Dragos Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill si Caru’ cu Bere, spune pentru startups.ro ca, in contextul crizei economice, piata a devenit competitiva mai ales pe fondul scaderii intentiei de consum. Antreprenorul considera ca zonele de fast food si de autoservire sunt inca neacoperite, cele mai prezente pe piata fiind restaurantele a la carte.

Daca un antreprenor decide sa inceapa o afacere in domeniu, primii pasi sunt, potrivit lui Petrescu, “training, apoi business plan, apoi gasirea locatiei, apoi executia proiectului”.

Antreprenorul spune insa ca piata este dura, doar 6% dintre antreprenori reusind sa aiba success.

Investitia initiala
Antreprenorii care au dezvoltat afaceri in domeniu spun ca investitia initiala porneste de la 50.000 de euro - 100.000 de euro, fara ca suma sa includa dotarile si amenajarea spatiului.

“O investitie initiala poate incepe, pentru partea de bucatarie, de la 15.000 de euro si poate ajunge pana la 100.000 de euro, in functie de numarul de persoane deservite, de modul de preparare a mancarurilor si de meniu”, explica pentru startups.ro Sorin Ghencea, Business Development Director la Horeca Expert.

Specialistul pe domeniul HoReCa spune ca alte cheltuieli importante sunt legate de mobilierul pentru sala de mese si de accesorii si vesela. Acestea pot varia foarte mult in functie de tipul restaurantului (intre 5.000 de euro si 150.000 euro).

Investitia se poate recupera in unele cazuri in sase luni, iar in altele in trei - patru ani, in functie de investitie si rulaj. Totusi, potrivit lui Dragos Petrescu, afacerea “este una foarte grea, cu marja mica de profit”.

Alegerea in functie de spatiu
Din punct de vedere imobiliar, Irina Petrescu, partener la Esop Consulting, spune ca exista doua categorii mari de restaurante: cele amplasate in vile si cele din parcurile de afaceri.

In cazul vilelor, amplasarea este elementul principal de interes, iar aceasta trebuie sa fie “cat mai stradala si usor accesibila”. Importanta este si impartirea spatiului, in conditiile in care vilele sunt deja partitionate si nu se pot face mari modificari din acest punct de vedere. Cele mai cautate sunt vilele cu camere cat mai mari.

“Vilele care au open space sunt o adevarata mana cereasca pentru clientii care le pot adapta nevoilor lor, pastrand in acelasi timp aerul boem dintr-o vila”, mai spune Petrescu, precizand ca in cazul restaurantelor in vila pozitionarea este pe segmentul mediu plus sau lux. (Citeste aici despre vilele din centrul Bucurestiului care devin restaurante)

In ceea ce priveste restaurantele in cladiri de birouri, Irina Petrescu remarca o moda in acest sens, dat fiind  potentialul mare pe care il pot genera fie cladirile mari (minim 10.000 mp), fie parcurile de birouri ce reunesc mai multe cladiri, cu mii de metri patrati, sau zone care concentreaza multe cladiri de birouri, independente, dar foarte apropiate (de exemplu, zonele Dimitrie Pompei sau Piata Victoriei din Bucuresti).

Restaurantele din cladirile de birouri sunt concentrate pe segmentul mediu si mediu plus, pentru a satisface nevoile unei categorii cat mai largi de clienti.

Consultantul Esop afirma ca spatiul, atat in cazul unei cladiri de birouri, cat si al unei vile, trebuie sa indeplineasca anumiti parametri tehnici: sursa de apa si de gaz, o putere instalata suficient de mare.

Locurile de parcare sunt importante, fie ca sunt asigurate de proprietar, fie ca exista posibilitati de parcare in aona. Irina Petrescu la recomanda clientilor in cautare de spatiu pentru deschiderea unui restaurant sa coreleze conceptul pe care pot sa il dezvolte intr-un anumit spatiu, cu profilul potentialilor lor clienti.

“Aspectul de la care trebuie sa se porneasca este ce buget pot aloca pentru o astfel de afacere. Pasul doi este conceptul de restaurant pe care pot sa il dezvolt in acest buget, urmand ca in functie de acest lucru sa treaca la pasul urmator - alegerea locatiei, a tipului de spatiu etc”, explica Irina Petrescu.

Ea mai adauga faptul ca, in ceea ce priveste restaurantele in cladiri de birouri, multi proprietari sunt interesati sa coopteze un restaurant cu un bun renume, aceasta fiind si o facilitate pentru ceilalti chiriasi ai complexului.

Restaurant in franciza
In cazul in care antreprenorul nu doreste sa infiinteze de la zero un restaurant, acesta poate achizitiona o franciza.

El beneficiaza de transferul de know-how, de retetare si de training specializat pentru personalul angajat, astfel incat sa poata replica atmosfera si  gustului mancarii specifice brandului. Un alt avantaj pentru francize este acela ca noul context financiar din piata pare sa influenteze cel mai putin segmentul restaurantelor care au la baza acest sistem.

“Daca fashion retailul se arata cel mai afectat de contextul actual, piata resturantelor continua sa fie un domeniu de interes pentru plasarea investitiilor in franciza”, spune pentru startups.ro Raluca Stanciu, Recruitment & Brokerage Dept. Franchise Development Manager la CHR Consulting.

Ea precizeaza ca, desi planurile de expansiune ale diversilor investitori autohtoni pentru Romania sunt mult mai precaute, flexibilitatea francizorilor de renume este mult mai mare in aceasta perioada.

“Un investitor cu resurse financiare disponibile in prezent poate securiza un contract de masterfranciza in conditii mult mai permisive in aceasta perioada (francizorii dand dovada de o mai mare flexibilitate in negocierea taxelor de exclusivitate)”, explica Stanciu.

Totusi, printre dezavantaje, ea mentioneaza lipsa unei libertati in administrare, specificul sistemului presupunand respectarea riguroasa a modelului de afacere.

Dar, ca si in cazul lansarii de la zero a restaurantului, pe cont propriu, investitia este in jur de 200.000 de euro - 250.000 de euro, incluzand taxa de intrare in reteaua de franciza, cheltuielile de amenajare a spatiului si dotare a acestuia cu mobilier, echipamente, stoc initial de marfa.

Deschiderea de noi unitati presupune noi investitii din partea partenerului francizat. In cazul unui restaurant in franciza, recuperarea investitiei de start-up este strict dependenta de perfomanta unitatii/unitatilor si se poate face in trei - cinci ani.

Citeste continuarea articolului - pagina 2
 

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Pentru un antreprenor ancorat in prezent si in realitatea unui business cu impact global, vad aceasta nevoie de imbunatatire si pregatire continua in fiecare din etapele de evolutie a firmei”, spune pentru startups.ro Angelica Galusca, Executive Director la Asociatia pentru Antreprenoriat din Romania (APAR).

Ea considera ca fiecare etapa de dezvoltare a afacerii are particularitatile si regulile ei, iar adaptarea pe parcurs si trecerea pe trepte mai inalte implica atentie suplimentara conectarii la informatii si retele de oameni de business.

Octavian Pantis, Managing Director la TMI Romania, subliniaza ca vremurile de criza fac ca anumite afaceri mici sa dispara, dar reprezinta, totodata, oportunitati serioase pentru noi afaceri. In opinia sa, “un antreprenor bine pregatit poate valorifica mai usor oportunitatile din piata”.

Momentul potrivit
Sesiunile de pregatire antreprenoriala sunt apreciate si solicitate mai ales in faza de lansare si de crestere rapida a afacerii, cand se resimte nevoia de a controla dezvoltarea firmei.

“In aceste etape antreprenorul isi da seama ca pasiunea lui pentru business-ul pe care-l construieste trebuie sa fie sustinuta de cunostinte, abilitati si instrumente de management, astfel incat afacerea sa fie durabila, sa genereze profit si cash”, explica Anda Racsa, Manager General la ABC Training Consulting.

Cursurile se dovedesc utile si in faza de evolutie a firmei, cand se apeleaza la cursuri de specialitate unde se rafineaza tehnici si abilitati. Totodata, specialistii in domeniul training-ului spun ca antreprenorii prefera sa apeleze la cursuri de formare chiar si in momente de criza ale companiei.

“De regula, antreprenorii solicita servicii de instruire cand au probleme sau in etapa de dezvoltare. In partea de start-up, desi ar trebui sa aiba nevoia cea mai mare de instruire nu apeleaza de aceste servicii”, spune pentru startups.ro Marius Dontu, General Manager la Schultz Consulting.

Cursuri potrivite
Octavian Pantis spune ca una dintre caracteristicile antreprenorilor este aceea ca multi dintre ei sunt buni specialisti intr-un domeniu, in care au lucrat si au dobandit experienta, dupa care si-au deschis o firma. Cu toate acestea, el considera ca nu toti antreprenorii sunt “descurcareti din fire”.

“Unii sunt doar buni specialisti care au avut la un moment dat un pic de curaj sa se desprinda pe cont propriu si carora mediul economic favorabil le-a adus pe tava, aproape, oportunitati si clienti”, explica Pantis.

Directorul TMI Romania spune ca, in acest context, cursurile care li se potrivesc antreprenorilor sunt cele de leadership, “pentru a sti cum sa-si formeze si pastreze o echipa performanta, de inovatie, pentru a sti cum sa-si reinventeze compania cand este cazul, si cursuri de comunicare si influentare, pentru a sti sa dezvolte relatii durabile cu partenerii de afaceri, fie ei clienti, furnizori, banci sau de alta natura”.

Pantis spune ca, indiferent de domeniul in care activeaza antreprenorii, aceste tipuri de cursuri se dovedesc cele mai potrivite.

“Antreprenorii nu au nevoie neaparat sa fie experti in finante, contabilitate sau logistica, pentru ca, daca sunt lideri buni, isi pot atrage specialistii de care au nevoie”, spune el.

Printre cursurile recomandate de traineri se mai afla cele de Executive MBA si workshop-urile cu aplicabilitate specifica business-ului respectiv. Reprezentantul APAR spune ca un EMBA ofera experienta internationala, precum si facilitarea unor parteneriate si business-uri noi, iar workshop-urile sunt potrivite pentru a invata din practica (“learning by doing”).

Cursuri potrivite pentru antreprenori sunt si cele de Start-up business, Management organizational, Management de proiect, Management financiar, Managementul resurselor umane, Planificare strategica, Comunicare, Luarea deciziilor, Lucru in echipa etc.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Potrivit jucatorilor din domeniu, piata de marketing direct din Romania a inregistrat un ritm de evolutie de doua cifre procentuale, in ultimii ani.

“Indiferent de modalitatea de comunicare cu consumatorul, gestiunea informatiilor despre clienti va ramane vitala pentru multe firme. Astfel, marketingul direct va avea intotdeauna un loc important in mixul de marketing”, spune pentru startups.ro Mihai Petroff, director la compania Mailers.

In contextul in care consumatorul a devenit tot mai sofisticat, iar piata din ce in ce mai dinamica, Petroff spune ca deciziile de marketing si de vanzare trebuie sa plece in primul rand de la consumator, si prin urmare, nevoia de comunicare directa cu clientul, cu cel care aduce profitul companiei, devine stringenta.

Directorul Mailers mai spune ca vom asista la o diversificare a metodelor de interactiune cu clientul, in contextul in care consumatorul devine tot mai ocupat si  mai "imun" la tehnicile de marketing.

Tendinte
Specialistii in marketing direct estimeaza o tendinta de crestere a componentei online (prin e-mail) si a celei prin sms, fara ca mesajele comerciale directe din print (prin posta) sa dispara. (Citeste mai multe despre cum sa faci o campanie de e-mail marketing). Totodata, tendintele arata personalizarea si fragmentarea modalitatilor de interactiune cu consumatorul.

“Este mult mai ieftin sa produci o campanie de direct marketing pe e-mail, costurile de recrutare a membrilor unei baze de date sunt mult mai mici, iar costurile de distributie sunt inzecit mai mici. Se observa o trecere spre comunicarea electronica, nu o inlocuire a acesteia”, spune Serban Goran.

Totusi, tendinta de digitalizare a fluxului de informatii nu constituie o noutate. Marian Seitan considera ca noutatea este determinata de combinarea tuturor canalelor de comunicare pentru obtinerea rezultatului dorit.

“In functie de mesajul care trebuie trimis consumatorului, marketerul isi adapteaza modalitatea de comunicare sau combina mai multe modalitati de comunicare. Spre exemplu, se poate trimite un SMS ca teaser, un e-mail cu informatia detaliata si poate fi sunat consumatorul in decurs de o ora de la deschiderea e-mailului”, explica Seitan.

Utilizarea strategica
Ca actiune de marketing,  marketingul direct este mai degraba strategic decat tactic. In opinia lui Serban Goran, acesta presupune un angajament pe termen lung, pentru ca impune niste cheltuieli de creare, intretinere si utilizare a unei baze de date, dar si analize precise a grupurilor tinta si determinarea mesajelor in functie de aceaste grupuri tinta.

Presedintele Asociatiei Romane de Marketing Direct (ARMAD) considera insa ca preponderente in Romania sunt companiile care utilizeaza marketingul direct in scop tactic, la lansarea unor produse sau diseminarea unor informatii considerate de brand a fi importante, si mai putin in scop strategic.

“Marketingul direct inseamna dialog, iar acesta nu se poate face dintr-o singura trimitere postala sau un singur e-mail. El trebuie privit ca o succesiune de interactiuni, benefice de ambele parti”, considera Serban Goran.

Cine foloseste marketingul direct
Specialistii considera ca marketing-ul direct nu trebuie sa lipseasca din mixul de comunicare, mai ales pentru companiile care au nevoie sa personalizeze mesajul promotional sau care isi directioneaza efortul de comunicare catre o piata tinta bine definita.

In opinia directorului Mailers, “marketingul direct a fost, este si va fi folosit de companiile care au inteles cel mai bine care este avantajul de a comunica direct consumatorul, de companiile care au o piata de nisa sau restransa, si nu in ultimul rand companiile care isi bazeaza vanzarile strict pe comunicarea directa, adica vanzarea prin corespondenta”.

Nu exista limite in utilizarea marketingului direct, acesta fiind valorificat de organizatii care activeaza in sectoare diverse: auto, telecom, banci, asigurari, ONG.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Programul “Erasmus pentru Tineri Antreprenori” a fost lansat la sfarsitul lunii februarie, anul acesta, simultan in toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

La sfarsitul acestei luni se va finaliza prima faza de selectie a antreprenorilor care vor merge la alte firme din Uniunea Europeana iar in iunie, ar trebui sa plece la companiile gazda primii tineri antreprenori din Romania. 

Pentru consortiumurile European Entrepreneurs si MOV.ENT inscrierile se fac pana la sfarsitului acestui an, iar la Open-Eye depinde de cat de bine sunt alcatuite solicitarile depuse in prezent.

In cazul consortiumului European Entrepreneurs, pentru care organizatia corespondenta din Romania este Institutul Postliceal Phoenix (Cluj-Napoca), si al Move forward Entrepreneurship (MOV.ENT), pentru care organizatia din tara noastra este Camera de Comert si Industrie Bacau (CCIB), nu exista o limita de varsta. In cazul consortiumului Open–Eye, pentru care organizatia intermediara din Romania este Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania (PTIR, Bucuresti), limita este de 40 de ani.

Antreprenorii din orice zona a tarii se pot inscrie la oricare dintre cele trei organizatii din Romania. Pana acum, aplicantii au ales organizatia cea mai apropiata din punct de vedere geografic.

Tinerii antreprenori sunt considerati cei care vor sa isi lanseze propria afacere sau au deja propria afacere de mai putin de trei ani. Nivelul minim de studii este liceul.

Firmele gazda care se inscriu in program pentru a primi antreprenori sunt IMM-urile experimentate si de succes, cu maxim 250 de angajati. Acestea isi vor demonstra experienta prin portofoliul de clienti si pozitia pe piata locala, nationala si europeana. 

Perioada in care se realizeaza schimbul de experienta variaza intre una si sase luni. Perioada poate fi impartita in cate o saptamana care va acoperi 12 luni calendaristice.

Situatia de la nivel european
Romania este pe locul trei in Uniumea Europeana in ceea ce priveste numarul de firme inscrise, cu 23 de tineri antreprenori si 5 firme gazda.

“In prezent, din Romania trei firme gazda au fost acceptate in program si niciun tanar antreprenor. Acest lucru nu inseamna ca au fost respinsi, ci ca dosarele lor se afla in evaluare”, spune pentru startups.ro Typhaine Beauperin - Holvoet, Policy Advisor la EU Affairs.

Spania si Italia sunt tarile care au primit cele mai multe aplicatii. La nivel european s-au inscris in total 410 de aplicatii, dintre care 318 din partea tinerilor antreprenori. Se estimeaza ca in perioada 2009 - 2010, vor fi organizate 870 de vizite in Uniunea Europeana in cadrul programului.

“In prezent, 20 de tari din Uniunea Europeana acopera acest program”, adauga Typhaine Beauperin - Holvoet.

Sapte tari nu au fost interesate de acest program: Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Danemarca, Olanda si Slovenia. Comisia Europeana a lansat in aprilie un al doilea apel, pentru a creste numarul organizatiilor intermediare din fiecare tara si mai ales pentru a acoperi cele sapte tari care inca nu s-au implicat. 

Cum este organizat programul
Activitatea programului este coordonata de Eurochambers (Asociatia Europeana a Camerelor de Comert si Industrie) al carui rol este de Birou de Asistenta. Din program fac parte 21 de consortii, reunind peste 100 de organizatii intermediare. Fiecare consortium are o organizatie coordonatoare si mai multi parteneri.

Organizatiile intermediare au rolul de a evalua solicitarile depuse, de a stabili relatiile dintre antreprenori si firmele gazda, de a supraveghea activitatea in cadrul acestor relatiilor si de a evalua evolutia programului.

In aceasta primavara, autoritatile europene care se ocupa de buget au mai adaugat inca 5 milioane de euro pentru a pregati o noua activitate din “Erasmus pentru Tineri Antreprenori”.

“Acest lucru inseamna ca avem resurse financiare suplimentare pentru a continua activitatea dupa 2010”, spune Typhaine Beauperin - Holvoet.

Comisia Europeana a lansat un nou apel pe 25 martie, astfel incat noi actiuni sa poata fi demarate la inceputul anului viitor.

“In functie de succesul actualei actiuni, Comisia intentioneaza sa propuna un program complet <Erasmus pentru Antreprenori din Europa>, care ar trebui sa fie comparabil cu programul similar pentru studenti”, adauga Typhaine Beauperin - Holvoet.

  
Cati antreprenori din Romania pot sa invete de la firmele din Uniunea Europeana
Prin intermediul Institutului Postiliceal “Phoenix” se vor trimite 40 de tineri antreprenori la firme din Uniunea Europeana. Jumatate dintre acestia vor fi distribuiti in cadrul consortiului European Entrepreneurs de care tine organizatia, astfel ca vor merge in Marea Britanie. Asta pentru ca in European Entrepreneurs exista doar doi parteneri, organizatia din Romania si Tellus din Plymouth, Marea Britanie. Pana acum, s-au inscris 27 de tineri antreprenori din Romania.

La Open-Eye au aplicat 18 tineri antreprenori si o companie gazda (din Timisoara). In cadrul proiectului, PTIR va selecta 10 tineri potentiali intreprinzatori. Victoria Guta spune ca la mijlocul acestei luni organizatia va sti daca toate locurile au fost ocupate sau vor mai fi locuri libere si se va organiza o noua sesiune in toamna.

La MOV.ENT au aplicat patru tineri antreprenori din tara noastra, dintre care unul a fost acceptat, si trei antreprenori gazda ale caror profile sunt valide si vor fi acceptati in program. CCIB va trimite 25 de tineri antreprenori la firmele gazda in Uniunea Europeana.

Citeste continuarea articolului - pagina 2
 

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.