“Pornind de la identitatea bine construita, trecand prin evenimentele de lansare, mijloacele de comunicare si promovare, pana la prezentarea brandului la vanzare, incluzand merchandisingul si atitudinea promotorului brandului intr-o locatie, fiecare aspect al brandului trebuie abordat si monitorizat cu cea mai mare atentie. Toate acestea la un loc vor crea sansele pentru afirmarea pe piata a noului brand”, spune pentru startups.ro Bogdan Branzas, CEO &
Creative Director la compania de branding Branzas Designeri si consultanti.

In opinia Roxanei Tampau, Client Service Director la Brandstalk Advertising, parte din grupul independent de agentii de comunicare theGroup, ceea ce diferentiaza un brand nou lansat de celelalte este puterea de a se pozitiona rapid in mintea consumatorilor.

“Succesul unui brand nou lansat pe piata depinde de gasirea strategiei potrivite. Aceasta stabileste directia in care trebuie sa o ia brandul nou lansat, dicteaza planificarea produsului, spune cum sa comunici si ce tip de beneficii trebuie evidentiate pentru a crea o imagine diferita a brandului in mintea consumatorului”, explica pentru startups.ro Roxana Tampau.

Pro si contra educarii pietei cand lansezi un produs nou
Cand lansezi un produs nou pentru piata poti sa iti stabilesti si o strategie de educare a consumatorilor si familiarizare cu acel tip de produs.

Educarea pietei genereaza o serie de avantaje, precum un grad ridicat de awareness, insa vine si cu dezavantajul ca ii ajuta si pe concurentii care beneficiaza gratuit de campania ta iar produsul poate sa fie copiat. In general, doar jucatorii mari practica aceasta strategie, care presupune si costuri semnificative ce trebuie sustinute pe o perioada lunga.

“Recurgi la o campanie de educare a pietei daca esti jucator mare si poti sa o sustii financiar pe o perioada lunga de timp sau daca esti convins ca produsul pe care il lansezi nu poate fi copiat o perioada suficient de lunga de timp, cat sa-ti poti permite sa te <asezi> ferm pe piata. Altfel, risti sa investesti si sa pregatesti terenul pentru altii”, spune pentru startups.ro Sorana Savu, Senior Partner la agentia de relatii publice Premium Communication.

Ea enumera si alte probleme ce pot sa apara cand lansezi un tip de produs care nu exista inainte pe piata: crearea unui segment de piata deschide oportunitati competitorilor care pot veni cu un “me too” mai ieftin sau mai performant de indata ce piata “e coapta”.

"Pe de alta parte, consumatorii apreciaza produsele <originale>, cele care au iesit primele pe piata, cu conditia ca acestea sa nu cedeze terenul castigat cu truda si bani”, explica Sorana Savu.

Consultantul Premium PR spune ca o situatie in care primul venit ramane primul pe piata este atunci cand acesta detine exclusivitate asupra unui ingredient, caz in care, de asemenea, este nevoie de mentinerea publicului in priza prin dezvoltarea, spre exemplu, a unei game de produse.

Strategia de branding
Bogdan Branzas spune ca procesul de branding are mai multe componente, pornind de la etapa de analiza - cercetarea pietei, a concurentei, a publicului, a produsului si a companiei, urmata de etapa creatie - construirea strategiei de brand si comunicare si a identitatii brandului, finalizandu-se cu etapa de implementare - inregistrari, monitorizare, aliniere de brand. Branzas considera ca pentru a se imoune pe piata, o marca noua trebuie sa vorbeasca publicului imediat, pe o singura voce, oferind o experienta unica si completa de brand.

“Fiecare brand se construieste astfel incat sa ofere beneficii unice si relevante publicului tinta. Aceste atuuri,avantaje ori beneficii sunt identificate si selectate in procesul de branding, in etapele de analiza si strategie”, explica Bogdan Branzas.

In opinia lui, este important sa se identifice corect nisele de piata si sa se determine pozitia pe care noul brand se va lupta sa o cucereasca.

“Un mare neajuns al unui nou brand poate fi tocmai ignorarea necesitatii unui branding profesionist, prin construirea brandului la intamplare si aruncarea lui pe piata cu capul inainte. Un mare atu al unui nou brand este gandirea lui ca un intreg, luand in calcul intreaga experienta a brandului care va fi oferita publicului”, spune Branzas.

Strategia de cercetare
Inainte de pregatirea celorlalte componente necesare lansarii unui produs nou, companiile care produc bunuri sau servicii pot apela la cercetarea de marketing, utila in identificarea nevoilor consumatorilor si determinarea gradului de acceptare a noului produs.

“Prin intermediul unei cercetari a pietei inainte de a lansa un nou produs sau serviciu, producatorul va afla cu o marja de eroare statistica mica (3% - 5%) informatii deosebit de importante pentru evaluarea contextului existent pe piata, precum calitatile ce ar trebui sa fie intrunite de produsul ce urmeaza a fi lansat, atitudinile si perceptiile consumatorilor, pretul considerat adecvat/acceptabil pentru respectivul produs sau serviciu de catre potentialii clienti, ruta de comunicare ce este preferabil sa se utilizeze pentru promovare etc”, explica pentru startups.ro Zoe Pascale, Quantitative Research Director la Synovate Romania.

Ea spune ca in special companiile multinationale sunt cele care lanseaza un nou produs pe piata doar in urma unei cercetari de piata. Printre avantajele cercetarii anterioare se numara si reducerea costurilor pentru cazul in care produsul nu are succes la consumatori.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pe langa diviziile de leasing ale bancilor mari (UniCreditLeasing Corporation, BRD Sogelease etc), exista firme specializate pe finantarea in leasing pentru proiectele medicale. Acestea acorda si consultanta pentru dezvoltarea si implementarea proiectelor, integrare tehnico-financiara si proiecte la cheie sau consultanta post-livrare.

Finantarile pornesc de la 5.000 de euro, ca suma minima, si pot ajunge la 4 milioane, pentru proiectele mari, care vizeaza in special aparatura medicala. Perioada de finantare practicata este in medie de cinci ani.

Medicredit Leasing detine o pondere de 54% din segmentul leasingului medical din Romania, iar pentru anul in curs si-a planificat majorarea cotei de piata la 67%.

Potrivit datelor oferite de companie, in 2008, Medicredit a finantat investitii private in sistemul de sanatate egale cu circa jumatate (48%) din investitiile totale publice in echipamente medicale. Pentru 2009, compania estimeaza ca aproximativ o treime (29%) din achizitiile private de echipamente medicale vor fi finantate de catre Medicredit.

Un alt jucator pe acest segment este Medical Finance, care estimeaza ca detine 20% - 25% pe piata de integrare de solutii tehnico-financiare pentru servicii medicale private.

Leasingul de echipamente medicale se afla si in activitatea Eco Leasing IFN, care estimeaza ca are o cota de 5% - 10% pe piata leasingului medical.

Criteriile de selectie
In cazul Medicredit Leasing, nu exista o grila standard care ar putea sa descalifice o idee buna, iar in criteriile de selectie se tine cont de situatia specifica a clientului. Specialistii Medicredit sunt interesati de ideea antreprenorului si de premisele afacerii, precum si de pozitionarea dorita de acesta pe piata.

Ideea propusa de antrepenor este preluata de un comitet de analiza, verificata, validata si structurata intr-un studiu de fezabilitate al proiectului. Ulterior, dosarul ajunge pe masa Comitetului de Credit care aproba finantarea si conditiile sale (avans, dobanda, garantii).

“Avem o abordare previzionala in analiza planului de afaceri propus de un investitor in piata de servicii medicale private, spre deosebire de sistemul bancar care are o abordare post-faptica, fiind interesati de cine esti, de cat timp esti pe piata si ce rezultate ai avut ca societate prestatoare de servicii, precum si ce avans si garantii detii pentru a obtine o finantare”, spune pentru startups.ro Mugur Stancu, Director General la Medicredit Leasing.

Medical Finance analizeaza datele si planurile de afaceri pentru fiecare proiect in parte, conform unui model intern ce combina elementele financiare cu cele specific medicale.

“Facem studii de fezabilitate, ajustam sau dezvoltam planurile de afaceri si doar apoi putem decide asupra viabilitatii proiectului”, spune Dan Ion, Marketing Manager la Medical Finance.

Viabilitatea proiectului reprezinta cel mai important criteriu pentru Medical Finance. In functie de complexitatea proiectului (cabinet medical, spital sau retea de clinici) implementarea poate dura de la doua saptamani la cateva luni.

Conditiile Eco Leasing au in vedere in primul rand criteriul medical, situatia financiara, atunci cand este cazul, dar si notorietatea celor care lucreaza sau vor lucra in cadrul societatii aplicate. In functie de rezultatele scoring-ului, se stabileste un avans, o perioada de finantare si o dobanda aplicata.

Finantarea proiectelor mari
Finantarea minima oferita de Medicredit este de 5.000 de euro, dar compania s-a specializat pe finantarea activelor de valoare mare, de peste 100.000 de euro, finantarile sub aceasta valoare fiind de regula preluate de catre Banca Transilvania  - Divizia pentru medici (n. red. - Medicredit Leasing este o institutie financiara nebancara ce face parte din grupul Banca Transilvania). In contextul economic actual, cea mai mare parte a finantarilor oferite de Medicredit este destinata proiectelor de valoare mare.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Primul salon al companiei a fost deschis in 1998 in Munchen, Germania, iar un an mai tarziu a inceput extinderea in franciza, in Germania si Austria. Acum reteaua a ajuns la aproximativ de 65 de unitati si este prezenta in Germania, Austria, Elvetia, Suedia, Franta, Italia, Polonia si Romania.

Master franciza pe Romania este detinuta de sotii Gabriela si Jovan Perkosan, prin compania Wellness bei Tiffany - Wellness Center S.R.L., care detine si master franciza pe Europa de Sud-Est.

Contractul de master franciza pentru tara noastra a fost semnat in aprilie, anul trecut, si o luna mai tarziu a fost deschis primul salon, in Timisoara. Intre timp, acest salon a fost mutat in Dumbravita (tot in judetul Timis). Iar la sfarsitul lui 2008 a fost inaugurat si primul salon al unui francizat, la Resita.

“Se estimeaza ca spre sfarsitul lunii iulie 2009 sa fie inaugurat inca un salon Wellness bei Tiffany in franciza, in Bucuresti”, spune pentru startups.ro Gabriela Perkosan, manager Wellness bei Tiffany Romania.

Printre orasele vizate pentru continuarea extinderii in franciza se numara: Bucuresti, Timisoara, Arad, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Craiova, Constanta, Iasi si Chisinau (Republica Moldova).

Investitia initiala
Investitia in deschiderea unui salon Wellness bei Tiffany variaza in functie de conceptul pe care alege sa il opereze fiecare francizat. Acestia sunt liberi sa aleaga orice concept sau combinatie de concepte.

In functie de concept difera si costul aparatelor necesare (dupa achitarea taxei de 10.000 de euro + TVA pentru intrarea in sistem, francizatii trebuie sa faca o comanda ferma pentru aparatele cu care isi vor incepe activitatea).

Conceptul Silueta necesita o investitie de 20.000 de euro - 35.000  de euro, care variaza in functie de numarul de aparate cu care francizatul hotaraste sa lanseze afacerea (pentru dotarea de baza sunt necesare cinci aparate iar pentru intregul concept, noua).

Conceptul Anti-Aging presupune cheltuieli cu dotarea salonului incepand de la 24.900 de euro. Pentru salonul Wellness bei Tiffany “active line” investitia in aparatura se situeaza intre 9.900 de euro - 14.900 de euro. Iar pentru conceptul Fitness usor si “medical wellness” investitia incepe de la circa 30.000 de euro.

Valoarea stocului initial de consumabile (n.red. - creme, folii, pantaloni igienici etc.) porneste de la 1.200 de euro si depinde de cerintele fiecarui salon in parte.

“In orice caz, nu este nevoie de un stoc mare, deoarece exista posibilitatea de a comanda si pe parcursul derularii afacerii. Dar pentru inceput noi vom sfatui fiecare francizat in legatura cu produsele de care va avea nevoie”, precizeaza Perkosan.

Costurile cu amenajarea unitatii depind de spatiul ales de fiecare francizat. Dar nu necesita investitii importante, potrivit reprezentantei Wellness bei Tiffany.

Pe durata desfasurarii activitatii, francizatul trebuie sa plateasca o taxa lunara de 4,5% din netul cifrei de afaceri, reprezentand redevente.

Recuperarea investitiei intr-o franciza simpla se poate face intr-o perioada incepand de la 12 luni, in functie de investitia facuta.

“In ceea ce priveste cifra de afaceri la care se poate ajunge, noi putem pune la dispozitia celor interesati de intrarea in acest sistem calcule de rentabilitate”, spune managerul companiei.

Obtinerea francizei
“Candidatii pentru intrarea in sistemul de franciza Wellness bei Tiffany trebuie sa stie ce doresc si sa fie convinsi 100% de concept”, explica Gabriela Perkosan.

Spiritul antreprenorial si cunostintele in domeniul comertului sunt alte insusiri de care se va tine cont in selectarea viitorilor francizati.

De asemenea, fiecare candidat va trebui sa participe la cursurile organizate in cadrul saloanelor pilot, din Munchen sau Dumbravita. Insa nu toti cei care participa la aceste cursuri devin in mod automat francizati.

“Se va face o selectie in functie de aptitudini si de cunostintele acumulate, deoarece aceasta nu este numai o simpla investitie materiala. Cel care dobandeste calitatea de francizat trebuie sa fie el insusi convins de rezultatele care se pot obtine cu aparatele noastre, pentru a convinge mai departe clientii”, spune reprezentanta Wellness bei Tiffany.

In afara de instruirea initiala, Academia Wellness bei Tiffany organizeaza permanent seminarii de formare si perfectionare pentru scolarizarea continua a francizatilor.

Odata intrati in sistem, francizatii devin liberi ca intreprinzatori, fara directive in organizarea activitatii propriului salon.

Inclusiv stabilirea preturilor ramane la latitudinea fiecarui francizat in parte. Cu precizarea ca nivelul stabilit trebuie sa fie sub cel al pietei.

“Deocamdata nu suntem foarte cunoscuti pe piata romaneasca. Iar pentru  inceput, francizatii ar trebui sa fie interesati sa aiba preturi mai mici, dar un numar mai mare de cliente”, adauga Gabriela Perkosan.

Ea mai precizeaza ca, inainte de preluarea francizei, viitorii francizati trebuie sa studieze concurenta de pe piata locala, pentru a putea face comparatiile de rigoare.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cerceii, colierele, tablourile de mici dimensiuni, hainele pictate sau rochiile personalizate sunt doar cateva din produsele unicat, realizate manual, care, de doi - trei ani, castiga loc pe piata romaneasca.

In afara de designerii deja consacrati, pe acest segment activeaza si persoane care nu au neaparat studii de specialiate, dar au talent si au reusit sa gaseasca nisa potrivita.

“Acesta este doar inceputul pietei handmade. Nu cred ca o sa intre in declin prea curand. Cu siguranta piata trebuie sa se aseze, sa infrunte o <selectie naturala> in functie de calitatea si creativitatea produselor, dar este <all way up>”, spune pentru startups.ro Madalina Rotaru sau IMADthis (MAD’s world) (27 ani).

Ea a inceput sa faca primele bijuterii in decembrie 2007, iar ulterior l-a implicat in proiect si pe logodnicul ei, care face produse cu design digital (printuri pe panza, insigne).

Adriana Marinica sau STYA (Slicker Than Your Average), 23 de ani, spune ca piata este destul de dezvoltata tocmai datorita numarului mare de astfel de bloguri. Adriana a intrat pe aceasta piata in iunie, anul trecut, cand a inceput sa picteze tricouri.

“Exista o saturatie pe piata de produse facute in serie, importate in mare parte din tarile asiatice. Cred ca 2008 este anul in care handmade-ul a fost revigorat”, completeaza pentru startups.ro designerul Ruxandra Giuglea (41 ani), cunoscuta pentru marca Bijouxhobby.

Ruxandra a devenit interesata sa faca bijuterii in februarie, anul trecut, cand cauta o metoda de a se relaxa si a reluat o pasiune de la inceputul anilor ’90, designul vestimentar, la care renuntase din cauza lipsei fondurilor.

Vanzarea de bijuterii handmade este sezoniera si are doua etape importante de crestere in cursul anului. Una incepe odata cu Sarbatorile de iarna si se termina la mijlocul lui martie. A doua incepe la sfarsitul primaverii si dureaza pana la inceputul toamnei.

“In tarile occidentale, produsele similare se vand cu preturi mult mai mari, asa ca tentatia de a cumpara din Romania exista. Pe de alta parte, nu exista o promovare a acestor produse romanesti in strainatate”, mai spune Ruxandra Giuglea.

Cat se poate castiga
Nivelul veniturilor lunare din activitatea pe acest segment poate varia foarte mult. Laura Mihailescu sau Summer (17 ani) este inca eleva si face bijuterii de la inceputul acestui an. Veniturile ei lunare din aceasta activitate sunt in jur de 50 de lei. Pentru Ruxandra Giuglea, veniturile sunt in medie de 800 de lei, fiind suficiente pentru a acoperi costurile.

Madalina Rotaru spune ca nivelul veniturilor poate ajunge la 3.000 lei pe luna, atunci cand participi la unul - doua targuri, cum ar fi cee de la Sala Dalles din Bucuresti.

“Rotunjirea veniturilor creste intotdeauna odata cu participarea la targurile de profil. Din pacate nu sunt foarte multe sau sunt foarte slab mediatizate, din cauza lipsei de interes din partea mass-media”, spune si Ruxandra Giuglea.

Cum se transforma in afacere
Pentru majoritatea tinerilor, activitatea este un mod de a-si suplimenta veniturile, fiind multumiti de rezultate. Ca sa isi transforme acest hobby in afacere, ei spun ca ar trebui sa se implice doar in aceasta activitate.

“Un alt lucru care ar ajuta afacerea ar fi colaborarea mea cu alte persoane, care sa ma ajute  cu anumite etape legate de realizarea bijuteriilor handmade, dar acest lucru nu mi-l doresc deocamdata, deoarece fiecare pas  imi face o placere deosebita”, mentioneaza Anamaria Comanita (28 ani), cadru didactic, cunoscuta pentru cerceii “Ilovegreen” pe care a inceput sa-i picteze in martie, anul trecut, reluand o pasiune din liceu.

Tinerii spun ca pentru un business ai avea nevoie sa ai un portofoliu cu mai multe tipuri de produse, sa participi la cat mai multe targuri, sa deschizi un magazin propriu sau sa vinzi prin intermediul altor retaileri.

In cazul Ruxandrei Giuglea pasiunea a devenit deja o afacere, singura ei sursa de venit. In octombrie anul trecut, ea s-a inregistrat la Registrul Comertului, iar din martie acest an a renuntat la cariera de 12 ani din domeniul logisticii pentru a se dedica acestui proiect.

Si Madalina Rotaru a renuntat in februarie anul acesta la statutul de angajat si s-a hotarat sa transforme activitatea in afacere, devenind persoana fizica autorizata.

“Se va transforma intr-o afacere atunci cand toate etapele si segmentele vor functiona perfect, cand voi ajunge la un portofoliu de clienti stabili, venitul va fi unul constant si se va vinde <brandul>”, explica Madalina Rotaru.

Alte conditii pentru reusita sunt seriozitatea, capacitatea de a intelege clientii, o suma minima de bani pentru investitiile initiale si produse cat mai bine finisate.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.