta: 67% isi planifica dinainte ce vor sa cumpere si sunt orientati sa achizitioneze toate lucrurile de care au nevoie dintr-un singur magazin (63% dintre cei chestionati), se arata in comunicatul de presa.
“Constatam ca romanii sunt destul de orientati catre eficienta actului de cumparare. Nu numai ca obisnuiesc sa planifice si sa se documenteze inainte, dar isi doresc sa nu dedice prea mult timp acestei activitati, preferand cumparaturile dintr-un singur magazin”, spune Andi Dumitrescu, director general la GfK Romania.
Mai putin importante pentru cei chestionati sunt criteriile sociale si emotionale legate de actul de cumparare: socializarea cu alti cumparatori (20% dintre respondenti), cumpararea unor produse pentru propriul rasfat (19%) sau mersul la cumparaturi doar pentru a fi in pas cu moda (12%).
In privinta motivelor de cumparare, 21% dintre romanii din zona urbana sunt orientati in special catre pret, cautand mereu reduceri, chilipiruri sau promotii. Cand aleg un magazin, acesti cumparatori nu sunt interesati prea mult de facilitatile oferite sau de varietatea gamei de produse, dar isi doresc sa cumpere produse de calitate si proaspete. Ei sunt mai inclinati sa cumpere in functie de promotiile existente in cataloagele retailerilor si nu obisnuiesc sa faca cumparaturi cu valori mari. In general, acesti cumparatori sunt femei, cu varsta peste 55 de ani si cu educatie medie.
Doar un sfert dintre romanii chestionati au declarat ca decid direct in magazin ce produse cumpara. Cei mai multi (75%) fie au o lista de cumparaturi pe care o respecta in totalitate, fie stiu ce vor sa cumpere, dar achizitioneaza si alte produse in afara de cele planificate.
Conform studiului citat, gradul de penetrare al pliantelor promotionale in mediul urban este de 82%, restul de 18% dintre persoanele din mediul urban declarand ca nu primesc astfel de materiale publicitare in cutia postala.
Un procent de 44% dintre persoanele intervievate in mediul urban au declarat ca citesc pliantele promotionale si fac cumparaturi in functie de acestea, in timp ce 33% spun ca doar le citesc, insa fara a cumpara in functie de acestea. Cataloagele promotionale au un impact mai ridicat asupra femeilor si asupra persoanelor in varsta.
Datele pentru studiul Shopping Monitor realizat de GfK au fost culese in noiembrie 2008, prin metoda CATI (Computer-Assisted Telephone Interviewing), iar esantionul de 1.000 de respondenti este reprezentativ pentru persoanele peste 15 ani din mediul urban.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
9 mai
Conferinta "Comunicare si relatia cu mass media" (9 mai 2009)
Evenimentul, organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Galati, va avea loc pe 9 mai, in Galati, in cadrul Saptamanii europene a IMM-urilor.
Conferinta se adreseaza atat reprezentantilor IMM-urilor, cat si celor care fac parte din departamentul PR si interactioneaza cu reprezentatii mass media.
Evenimentul se doreste a fi o dezbatere publica asupra comunicarii si gestionarii relatiei cu presa, o parte din invitati fiind reprezentata de jurnalisti.
Curs "Incheierea si Incetarea Contractului de Munca"
Curs "Incheierea si Incetarea Contractului de Munca" (7 - 8 mai 2009)
Evenimentul, organizat de Skill Team, va avea loc in zilele de 7 si 8 mai, in Bucuresti.
Cursul se adreseaza urmatoarelor categorii: persoane implicate in semnarea si intocmirea Contractului de Munca; persoane a caror activitate profesionala implica responsabilitati de conducere si coordonare a angajatilor; angajati din departamentul Resurse Umane si Juridic; juristi independenti; avocati ce vor sa se specializeze in Dreptul Muncii.
.gif)
