Dinu Malacopol: ”Serviciile triple play vor creste in acest an cu cel putin 10% afacerile DCS”
Potrivit reprezentantilor Digital Cable Systems, cifra de afaceri inregistrata anul trecut de companie s-a ridicat la 94 milioane de lei.
Conducerea Digital Cable Systems (DCS) urmareste extinderea serviciilor companiei prin accesarea pietei de telefonie de pe segmentul rezidential – strategie ce ar trebui sa creasca cu cel putin 15% ponderea veniturilor din telefonia fixa in cifra de afaceri a companiei, se arata in comunicatul de presa.
In acest moment, DCS furnizeaza telefonie fixa pentru companii, prin operatorul Dial Telecom. Anul trecut, ponderea acestui operator in cifra de afaceri a companiei a fost de 17 milioane de lei, potrivit reprezentantilor DCS.
”Este un moment extrem de important pentru companie, de aceea este firesc sa realizam si cateva reajustari strategice importante. Dial Telecom este operatorul preferat de companiile romanesti pentru furnizarea serviciilor integrate de comunicatii electronice, in timp ce DCS ocupa locul trei pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din Romania. Vorbim despre doua branduri puternice, care sustin o crestere a cotei de piata si o consolidare a pozitiei detinute in prezent”, spune Dinu Malacopol, CEO Digital Cable Systems.
Din portofoliul DCS fac parte brandurile AKTA – divizia orientata catre consumatorii individuali, care furnizeaza servicii triple-play prin cablu (TV/Internet/Telefonie), precum si televiziune prin satelit direct-to-home (DTH) – si Dial Telecom – divizia orientata catre segmentul de business prin servicii integrate de comunicatii electronice: telefonie fixa, acces internet, solutii de date si colocare servere.
Dial Telecom este prezenta pe piata de telecomunicatii din Romania incepand cu anul 2001, ca subsidiara a Dial Telecom Cehia, fiind preluata in 2007 de grupul Digital Cable Systems.
Cu o experienta de 23 de ani in industria telecomunicatiilor, Dinu Malacopol a preluat in urma cu cateva luni functia de Chief Executive Officer a companiei Digital Cable Systems. Anterior numirii in aceasta functie, Malacopol a ocupat postul de director al diviziei dedicate clientilor de business din cadrul UPC Romania.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Business de nisa pe segmentul beauty
Perfect Nails este o marca romaneasca sub care au fost deschise mai multe saloane specializate strict in servicii de manichiura si pedichiura. Primul salon a fost deschis in 2001, in magazinul Unirea din Bucuresti iar exinderea s-a facut inclusiv prin franciza. In prezent, sistemul ramane deschis pentru dezvoltarea prin franciza in orasele mari din tara.
Reteaua din Capitala a fost completata de-a lungul timpului cu noi unitati deschise in centrele comerciale Mall Vitan, Plaza Romania si Baneasa Shopping City, precum si de un salon amplasat stradal, pe Calea Victoriei.
Toate unitatile din Bucuresti apartin companiei General Management Group, care detine marca Perfect Nails. Restul saloanelor din tara au fost deschise prin francizati locali, cele mai multe fiind amplasate in mall-uri sau centre comerciale.
“In prezent, avem saloane in franciza in Brasov, Constanta, Cluj, Deva, Ploiesti, Pitesti, Timisoara, Iasi, iar vizate sunt celelalte mari orase din tara”, spune pentru startups.ro Raluca Popescu, Manager General Perfect Nails.
Investitie initiala
Deschiderea unui salon Perfect Nails necesita o investitie de 50.000 de euro. In aceasta suma intra amenajarea si dotarea salonului, stocul initial de consumabile, precum si taxa de scolarizare a personalului, in valoare de 1.390 de euro.
“Investitia poate varia in functie de numarul de mese pe care doreste francizatul sa le amplaseze in salon, precum si de gradul de finisare al spatiului in care va fi deschis salonul”, precizeaza Raluca Popescu.
Preluarea unei francize nu presupune nicio taxa de intrare in sistem. Insa francizorul impune respectarea stricta atat a dotarilor si a produselor utilizate, cat si a nivelului de instruire a personalului din cadrul salonului.
Dupa deschiderea unitatii, francizatilor li se percepe o taxa lunara fixa de 100 de euro pentru fiecare post de lucru.
“Cu alte cuvinte, un salon cu sase mese va plati o taxa de 600 de euro pe luna”, explica managerul Perfect Nails.
Popescu spune ca investitia initiala se recupereaza intr-o perioada de pana la un an si jumatate. Iar cifra medie de afaceri la care poate ajunge un salon Perfect Nails intr-un an de functionare este de 200.000 de euro.
Printre factorii care pot influenta cifra de afaceri se numara amplasarea salonului, precum si selectarea si pregatirea angajatilor.
Conceptul Perfect Nails
Desi a fost inspirat dintr-un model de business american, conceptul de salon specializat in manichiura si pedichiura a fost pus in practica la nivel local printr-o investitie 100% romaneasca.
Saloanele ofera servicii de manichiura - pedichiura, incepand cu cele mai simple servicii si mergand pana la aplicarea de unghii false si ingrijirea de tip SPA a pielii mainilor si picioarelor. Produsele utilizate in saloane sunt importate de la firme de profil din SUA.
Ca o masura de extindere a activitatii, incepand cu anul 2003, unele saloane Perfect Nails ofera si servicii de bronzare. Insa, aceste servicii sunt absolut optionale, iar francizatii nu sunt obligati sa le ofere.
“Perfect Nails, ca specialist in domeniul manichiurii - pedichiurii are segmentul sau de clientela care considera ca mainile si picioarele necesita o atentie aparte, fara a solicita servicii <la pachet> ca in alte saloane de infrumusetare”, precizeaza reprezentanta Perfect Nails.
Clientii sunt persoane din aproape toate categoriile sociale, de la femei de afaceri pana la studente, care au venituri medii si peste medie.
Promovarea se face prin reviste de specialitate, care se adreseaza femeilor, dar si in mod direct, in cadrul actiunilor desfasurate de mall-urile sau centrele comerciale in care sunt amplasate saloanele Perfect Nails.
Reteaua de franciza
“Primii ani de functionare ai saloanelor din Bucuresti, au dovedit ca acest concept de servicii de manichiura - pedichiura a fost imbratisat cu succes de catre clienti, motiv pentru care s-a dovedit necesara extinderea retelei si in tara”, povesteste Raluca Popescu.
In afara de capitalul necesar demararii si sustinerii afacerii pentru o perioada de timp, un candidat la intrarea in sistemul de franciza ar trebui sa detina abilitati de administrare a unei afaceri, precum si experienta in lucrul cu oamenii.
Pentru deschiderea unui salon, francizorul recomanda amplasarea acestuia in spatii aglomerate, elegante, cu mare vizibilitate si vad comercial. Suprafata medie a unui salon ar trebui sa fie de circa 60 mp.
Dotarea si aprovizionarea saloanelor se realizeaza prin compania francizoare. Preturile practicate in cadrul saloanelor Perfect Nails sunt aceleasi la nivelul intregii retele, fiind stabilite de francizor.
Inainte de deschiderea salonului, personalul fiecarui francizat este instruit timp de doua luni la scoala francizorului, pentru a se deprinde cu produsele utilizate in cadrul saloanelor Perfect Nails, precum si cu serviciile de ingrijire si tehnicile de nail design.
Contractul de franciza se semneaza pentru o perioada de cinci ani, cu drept de prelungire, fara perceperea de taxe suplimentare.
Afacerea Perfect Nails
De la lansarea afacerii si pana in prezent, Raluca Popescu spune ca au fost investiti 400.000 de euro in dezvoltarea retelei de saloane din Bucuresti, suma fiind recuperata integral in acest moment.
Anul trecut, cifra de afaceri a francizorului s-a ridicat la 1.150.000 de euro, inregistrand o crestere de 20%, comparativ cu 2007.
Pentru acest an, se estimeaza o cifra de afaceri de 1.200.000 de euro, reprezentand taxe lunare de franciza si incasari de la saloanele proprii.
Ca o masura de protectie la situatia nefavorabila din piata, managerul Perfect Nails spune ca s-a incercat mentinerea tarifelor la un nivel decent, care sa nu devina prohibitiv pentru clientela existenta si care sa nu descurajeze noii clienti.
Redactor: Oana Caltea
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Rafar investeste 1 mil. euro in doua magazine Catwalk
Una dintre unitati se afla in centrul comercial Plaza Romania iar a doua urmeaza sa fie deschisa in galeria hotelului J.W. Marriott.
“Catwalk cuprinde branduri pe care le-am dorit in portofoliul Rafar, dar pentru care in prezent nu alegem sa deschidem un monobrand, fie pentru ca nu exista un spatiu potrivit, o zona comerciala dedicata acestor branduri premium, fie din cauza contextului economic actual care nu garanteaza ca momentul este potrivit pentru o asemenea deschidere”, spune Ramona Stanciulescu, CEO Rafar.
In cadrul magazinului multibrand Catwalk, Rafar aduce 11 branduri premium de incaltaminte (Bally, Fratelli Rossetti, Bruno Magli, Gino Rossi, Pedro Garcia, Pablosky), accesorii (Wolford, Burlington, Roeckl) si genti (Mandarina Duck, Kipling), se arata in comunicatul de presa.
Suprafata magazinului situat in Plaza Romania este de 250 mp.
Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, numara in prezent 28 magazine, cu o suprafata totala de aproximativ 15.000 mp. Portofoliul Rafar cuprinde francizele pentru marcile Debenhams, Aldo, Olsen, Mandarina Duck, Sacoor Brothers, Kanz, Pablosky, Toi&Moi, Forever 18, Bijoux Terner, J.Press, Bally, Bruno Magli si Fratelli Rossetti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Organizarea canalului de distributie
Politica de distributie reprezinta o veriga importanta in arhitectura strategica a afacerii. Iar dimensionarea adecvata a canalului de distributie poate contribui decisiv la modul in care o companie depaseste contextul economic nefavorabil, considera specialistii in domeniu.
”Canalul de distributie este alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv schimbandu-si locul, proprietarul si uneori infatisarea lor materiala. Acest canal cuprinde pe de o parte producatorul (initiatorul), iar pe de alta parte consumatorul (destinatarul)”, declara pentru startups.ro Alexandra Olteanu, Junior Consultant la Compass Consulting.
Specialistul spune ca distributia se numara printre serviciile pe care companiile il externalizeaza frecvent, pentru ca necesita o serie importanta de active fixe (parc auto - inclusiv mijloace de transport cu conditii dedicate, spatii stocare / depozitare, utilaje manevrare, etc), precum si o optimizare a utilizarii acestora (optimizare trasee, grad de incarcare transport, costuri stocaj, etc).
Tipuri de canale de distributie
Alexandra Olteanu spune ca in Romania sunt utilizate trei tipuri de canale de distributie. Primul este canalul producator-consumator, specific, in primul rand, distributiei serviciilor, actul de vanzare-cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea acestora.
Un al doilea canal este producator-intermediar-consumator, denumit canal scurt si specific bunurilor industriale si de consum. Al treilea tip de canal de distributie este recunoscut sub numele de producator-intermediar-intermediar-consumator si este specific pietei bunurilor de larg consum.
“Fiind alcatuit din doua verigi intermediare succesive, acest tip de canal este considerat un canal lung. Circuitul lung se impune marfurilor de sortiment complex, celor cu cerere sezoniera, ca si produselor care presupun efectuarea unor operatiuni prealabile punerii in vanzare (asamblare, preambalare, etichetare etc.)”, explica specialistul Compass Consulting.
Valentin Manole, Regional Sales Manager la Top Brands Distribution, este de parere ca cea mai intalnita metoda de distributie clasica este cea directa, pentru ca numara o serie de avantaje importante: reducerea cheltuielilor de distributie, contactul direct al producatorului cu piata, promovarea marcii de fabrica, garantarea calitatii produselor vandute si asigurarea unui service de calitate.
Manole identifica, potrivit studiilor de specialitate, patru tipuri de lanturi de distributie, in functie de punctele prin care trece produsul in drumul sau de la fabricant la consumatorul final.
“In primul caz, produsul pleaca de la fabrica, ajunge in depozitul producatorului, pleaca spre depozitul distribuitorului, iar de aici merge in spatiul de desfacere. In al doilea caz, produsul pleaca de la fabrica, ajunge in depozitul producatorului si apoi direct in magazin. In cea de a treia situatie, produsul parcurge drumul fabrica – magazin de desfacere, trecand doar prin depozitul distribuitorului. Ultimul caz, cel mai simplu, produsul pleaca din fabrica si ajunge direct in magazin”, spune Manole.
Crearea canalului eficient
“Identificarea corecta si satisfacerea in timp util a exigentelor clientilor finali poate face diferenta dintre companiile care activeaza la acest moment pe piata”, considera Olteanu.
Ea recomanda ca proiectarea unui canal de distributie sa se realizeze in baza unei analize prealabile a nevoilor clientilor, definirii unui set de obiective per canal, identificarii principalelor alternative in termeni de canale de distributie si evaluarii acestora.
Analiza prealabila a nevoilor clientilor ar trebui sa ofere raspuns la intrebari precum: “Consumatorul doreste sa achizitioneze din apropierea locatiei sau este dispus sa se deplaseze intr-o locatie mai indepartata, unde gaseste o gama mai larga de produse pentru achizitia unui produs ca acela pe care eu intentionez sa il vand?”, “Consumatorul ar prefera sa cumpere acest produs personal, sa il comande telefonic, pe email sau online?”, “Consumatorul doreste un set de facilitati suplimentare, precum: livrare la domiciliu, montaj etc?”.
“In baza raspunsurilor la aceste intrebari, putem obtine un canal de distributie ideal din punct de vedere al consumatorului - livrarea cea mai rapida, gama larga de produse si de servicii asociate vanzarii, dar putem constata in acelasi timp ca satisfacerea acestor cerinte nu este posibila cu resursele de care dispunem (noi si / sau intermediarii nostrii) sau nu este fezabila afacerii noastre”, explica Olteanu.
Catalin Lazar, Director Executiv la C&C Training&Consulting considera ca nu exista retete sigure sau potrivite pentru crearea unui lant de distributie eficient. El spune insa ca exista cateva tipuri de antreprenori, in functie de relatia cu lanturile de distributie.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Gloria Jean’s cauta noi parteneri de franciza
Gloria Jean’s este un lant de cafenele prezent pe piata din Romania din anul 2005. Reteaua din tara noastra cuprinde sase unitati - doua deschise in sistem de franciza si patru prin investitia master francizorului. In prezent, compania este in cautare de noi franciazati cu care sa se extinda in orasele cu potantial din tara.
Conceptul a luat nastere in SUA, in 1979, cand Gloria Jean’s Coffees si-a inceput activitatea comerciala intr-un mic magazin de cafea si cadouri, in Chicago. De-a lungul anilor, firma s-a dezvoltat ca o afacere de cafea gourmet si specialitati de cafea.
Datorita cererii crescande, in 1986, Gloria Jean's si-a inceput extinderea in franciza. In anii '80, compania a fost cumparata de Deidrich Coffees Corporation, care a avut o contributie importanta la transformarea Gloria Jean's intr-o companie internationala de franciza.
In februarie 2005, cel mai puternic francizat din Australia al companiei a cumparat brand-ul Gloria Jean's Coffees. Acum franciza este prezenta in 33 de tari, incluzand Australia, SUA, Japonia, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Spania, Marea Britanie, Mexic etc.
Contractul de master franciza pe Romania a fost semnat in anul 2004, dar activitatea propriu-zisa a fost inceputa in anul urmator, prin deschiderea primei unitati in Bucuresti.
“In prezent, exista contracte semnate pentru deschiderea in franciza a noi unitati in Bucuresti, precum si in orasele Braila, Focsani si Bacau”, spune pentru startups.ro Radu Marinescu, General Manager la Gloria Jean’s Coffees Romania.
Pe langa aceste orase, master francizorul roman vizeaza extinderea in franciza in toate orasele cu potential din tara.
Investitia initiala
Investitia in preluarea unei francize simple si deschiderea unui magazin Gloria Jean’s Coffees se situeaza intre 120.000 euro si 170.000 de euro. Suma variaza in functie de suprafata viitorului magazin, care trebuie sa fie cuprinsa intre 80 si 150 mp.
Costurile legate de deschiderea unitatii implica amenajarea, mobilierul si echipamentele din magazin, precum si stocul initial care este de circa 10.000 de euro.
Investitia initiala include si taxa de franciza de 25.000 de euro si o taxa de scolarizare de 3.000 de euro. Pe parcursul afacerii se mai percep taxe lunare de redeventa, de 6%, si de marketing, de 2%, din vanzari.
Radu Marinescu spune ca investitia intr-o franciza simpla se recupereaza intr-o perioada de doi - trei ani.
“Vanzarile inregistrate de un coffee-shop Gloria Jean’s depind de abilitatile manageriale ale fiecarui francizat, precum si de amplasarea magazinului”, precizeaza managerul roman.
Concept
In magazinele Gloria Jean’s cafeaua se gaseste gata pentru servire, in diverse sortimente si combinatii, dar poate fi cumparata pentru a fi preparata si acasa. Pe langa cafea si produse pe baza de cafea, in magazine se mai comercializeaza ceai, accesorii pentru ceai si cafea, precum si produse de panificatie. Cafeaua este procesata in Australia, dupa retete proprii.
Incepand cu anul 2003, compania lucreaza cu Rainforest Alliance, organizatie non-profit ale carei obiective declarate vizeaza sustinerea comunitatilor de fermieri din tari precum Nicaragua, Columbia, Costa Rica si Brazilia, precum si protejarea biodiversitatii si a mediului inconjurator.
Pentru viitor, compania si-a propus sa se aprovizioneze in proportie de 85% din cafeaua care provine de la fermele certificate de catre Rainforest Alliance.
Clientii lantului de cafenele sunt persoane cu venituri de la medie in sus, care sunt pasionate de cafea, mai precizeaza Radu Marinescu.
La capitolul promovarea afacerii, managerul Gloria Jean’s Coffees mentioneaza brosurile distribuite in magazine, aparitiile in presa scrisa, precum si organizarea de promotii trimestriale. Aceste promotii se deruleaza in toate cafenelele retelei, in acelasi timp, inclusiv in cele ale francizatilor.
Obtinerea francizei
“In general, un antreprenor care doreste sa devina francizat Gloria Jean’s trebuie sa aiba o experienta de minim doi ani de management in vanzarea cu amanuntul sau operare de restaurante, si nu in ultimul rand, sa fie pasionat de cafea”, precizeaza Radu Marinescu.
In plus, viitorul francizat trebuie sa dispuna de un activ net de 300.000 de euro, incluzand lichiditati in valoare de 150.000 de euro, care ii serveste drept garantie.
Inainte de a porni afacerea, francizatii urmeaza cursuri de scolarizare unde sunt instruiti incepand de la tot ce tine de prepararea specialitatilor de cafea vandute in cafenele si pana la angajarea unui personal potrivit.
De asemenea, francizatii beneficiaza de suport si asistenta atat in ceea ce priveste deschiderea magazinului, cat si in derularea operatiunilor de zi cu zi.
Selectarea spatiului de deschidere a viitoarei cafenele se face impreuna cu master francizorul. Insa, este de preferat ca viitorul francizat sa vina cu o propunere de amplasare a unitatii, care sa fie acceptabila pentru firma-mama.
Pe langa respectarea parametrilor de suprafata, spatiul pentru deschiderea unitatii trebuie sa fie situat intr-o zona de top.
Dupa selectarea spatiului, contractul este negociat si semnat de catre ambele parti. Perioada minima de derulare a contractului este de cinci ani. La reinnoirea contractului va fi perceputa o taxa, reprezentand 70% din taxa de intrare in sistemul de franciza stabilita la acel moment.
Toate produsele comercializate in cadrul magazinelor Gloria Jean’s deschise in franciza sunt achizitionate prin master francizor.
Afacerea Gloria Jean’s in Romania
Primul coffee-shop Gloria Jean's a fost deschis in ianuarie 2005, in centrul comercial Plaza Romania din Bucuresti. Acesta a fost urmat de alte doua magazine, in Bucuresti Mall si Carrefour Feeria. Reteaua a continuat sa se extinda in Capitala, prin inaugurarea unei noi unitati in Baneasa Shopping City, in 2008.
Tot anul trecut, a fost deschisa prima unitate din afara Bucurestiului, in centrul comercial Jupiter City din Pitesti. Iar in luna ianuarie a acestui an s-a deschis al saselea coffee shop din Romania, in cadrul hotelului Tulip Inn Bucharest City.
Cifra de afaceri inregistrata de master francizor in 2008 a fost de 1,8 milioane euro, reprezentand o crestere de 10%, fata de 2007, potrivit propriilor estimari.
Luand in calcul noile deschideri de magazine, Radu Marinescu se asteapta pentru acest an la o crestere a ciferi de afaceri cu 20%, comparativ cu 2008.
“Planurile de extindere se materializeaza si speram sa trecem cu bine peste acesta criza economica mondiala, reducand cheltuielile fara a face rabat de la calitate”, spune managerul Gloria Jean’s Romania.
El precizeaza ca si afacerea pe care o conduce este influentata in mod negativ de contextul din piata, insa firma nu resimte recesiunea atat de puternic precum marile companii care s-au prabusit sub datoriile financiare.
Redactor: Oana Caltea
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Gebruder Weiss Romania inaugureaza un terminal logistic de 15 mil. euro
Situata in apropiere de Bucuresti, noua cladire cuprinde circa 8.500 mp pentru spatii de depozitare, 2.500 mp pentru spatii de cross-docking si 1.300 mp de birouri.
Incepand cu data de 27 aprilie, toate diviziile din Bucuresti ale companiei, cu exceptia Air & Sea, sunt situate in noua unitate, pe austostrada A1, langa Bolintin Deal, se arata in comunicatul de presa.
“Relocarea in noua cladire are avantajul unei zone logistice mai extinse si al unor tehnologii mai avansate”, spune Viorel Leca, director general Gebruder Weiss Romania.
Ca urmare a dezvoltarii regionale rapide, o noua cladire urmeaza sa fie construita in zona Aradului, potrivit lui Thomas Moser, Regional Manager Gebruder Weiss.
Concernul austriac, specializat in servicii de transport si logistica, detine 135 de puncte de lucru, in lume. Gebruder Weiss este reprezentat in Europa Centrala si de Est prin intermediul sediilor din Austria, Germania, Cehia, Italia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia, Serbia, Bulgaria, Romania si Ucraina.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Care sunt start-up-urile scumpe
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Investitii mari in comert
Pe langa costurile cu persnalul si promovarea, bugetul initial necesar unui magazin poate creste substantial din cauza decorarii, stocului initial, a depozitului sau suprafetei mari de vanzare.
Care sunt start-up-urile scumpe
Spatiul, echipamentele, angajatii si certificatele sau autorizatiile necesare pot duce investitia initiala intr-o afacere pana la 500.000 de euro - un milion de euro, chiar si in situatiile in care aparent este vorba de un business care are nevoie de putini bani pentru a se lansa pe piata si a-si desfasura activitatea.
“Impartirea afacerilor in categorii care presupun investitii initiale mari si mici, urmate de costuri ulterioare mari si mici trebuie privita cu prudenta, intrucat, aproape in fiecare caz, o afacere poate evita, in faza de start-up, o investitie mare”, spune pentru startups.ro Ionut Maftei, Senior Consultant la compania de consultanta Ensight Management Consulting.
In plus, valoarea mare investitiei nu este o garantie a succesului. Mai importante se pot dovedi strategia si organizarea angajatilor.
“Greseala pe care o fac majoritatea antreprenorilor este ca isi doresc sa faca mari afaceri, dar nu inteleg ce este o organigrama de firma. Oamenii nu au fise de post, delegarile sunt neclare, platile nu sunt legate de obiective, iar motivarea oamenilor este considerata neimportanta”, subliniaza pentru startups.ro Marian Manolache, Consultant Antreprenorial la compania de consultanta Skill Team.
Factorii care influenteaza investitia initiala
Constructia sediului, cumpararea acestuia sau inchirierea unui spatiu foarte mare ar fi un prim factor de crestere a sumei initiale. Investita se mareste si daca este nevoie de angajati scumpi, cu inalta calificare, sau de multe persoane. Este nevoie de multi bani si daca afacerea necesita echipamente scumpe, dar valoarea investitiei initiale ar putea sa scada daca acestea ar putea fi cumparate in leasing sau la mana a doua.
“Start-up-urile pot cu greu sa ia echipamente in leasing. Daca vor sa mai scada din costuri, singura varianta pentru un start-up este sa achizitioneze echipamente second - hand”, spune pentru startups.ro Cornel Dinu, Managing Partner al companiei de consultanta financiara Daio.
Eusebiu Burcas, Director Executiv la compania de consultanta De Klausen Consult, spune pentru startups.ro ca afacerile in care echipamentele influenteaza cel mai mult valoarea investitiei sunt cele din productie, constructii, IT si auto.
Si obtinerea anumitor certificate, licente, soft-uri sau autorizatii creste suma de bani necesara la inceput. In plus, in cazul autorizatiilor se pierde si timp pana la primirea lor, ceea ce poate afecta strategia de afaceri sau poate duce la ratarea unor oportunitati.
Un start-up poate fi scump si daca pe langa investitia initiala se ia in calcul o perioada in care afacerea va functiona pe pierdere si este nevoie de bani pentru a sustine activitatea.
“Nu investesti de la inceput 500.000 de euro, ci iti faci si rezerve de 100.000 de euro, iar pentru restul sumei obtii finantare”, spune Cornel Dinu.
Ionut Maftei spune ca, mai ales in domeniul medical sau in turism, o investite initiala mare nu are intotdeaua cheltuieli ulterioare mici.
Chiar daca exista situatii in care pentru unele afaceri investitia este mica, sunt necesari de multi bani pentru desfasurarea activitatii. Asa este cazul serviciilor suport (contabilitate, fiscalitate si IT), de consultanta sau marketing.
“Dezvoltarea si mentenanta acestora este mai dificila, mai ales in perioade economice tulburi, in care clientii pot alege serviciile concurentilor sau se reorienteaza catre solutii mai ieftine”, mentioneaza Ionut Maftei.
Cornel Dinu spune ca sunt putine start-up-urile cu o investitie de 500.000 de euro si ca aceasta suma le este accesibila celor care au deja o afacere sau celor care pot accesa fonduri europene.
“Pentru cei care se afla la prima afacere, 200.000 de euro este deja mult si sunt putini cei care incep cu aceasta suma”, completeaza Cornel Dinu.
Start-up-uri scumpe in HoReCa
Din cauza numarului mare de certificate, autorizatii si licente necesare, afacerile din HoReCa sunt printre cele mai scumpe. Investitia este marita si de inchirierea sau achizitia spatiului necesar.
Pe acest segment, cele mai scumpe sunt investitiile in deschiderea hoteluri. De obicei este vorba de constructia de la zero a unei cladiri, asa ca 500.000 de euro poate fi o suma redusa, din cauza costurilor implicate (teren, constructie, amenajare etc)
“Tinand cont de faptul ca pentru o camera de hotel la un nivel de 3 sau 4 stele costul variaza intre 50.000 de euro si 80.000 de euro, fara teren, cu 1 milion de euro poti face o unitate de 15 - 20 camere, care nu se incadreaza in categoria hotel, ci mai degraba pensiune, fie ea urbana sau leisure”, spune pentru startups.ro Lucian Marinescu, Senior Associate la compania de consultanta in domeniul horeca Trend Hospitality.
Si restaurantele pot ajunge la sume considerabile, fiind cunoscute cateva cazuri din Romania a caror amenajare s-a facut cu milioane de euro.
“Sumele cele mai mari merg pentru echipamentele de bucatarie, pentru mobilare si decorare si in unele cazuri pe echipamente audio si video”, detaliaza Lucian Marinescu.
Eusebiu Burcas spune ca pentru lansarea unei pensiuni este nevoie de o suma intre 500.000 de euro si 1 milion de euro (achizitia terenului, constructia, amenajarea, promovarea si marketingul).
Printre start-up-urile cu investitie initiala mica pe segmentul HoReCa, dar a caror exploatare este scumpa, se numara unele tipuri de tonete si chioscuri. Investitai poate sa creasca in functie de locul in care sunt amplasate.
“De asemenea, in masura in care doresti sa acoperi un interval mare de timp si sa <tii deschis> inclusiv in weekend, ai nevoie de mai multi oameni, cost care in comparatie cu toneta in sine, poate sa fie destul de mare mare”, explica Lucian Marinescu.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Romania poate ajunge in cativa ani cea mai mare piata de outsourcing din Europa
Potrivit reprezentantilor Bit Solutions, in doi - trei ani, piata autohtona de externalizare IT poate deveni prima din Europa, ca valoare, mentinand o rata medie anuala de crestere de 12%.
Conform estimarilor facute de reprezentantii Bit Solutions, pe baza studiilor intreprinse de IDC si A.T.Kearney, potentialul de dezvoltare al pietei locale de outsourcing este extrem de mare, in pofida contextului economic actual, se arata in comunicatul de presa.
In prezent, piata romaneasca de outsourcing ocupa locul trei in Europa si doi la nivelul Europei de Est (dupa Bulgaria), avand o valoare estimata la 480 de milioane de dolari. Pe plan mondial, Romania ocupa in acest moment locul 19 in topul destinatiilor de outsourcing.
Conform reprezentantilor Bit Solutions, actualul context economic nu reprezinta un impediment in dezvoltarea acestui segment de piata, cresterea fiind chiar favorizata de scaderea investitiilor in echipamente IT si de nevoia de diminuare a costurilor prezenta in tot mai multe companii - nevoie ce poate fi satisfacuta prin externalizarea serviciilor IT si prin auditul de specialitate.
”Specialistii nostri sunt cel putin la fel de bine pregatiti ca cei din tarile mai bine dezvoltate, insa au avantajul de a deprinde repede si a comunica cu usurinta intr-o limba straina - fapt care faciliteaza relatia cu firmele internationale care aleg sa isi externalizeze serviciile IT in Romania”, spune Florin Scarlat, director general Bit Solutions.
Pe langa buna pregatire a specialistilor romani, Florin Scarlat mentioneaza si nivelul mai scazut al preturilor practicate pe piata romaneasca, comparativ cu pietele vecine.
”Preturile acestor servicii au scazut simtitor in ultimul timp datorita aparitiei tot mai multor jucatori pe piata, in vreme ce alte tari din regiune devin mai putin atractive din cauza majorarii costurilor locale”, adauga directorul Bit Solutions.
Anul trecut, piata romaneasca de servicii IT a inregistrat o crestere de aproape 17%, peste media anuala prognozata de IDC. Potrivit reprezentantilor Bit Solutions cererea pentru astfel de servicii se va mentine pe un trend ascendent si in 2009, estimand o crestere a cifrei de afaceri si a portofoliului propriu de clienti cu aproximativ 20%, comparativ cu 2008.
Infiintata in 2002, Bit Solutions este o companie romaneasca de consultanta si outsourcing IT. Cifra de afaceri a companiei a fost de 1,9 milioane de lei, in 2008, iar pentru acest an sunt estimate incasari de 2,4 milioane de lei.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Primii pasi pentru obtinerea unei finantari europene
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Exista si solutia participarii la seminarii sau workshop-uri dedicate accesarii fondurilor nerambursabile organizate de firme de consultanta sau asociatii dedicate IMM-urilor.
.gif)
