Studiu: Taxele de administrare in anumite centrele comerciale din Bucuresti sunt mai mari decat in orasele Europei de Est
In centrele comerciale din Capitala, taxele de administrare se situeaza intre 4 euro si 11 euro pe metru patrat, conform studiului “Service Charges in Shopping Centers”, realizat de Colliers.
Rezultatele studiului au plasat Romania aproximativ pe acelasi nivel cu celelalte tari est europene analizate, precum si cu Marea Britanie, cu o singura exceptie - Bucuresti, unde in unele centre comerciale moderne, taxele de administrare ajung pana la 11 euro/mp, mai mult decat in celelalte tari analizate.
In Romania, contrar situatiei din alte tari, proprietarii isi amortizeaza impozitul pe proprietate prin includerea acestuia in tariful pentru serviciile de intretinere, ceea ce contribuie la aceasta diferentiere, se arata in studiul citat.
Valoarea taxelor de administrare urmeaza un trend crescator in tara noastra. Astfel, la semnarea contractului taxele sunt estimate la 5 euro - 6 euro/mp, iar dupa primele sase luni de la deschidere acestea sunt stabilite pe baza costurilor de operare reale pe care le presupune centrul comercial respectiv, caz in care uneori ajung sa depaseasca 11 euro/mp (in Bucuresti).
Pentru piata din Romania, au fost analizate doua tipuri de proiecte moderne de retail, amplasate in orase cu peste 150.000 de locuitori, si anume centre comerciale cu suprafete inchiriabile de peste 15.000 mp si parcuri de retail (galerii comerciale in hypermarket-uri si magazine de tip big box), se arata in studiul citat.
In orasele cu peste 300.000 de locuitori, taxa de administrare se incadreaza intre 4 euro - 5 euro/mp in parcurile de retail si intre 4,5 euro - 8,5 euro/mp in centrele comerciale. Iar in orasele cu 150.000 - 300.000 de locuitori, nivelul taxei este de 3,5 euro - 5 euro/mp si, respectiv, 4,5 euro - 8 euro/mp pentru aceleasi categorii.
Potrivit studiului citat, taxele de administrare vor inregistra o crestere constanta in tarile Europei Centrale si de Est, in urmatorii doi ani, din cauza scumpirilor anuntate la utilitati. Dintre toate, electricitatea are ponderea cea mai mare in cheltuielile unui mall. In 2008, tarile din regiune s-au confruntat cu cresteri cuprinse intre 4% si 18% pentru electricitate, costuri care s-au regasit mai departe in cresterea taxelor de administrare.
Pentru 2009 si 2010 sunt estimate cresteri de pana la 15% la pretul electricitatii in Europa de Est, ceea ce va determina o crestere cu pana la 5% a cheltuielilor cu centrele comerciale.
La nivelul tarii noastre, costurile cu electricitatea se ridica la 0,153 euro/kwh, cele cu gazul la 0,0458 euro/kwh, iar cu apa la 0,8 euro/metru cub.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
ProCredit Bank ofera credite pentru cofinantarea proiectelor de investitii finantate prin FEADR
Potentialii beneficiari ai creditului AgroInvest - Fonduri Europene sunt producatorii agricoli (gospodariile din mediul rural), precum si orice firma care activeaza in domeniul agricol.
Proiectele de investitii finantate prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) care pot apela la ProCredit Bank trebuie sa aiba ca destinatie utilaje si echipamente, tehnologii pentru zootehnie, echipamente pentru irigatii, achizitie sau constructie de imobile, se arata in comunicatul de presa.
Principiul de baza al finantarii nerambursabile este acela al rambursarii cheltuielilor efectuate in prealabil de catre beneficiar. Pentru a beneficia de finantare nerambursabila pentru proiecte de investitii, o exploatatie agricola trebuie sa efectueze in prealabil cheltuielile din surse proprii si/sau dintr-un credit. In acest sens, ProCredit Bank acorda credite de investitii pe perioade de pana la 15 ani.
Cei care aleg creditul AgroInvest - Fonduri Europene beneficiaza de plan de rambursare flexibil, putand plati fie rate lunare (egale sau inegale), fie rate sezoniere (minim patru rate de credit intr-un an calendaristic si rate zero in lunile fara venituri). De asemenea, ProCredit Bank poate acorda o perioada de gratie de pana la 12 luni.
Banca accepta orice tip de garantie, fara obligativitatea unei ipoteci pentru credite pana in 30.000 de euro (inclusiv), cu maturitati pana in cinci ani. Pentru sume mai mari, ProCredit solicita garantii imobiliare care sa acopere 75% din valoarea creditului. In cazul in care garantiile oferite de client sunt insuficiente, creditul poate fi acoperit partial cu garantie de la Fondul de Garantare al Creditului Rural.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu: 68% dintre reprezentantii IMM au declarat ca in firma lor s-au luat decizii de a investi in online
Datele se regasesc in studiul “Investitii in mediul online din Romania”, realizat de E-Invest, ale carui rezultate s-au bazat pe un esantionul format din 1.224 companii din 33 judete ale Romaniei.
Din cadrul fiecarei companii a raspuns chestionarului o persoana aflata intr-o pozitie de top management sau un asociat/actionar.
In ceea ce priveste extinderea afacerii investind in mediul online, 71% dintre respondenti au declarat ca ei sau persoanele din conducerea companiei au luat in calcul aceasta posibilitate.
In acest moment, cel mai mare impediment in derularea unei activitati de business in mediul online il reprezinta lipsa resurselor financiare (56%).
Dintre respondenti, 46% au afirmat ca au investit deja in activitati de business pe internet, in timp ce 40% dintre companiile pentru care acestia lucreaza desfasoara in acest moment o parte din activitatea de business in mediul online.
Gruparea pe orase situeaza pe primul loc la capitolul investitii in online orasele mari, cu o medie de 5.898 euro a investitiei care ar urma sa fie facuta, urmate de orasele medii, cu investitii de 3.385 euro si orasele mici cu 2.250 euro.
In ceea ce priveste repartitia pe zone geografice, la suma de bani investita in modulul de business online, Moldova conduce cu o medie de 8.185 euro, urmata de
Transilvania cu o medie situata la aproape de jumatate din suma cheltuita de companiile din Moldova (4.422 euro) si Muntenia cu 3.437 Euro, se arata in datele studiului citat.
La intrebarea “De ce anume crezi ca ai avea nevoie pentru a putea aborda mediul online pentru activitatile de business”, respondentii au indicat drept importante resursele financiare (in proportie de 91%) si crearea unui site pe internet (82%).
Principalele institutii identificate ca fiind cele care ar trebui sa ajute companiile sa incerce sa desfasoare activitati de business online sunt asociatiile patronale (63%), Uniunea Europeana (62%) si Guvernul si agentiile guvernamentale (59%).
Modalitatile principale prin care institutiile statului ar putea ajuta companiile care incearca sa desfasoare activitati de business online sunt: acordarea de fonduri si subventii (27%), acordarea de facilitati fiscale, scutiri si reduceri de impozite (19%), legislatie si politici de reglementare a pietei (11%).
Prezenta online. Avantaje si dezavantaje
Prezenta online este considerata importanta, 54% dintre reprezentantii IMM-urilor analizate avand un site de companie.
Un procent de 40% dintre reprezentantii firmelor intervievate considera, in mare sau in foarte mare masura, ca activitatea de business pe care o desfasoara ar putea fi derulata online, iar 35% sunt inca indecisi in acest sens.
Zona Muntenia - Bucuresti detine suprematia in ceea ce priveste procentul din activitatea companiei care se desfasoara online, cu 48,3%, fiind urmata da Transilvania, cu 30,5% si de Moldova, cu 25,4%.
In functie de gruparea pe cifra de afaceri, procentul din activitatea companiei care se deruleaza online este mai mare in cazul companiilor cu cifra de afaceri mai mica. Astfel, companiile cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro detin in online un procent de 44,6% din activitatea companiei. Iar cele cu cifra de afaceri de peste 300.000 de euro, isi desfasoara activitatea in proportie de 20,68% in mediul online.
Potrivit studiului citat, 31% dintre respondenti considera ca peste 50% din activitatea de business a companiei lor va fi desfasurata in mediul online, in urmatorii cinci ani. In aceeasi perioada, cei mai multi (49%) cred ca vor desfasura online intre 11% si 50% din activitatea derulata de firma.
Principalele avantaje ale derularii unei activitati de business online au fost identificate ca fiind castigul de timp, operativitatea (23%), comunicarea mai buna si mai eficienta cu clientii (22%), costurile mai reduse (19%), aria de acoperire a acestui mediu, posibilitatile mari de a atrage noi clienti si parteneri (18%) si vizibilitatea oferita firmei, posibilitatea ca aceasta sa devina cunoscuta (15%).
IMM-urile analizate au o mai mica incredere in faptul ca derularea unei afaceri online le-ar putea aduce accesibilitate (5%), cresterea volumului de vanzari si a cifrei de afaceri (6%), dezvoltarea serviciilor de e-commerce, largirea pietei (6%), o mai buna organizare a datelor (6%).
Principalele dezavantaje sunt considerate a fi lipsa contactului direct cu clientii, cu produsele (14%), dificultati in management (9%), securitatea scazuta a informatiilor, a datelor (8%), probleme de comunicare (6%).
Cele mai putin importante dezavantaje sunt considerate a fi adresabilitatea (2%), lipsa de experienta in IT a personalului (2%), accesul redus la Internet (2%). In acelasi timp, 21% dintre respondenti considera ca derularea unei afaceri in mediul online nu le-ar aduce niciun dezavantaj.
Principalele domenii in care activeaza companiile participante la studiu sunt invatamant, consultanta, training, comert si industrie prelucratoare. Un procent de 95% din aceste companii au capital majoritar privat romanesc, iar 5% au capital majoritar privat strain. Dintre firmele participante la studiu, 78% au maxim zece angajati iar 60% au avut in 2008 o cifra de afaceri de maxim 100.000 de euro. Datele au fost culese in perioada 6 martie - 5 aprilie 2009.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Productiile TV vor cauta publicul online
In anii trecuti, casele independente de productie TV se puteau lauda cu profituri generoase si marje de doua cifre. In prezent, industria trebuie sa faca fata reducerii bugetelor si scaderii audientelor, cauzate in principal de migrarea publicului catre Internet. Nisa online este insa una dintre variantele de exploatat.
“Criza actuala accentueaza ritmul de scadere al volumului pietei, dar aduce si o serie de aspecte pozitive - cerne valorile, productiile fara audienta se opresc, creste concurenta si eficienta utilizarii resurselor umane. In aceste conditii, cred ca va creste calitatea productiilor TV, chiar in conditiile reducerii bugetelor. Producatorii vor fi fortati sa fie inventivi si sa gaseasca modalitati de a produce mai ieftin si mai atractiv”, spune pentru startups.ro Tudor Moisescu, Director Economic, Red Spike Film
El adauga faptul ca publicul care se uita la programele TV se imputineaza deoarece migreaza spre online pentru a obtine ceea ce in mod traditional gasea la TV.
“Migrarea este greu de contracarat, pentru ca este un fenomen social, nu tine de ceea ce ofera programul TV, ci de oferta existenta online”, explica Moisescu.
Specialistul de la Red Spike Film propune adaptarea la schimbare si nu incercarea de a o combate. In opinia lui Moisescu, in cazul oricarui program TV, incercarile de a contracara migrarea publicului catre online se canalizeaza pe trei aspecte: fidelizare, caracter interactiv si informatii cat mai proaspete. Dar tot el considera ca “rezultatul unor astfel de masuri este insa redus si discutabil, pentru ca astfel de fenomene sociale sunt imposibil de controlat”.
Optiuni valabile
Tino Furtuna, fondatorul companiei Factor, considera ca domeniul viral ofera multe posibilitati pentru viitor, “cand, probabil, televiziunea se va transmite pe net”.
El explica pentru startups.ro ca productia pentru virale costa semnificativ mai putin decat cea traditionala pentru spoturile TV si ofera un timp mai generos de exprimare. Totusi, Tudor Moisescu apreciaza ca, desi pe piata online de media nu este complicat sa atragi public, este extrem de greu sa transformi publicul atras in eficienta economica, in profit.
Directorul economic de la Red Spike Film explica faptul ca “pentru asa ceva nu exista o reteta simpla si sigura, precum publicitatea in cazul productilor TV, astfel ca asta este marea provocare careia trebuie sa-i faca fata in prezent si in viitor cei implicati in acest domeniu”.
Programe vandabile
Specialistii in domeniu agreeaza asupra faptului ca programele care se vand cel mai bine sunt cele care fac audienta: programele informative, de divertisment si show-urile de tip reality. Gabriela Gruia, Director la Fix Media & Advertising considera insa ca procesul de vanzare a unor productii depinde si de specificul caselor de productie la nivel regional.
“Nu stiu vreo casa de productie din zona Moldovei care sa fi putut sa vanda unei televiziuni un format sau un program. A fost nevoie intotdeauna de scheme complicate de finantare si de obicei se merge pe sistemul de co-productie”, explica Gruia.
In ceea ce priveste conditiile impuse de statiile TV, acestea sunt multiple si depind de interesele si obiectivele fiecarei televiziuni in parte. Tudor Moisescu spune ca cele mai importante conditii sunt obtinerea audientei scontate si incadrarea in bugetul alocat.
De asemenea, Tino Furtuna precizeaza ca televiziunile impun conditii tehnice, in functie de tipul de suport media folosit - beta SP, Digibeta, DVCam, iar alte tipuri de conditionari sunt realizate de catre CNC (Centrul National al Cinematografiei).
Majoritatea televiziunilor comerciale utilizeaza un sistem cu doua sezoane pe parcursul unui an: primavara-vara si toamna-iarna. Prin urmare, durata obisnuita a unui contract vizeaza un sezon (sase luni), cu posibilitatea de prelungire. Corina Radulescu, director la Format Factory Production spune pentru startups.ro ca acest sistem - semnarea contractelor pe un numar limitat de editii - functioneaza piata romaneasca la fel cum se intampla pe orice piata europeana.
Problemele pietei
In general, resursa umana este una dintre problemele producatorilor TV. Tudor Moisescu spune ca si pana la propagarea crizei in Romania, acest factor ridica probleme in industrie.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
(2) Feedback is 50
De multe ori, in Romania, am vazut cum se dadea feedback de proasta calitate, aproape asemanator celui din reclama cu ”Feedback is 50”, de unde mi-a venit si inspiratia pentru denumirea aceastui articol. Iar asta m-a facut sa ma gandesc la faptul ca e foarte important sa cunosti cum sa ceri feedback si mai ales cui sa il ceri.
.jpg)
Cui sa ceri feedback?
Cel mai important lucru e sa stii daca cel caruia ii ceri feedback a trecut prin situatii asemanatoare cu ale tale. Daca esti antreprenor si vrei sa vorbesti despre problemele tale antreprenoriale, cere feedback unui antreprenor care a mai trecut prin asta, iar daca ai un proiect nou si vrei sa ceri feedback, cere-l unuia care a facut un proiect similar cu al tau sau cu o experinta mai mare decat a ta in domeniu si totodata gandeste-te ca ai in fata niste posibili utilizatori ai produsului tau.
Cand ceri sau ti se ofera feedback doar pentru a te face sa te simti slab sau prost, de la oameni care nu au trecut prin ce treci tu, pur si simplu asculta-i, vezi ce au de zis si indreapta, daca ai descoperit ca ai ceva de indreptat, insa nu intra in polemici in care sa arati ca tu ai dreptate si ei nu stiu despre ce vorbesc. Iti vei consuma si timp, si energie in alte directii decat cele in care ar trebui sa le indrepti.
Asadar, cauta oameni cu experienta si cauta feedback constructiv, iar cu ei intra in discutii si descopera mai multe. Cand primesti feedback negativ, doar asculta si invata.
Cum sa ceri feedback?
In primul rand incepe prin a asculta. Vezi din discutie daca are rost sa iti prezinti proiectul sau ideea. Daca simti ca e momentul potrivit, prezinta-le, insa ai grija sa nu le descrii in mai mult de doua - trei propozitii. Daca celalalt incepe sa-ti puna intrebari, inseamna ca ai reusit sa ii atragi atentia si atunci poti primi mai multe tipuri de feedback legat de proiectul tau.
1. "Este exact la ce ma gandeam. Ma gandeam si eu sa-mi rezolv problema asa, insa m-am blocat aici. Tu cum ai facut?" Vei primi acest tip de feeback de la un antreprenor care a descoperit si el problema pe care o rezolvi tu, care vedea si o parte din solutie insa nu avea solutia finala, sau nu a avut motivatia necesara sa faca proiectul respectiv. Este cel mai bun feedback pe care il poti gasi si primi. Fii foarte atent la discutie si nu iti fie teama sa vorbesti foarte deschis despre proiect, pentru ca daca ar fi vrut sa il faca, probabil ca il facea pana acum.
2. "Nu m-am gandit niciodata ca as putea avea problema asta, insa suna interesant. Care sunt beneficiile pentru mine, mai da-mi detalii". Acest tip de feedback il primesti in general de la cei care inca nu au identificat problema pe care tu vrei sa o rezolvi si aici iti poti verifica cel mai bine ipoteza poiectului.
3. "Foarte interesant, insa eu folosesc deja produsul X pentru asa ceva. Nu ti se pare ca e acelasi lucru?" In acest caz, tocmai ai descoperit ca e posibil sa ai competitori si nu incerca sa demonstrezi ca produsul tau e mai bun, ci intreaba cum anume il foloseste si daca vezi diferente poti sa i le expui. In urma discutiei vei afla cum se aseamana produsul tau cu un altul. Daca nu ai auzit niciodata de produsul de care iti spune, mergi ulterior si verifica, exerimenteaza-l singur.
4. "Da, eu nu am problema asta." In cazul acesta, poti sa il intrebi daca are prieteni sau cunostinte care ar putea folosi produsul tau.
5. "Nu ai nici o sansa. Eu am facut asta deja si stiu cat de greu este. Cu experienta ta nu iti dau mai mult de patru - cinci luni." In cazul acesta discutia e personala. Nu incerca sa arati ca esti mai bun, dar intreaba de ce a fost greu pentru el, care au fost punctele critice. In urma acestor intrebari vei identifica probleme pe care altfel poate ca nu le-ai fi prevazut.
Ma gandesc ca si in Romania putem ajunge sa primim feedback constructiv, argumentat si elaborat, si nu neaparat incercand sa ii schimbam pe cei care il dau, ci schimband modul in care il cerem.
Sper sa va fie de folos aceste "tips-uri" si daca aveti un proiect inovator, facut din pasiune, iar visul vostru este prea curajos pentru cei din jur, si va doriti o discutie mai detaliata, sau chiar un feedback referitor la acesta, mi-ar placea sa stam de vorba. Ma gasiti pe Twitter sau pe e-mail.
Vlad Stan - antreprenor de peste 9 ani in online. Detalii pe vladstan.com.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Citeste aici alte articole din "Jurnal de start-up".
Studiu: 58% dintre antreprenori ar vrea sa lanseze o afacere exclusiv online
Procentul antreprenorilor chestionati si care au investit deja intr-o activitate de business online este de 15%.
Datele se regasesc in studiul “Investitii in mediul online din Romania”, realizat de E-Invest. Esantionul pe care a fost realizat studiul a fost format din 820 de antreprenori din 22 de judete ale Romaniei iar datele au fost culese in perioada 6 martie - 5 aprilie 2009.
Un procent de 71% dintre antreprenorii chestionati s-au gandit sa incorporeze in afacerea lor si un modul de business online. Potrivit studiului citat, cea mai mare parte a respondentilor intentioneaza sa investeasca in modulul de business online maxim 1.000 de euro (52%). Media investitiei ce se intentioneaza a fi realizata este de 1.600 de euro.
Conform raportului, un procent de 71% dintre antreprenori au spus ca pentru moment nu dispun de fonduri suficiente pentru a desfasura activitati de business online.
Dintre cei chestionati, 25% au declarat ca in acest moment nu au necesarul de echipamente IT pentru a desfasura activitati de business online.
Ca idei de abordare a pietei online din Romania, antreprenorii au selectat mai multe variante, dar cele mai multe procente au fost adunate de site (26%), magazin online (17%) sau servicii de publicitate/promovare (17%).
La intrebarea “De ce anume crezi ca ai avea nevoie in primul rand pentru a putea aborda mediul online pentru activitatile de business?”, optiunile s-au indreptat catre existenta unui site pe internet (98%) dar si a unor resurse financiare (95%). Pe ultimul loc a fost plasat personalul specializat in utilizarea echipamentelor IT&C (50%).
Numarul antreprenorilor sub 25 de ani, desi foarte ridicat in ceea ce priveste dorinta de a desfasura o activitate pe internet (70%), incepe sa scada pana la 34% atunci cand vine vorba de a face o investitie in acest sens. In schimb se observa o crestere semnificativa a celor de peste 25 de ani (de la 44% la 64%), dupa cum se arata in concluziile studiului.
Sprijin din partea unor institutii
Un procent de 79% dintre cei chestionati considera ca ar trebui sa fie ajutati de catre anumite institutii pentru a reusi sa desfasoare in bune conditii o activitate de business online.
Referitor la sprijinul pe care ar trebui sa-l primeasca de la anumite institutii in incercarea de a desfasura o activitate de business online, 33% dintre respondenti au numit ca principali sustinatori Guvernul si agentiile guvernamentale. De asemenea, bancile si Uniunea Europeana sunt privite ca potentiale surse de ajutor, fiecare cu cate un procent de 15% din optiuni.
Principalele modalitati de impulsionare a afacerilor online asteptate din partea institutiilor statului sunt: acordarea de fonduri si subventii (23%), modificarea legislatiei si implementarea de politici de reglementare a pietei (23%), oferirea de asistenta si consultanta in domeniu (15%), promovarea activa a acestui gen de activitati (15%), acordarea de facilitati fiscale, scutiri si reduceri de impozite (13%). Si in acest caz, respondentii au avut la dispozitie optiuni multiple de raspuns.
Prezenta online. Avantaje si dezavantaje
Un procent de 35% dintre antreprenorii chestionati detin deja un site sau un blog.
Un procent de 56% dintre respondenti considera, in mare sau in foarte mare masura, ca activitatea de business desfasurata de compania lor ar putea fi derulata online. In acelasi timp, 19% dintre ei cred ca activitatea lor nu s-ar putea desfasura decat in mica sau in foarte mica masura pe internet.
Principalele avantaje ale derularii unei activitati de business online sunt, in opinia respondentilor, care au avut de ales dintre mai multe optiuni, rapiditatea realizarii (31%) si gradul ridicat de accesibilitate, accesul rapid al clientilor (31%), precum si costurile reduse (25%) si lipsa constrangerilor de a avea un sediu, personal angajat si flexibilitatea unui astfel de business (25%).
Ca dezavantaje ale unei afaceri online antreprenorii au selectat mai multe variante, dar cele mai multe procente au fost adunate de lipsa de cunoastere si reticentele clientilor (25%), dificultatea de a ajunge la clienti, penetrarea redusa a internet-ului (13%) si nesiguranta pe care o afacere o confera antreprenorului - riscurile asumate, clienti neseriosi (10%).
Orase mari versus orase medii/mici
In orasele mari (cu peste 200.000 de locuitori), 53,3% dintre antreprenorii locali au deja un site pe internet. In timp ce in orasele medii sau mici (sub 200.000 de locuitori) doar 5,6% dintre antreprenorii chestionati detin un site.
In orasele mari, aproximativ 66% dintre respondenti au declarat ca activitatea de business pe care si-au propus-o sau o desfasoara poate fi derulata online in mare sau in foarte mare masura. Procentul inregistrat in orasele medii sau mici pentru aceeasi afirmatie a fost de circa 38%.
Antreprenorii din orasele mari sunt mai interesati decat cei din orasele medii sau mici sa deschida o afacere doar in mediul online (73,3%, fata de 33,3%).
In acelasi timp, in orasele mari, doar 36,7% dintre antreprenorii chestionati dispun de resurse financiare pentru a desfasura activitati online, procentul inregistrat in orasele medii sau mici fiind de 16,7%.
Femei antreprenor versus barbati antreprenor
Potrivit studiului citat, femeile sunt mult mai interesate decat barbatii antreprenor sa investeasca intr-o afacere online (55,9%, comparativ cu 35,7%).
Necesitatea realizarii de studii de piata reprezinta un vector important pentru antreprenori in demararea unei afaceri online, in special pentru femei (82,8%).
In ceea ce priveste ajutorul din partea unor institutii pentru cei care vor sa desfasoare activitati de business online, procentul in randul femeilor (76,5%) este mai mic decat in randul barbatilor (85,7%).
In randul antreprenorilor femei nu exista o parere unanima privind institutiile care ar trebui sa ajute companiile sa desfasoare activitati de business online, fiecare dintre optiunile sugerate fiind selectata in proportie similara. Se detaseaza totusi Guvernul si agentiile guvernamentale cu un procent de 29,4%. In randul barbatilor, alegerea principala a fost tot Guvernul si agentiile guvernamentale (42,9%), dar si bancile cu un procent de 21,4%.
La intrebarea “In ce masura activitatea de business pe care ti-o propui/o desfasori ar putea fi derulata online?”, femeile antreprenor au optat intr-o proportie de 26,5% pentru varianta “In foarte mare masura” si de 29,4% pentru “In mare masura”.
In cazul barbatilor antreprenor, procentele au fost de 42,9% si, respectiv, 14,3%, pentru aceleasi variante de raspuns.
Principalele domenii de activitate ale antreprenorilor care au luat parte la studiu sunt invatamant, consultanta, training, comert, hoteluri, activitati financiar¬ bancare. Varsta medie a respondentilor e 28,5 ani, 90% dintre subiecti avand varsta de maxim 40 ani.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cand ai nevoie de contabil, consultant fiscal sau auditor?
In prezent, doar colaborarea cu un contabil este obigatorie pentru o firma. Insa, de anul viitor, companiile vor fi obligate si sa lucreze cu un consultant fiscal. Atat firmele mai mici, cat si unele dintre marile corporatii prefera sa externalizeze multe dintre aceste activitati, pentru ca nu fac parte din core-business.
“Aspectele contabile, fiscale si cele legate de audit dintr-o companie sunt strans legate si deseori se intrepatrund. De exemplu, un auditor financiar care analizeaza situatiile financiare ale firmei trebuie sa verifice toate aspectele contabile si fiscale relevante ca sa emita o opinie privind corectitudinea acestora”, explica pentru startups.ro Alex Milcev, Partner in cadrul Tax Advisory & Compliance Services la Ernst & Young.
La fel, responsabilul de partea fiscala a firmei este obligat sa cunoasca foarte bine tratamentul contabil al multor tranzactii, iar contabilul este nevoit sa stie ce implicatii fiscale are un anumit caz, pentru a il inregistra corect.
Activitatea de contabilitate din Romania se afla sub auspiciile a trei organizatii profesionale: Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), Camera Consultantilor Fiscali (CCF) si Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR). CECCAR si CAFR sunt membre ale International Federation of Accountants (IFAC).
“Consider ca piata serviciilor de consultanta este deja elevata si functioneaza la standardele cerute in statele occidentale. De asemenea, putem mentiona si o anumita dezvoltare a pietei in ceea ce priveste achizitiile si fuziunile de companii, care au un tratament fiscal specific”, spune pentru startups.ro Dan Lazar, Team Leader la Moore Stephens Riff.
Contabilitatea
Indiferent de activitate si de marime, orice companie are nevoie de un contabil, el fiind singurul care poate prezenta oricand situatia patrimoniala a unei firme.
“Situatia patrimoniala da valoarea companiei iar contabilul este cel care stabileste corect aceasta valoare”, spune pentru startups.ro Sorin Branciog, Senior Partner la BD Audit.
Contabilul se ocupa de orice document justificativ privind tranzactiile si procedurile financiar-contabile care stabilesc modul de evidentiere si de calcul a valorii tranzactiilor efectuate de o firma, modul de inventariere si evaluare a patrimoniului unei companii, precum si stabilirea performantelor financiare.
Conform CECCAR, exista doua tipuri de contabili. Unul este contabilul autorizat, care poate face o activitate de contabilitate obisnuita, fara certificari, cenzorat, expertize si intocmiri de situatii financiare.
A doua categorie este cea a expertilor contabili. Ei au studii superioare si o plaja mai mare de activitati pe care le pot desfasura. Sorin Branciog spune ca acestia pot face expertize contabile si judiciare, cenzorat, certificari de situatii financiare, contabilitate, precum si intocmiri de situatii financiare anuale si semestriale.
Atat profesia de auditor, cat si cea de consultant fiscal, provin din profesia de contabil.
Consultanta fiscala
Manuela Voinea, Auditor Senior la ConsultingR, una dintre firmele membre ale retelei Nexia International, spune pentru startups.ro ca o companie apeleaza, de regula, la un consultant fiscal atunci cand se desfasoara controale fiscale (contribuabilul fiind asistentat de un consultant fiscal) si la primirea somatiilor sau situatiilor de plata din partea fiscului.
Consultantul fiscal este necesar in cazul achizitiilor si fuziunilor, cand se doreste evaluarea riscurilor si datoriilor in relatia cu bugetul de stat, precum si cu bugetul asigurarilor sociale de stat. Se apeleaza la un astfel de consultant si pentru tranzactiile facute impreuna cu persoane fizice sau persoane juridice straine, tranzactii care implica aspecte de fiscalitate internationala, cu o complexitate ridicata.
“Consultanta financiara este solicitata de catre clientii nostri in special pentru optimizarea unor cheltuieli, cum ar fi plata taxelor si a impozitelor. Cu ajutorul consultantului fiscal se poate trasa listarea companiei respective la bursa sau se pot implementa sisteme de optimizare fiscala”, explica pentru startups.ro Dan Lazar, Team Leader la Moore Stephens Riff.
Schimbarile frecvente legate de legislatie si care produc confuzie reprezinta un alt motiv pentru care o firma apeleaza la un consultant fiscal.
“In practica, firmele fac apel foarte des la asistenta fiscala de specialitate intrucat legislatia fiscala s-a complicat considerabil, mai ales dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si, deseori, fara ajutor extern contribuabilii nu pot sa faca fata unor situatii sau cazuri practice mai putin intalnite”, mentioneaza Alex Milcev.
Manuela Voinea precizeaza ca documentele de care se ocupa consultantul fiscal sunt declaratiile privind impozitele si taxele catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat (declaratiile 300, 100,102, 101 etc).
In comparatie cu auditul si contabilitatea, consultanta fiscala este profesia cel mai recent reglementata legislativ.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Eximtur a vandut vacante in valoare de 80.000 de lei, pe baza de tichete de vacanta
Cifra se refera la vanzarile efectuate in perioada 15 mai - 15 iunie 2009, pentru diferite destinatii din tara.
“Pentru plata cu tichete de vacanta a biletelor la mare in sezonul 2009, preturile sunt cu circa 9% mai mici decat preturile de catalog si cele afisate pe site”, spune Lucia Morariu, Director general Eximtur.
Compania detine locuri garantate in circa 400 de unitati hoteliere pe Litoral si in intreaga tara, se arata in comunicatul de presa.
Turoperatorul a realizat in 2008 un volum de vanzari a vacantelor in Romania de aproximativ 24 de milioane de euro.
Eximtur este prezenta prin agentii proprii in orasele Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Suceava, Baia Mare, Oradea si Arad.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Antonio Eram: “Urmeaza sa schimbam regulile jocului”
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
De altfel, si cresterea web2sms de la 100.000 de SMS-uri pe luna la inceput la 3 milioane de SMS-uri pe luna acum s-a bazat foarte mult pe strategie.
Antonio Eram: “Urmeaza sa schimbam regulile jocului”
A lansat primul business in timpul facultatii, prin anii ’93, cand se ocupa de productie video. Nu si-a cautat niciodata un loc de munca, dar a ocupat de-a lungul timpului functii importante in diverse corporatii. Antonio Eram, fondator NETOPIA Sistem vorbeste pentru startups.ro despre importanta in afaceri a strategiei si a planurilor pe termen lung.
Ca angajat, a lucrat pe proiecte de mai multe milioane de dolari, atat in Romania, cat si in SUA. La jumatatea anilor ‘90, pe cand era inca student, se ocupa de dezvoltarea activitatii unui internet service provider din Constanta. Patru ani mai tarziu, la sfarsitul lui 1999, firma ajunsese pe locul unu in regiune. Apoi s-a ocupat de lansarea si dezvoltarea serviciului myx.net al Mobifon - Connex, companie in care a fost director regional de dezvoltare la divizia de Servicii Internet si Product Manager pentru serviciile web, WAP si Java.
A dezvoltat servicii de vanzare de continut mobil care au inceput sa produca bani, fara investitii mari de efort. A fost manager de dezvoltare pentru DotCommerce Romania si consultant de marketing si servicii internet pentru Xenet Corporation. Iar la inceputul anilor 2000 a fost implicat intr-un proiect .com, 1sound, in care era partener cu Rod Underhill, co-fondator al mp3.com.
“Sansele de a creste dincolo de un anumit nivel intr-o multinationala sunt mici. Nu recomand mai mult de cinci ani intr-o astfel de companie. Asa am decis sa plec pe cont propriu. Stiam de la inceput ce voi face. Mi-am dat demisia si am inceput sa vand content mobil pe piata din Romania. Am ajuns repede unul dintre cei mai importanti furnizori de aplicatii pentru telefonul mobil, pentru ca stiam contextul si intelegeam strategia de lucru”, povesteste Antonio Eram.
Afacerile in care este implicat
Din 2003, antreprenorul conduce NETOPIA Sistem, companie activa pe segmentul comunicarii prin SMS (cu serviciul web2sms) si pe cel al microplatilor cu telefonul mobil (cu platforma mobilpay).
Web2sms a devenit operational in 2005 iar mobilpay a fost lansat in 2007 (insa functiona deja din 2006 pentru o serie de clienti ai companiei).
“Exista competitie pe acest segment insa nu sunt foarte fericit, pentru ca este formata inca din followeri. In Romania, cel putin pe acest segment, nu exista o mentalitate antreprenoriala clara iar oamenii de afaceri nu au cunostinte solide de vanzari si strategie”, spune Antonio Eram.
Pe langa aceste afaceri, antreprenorul a lansat si mygod.ro, o platforma online de games on demand, a investit in Twin Call, firma cu 500 de angajati pe segmentul de telemarketing si voip, si intr-un magazin online, bongos.ro.
“Twin Call se adreseaza pietei din Romania, dar nu este un business in care sa ma implic in operatiunile de zi cu zi. De trei ani si jumatate am actiuni si sunt in boardul de conducere. mygod.ro va fi dezvoltat la nivel regional, pentru Europa de Est”, explica Antonio Eram.
In afara de business-ul Netopia in care este singur, restul afacerilor sunt create impreuna cu diversi parteneri iar implicarea sa a fost din momentul zero al proiectelor.
Doza de noroc
Lansarea din 2001 a proiectului 1sound.com in SUA, impreuna cu trei parteneri de afaceri, nu l-a ajutat doar sa isi imbogateasca experienta internationala de business, ci si sa invete “lectia hazardului”.
“Era un proiect complex, un fel de iTunes, dar cu doi ani inainte sa fie lansat de Apple. Problema era ca nu ne ieseau bani. Cautam fonduri pentru dezvoltare si nu gaseam, asa ca am renuntat”, povesteste Antonio Eram.
Dupa lansarea iTunes, antreprenorii au inceput sa primeasca in fiecare zi cateva telefoane cu diverse oferte de finantare pentru proiectul lor.
“Era prea tarziu. Din experienta asta am invatat ca iti mai trebuie ceva in plus – noroc. Poti sa le ai pe toate - strategie, viziune, echipa, dar ai nevoie si de hazard ca sa reusesti”, explica Antonio Eram.
Strategia de afaceri
Ca parte a strategiei sale, antreprenorul a creat produse care sa fie usor de utilizat, cu un model de afaceri simplu de inteles, ideea de baza fiind “focus pe clienti”.
“La mobilpay, in cinci minute inveti despre ce este vorba si incepi sa produci bani. Am incercat sa facem o platforma cat mai simpla, in care sa nu platesti mai mult decat consumi. In cazul web2sms strategia a fost sa nu facem doar mobile marketing. Nu ne oprim aici si urmeaza sa schimbam regulile jocului”, spune Antonio Eram.
Antreprenorul considera ca in afaceri este important sa ai o strategie bine gandita. El da exemplul deciziei pe care a luat-o in 2007, cand a renuntat la vanzarea de content si s-a hotarat sa se concentreze pe segmentul de SMS marketing si dezvoltarea mobilpay.
“In 2008, piata de content s-a prabusit, iar acum a ajuns sa fie de zece ori mai mica decat inainte. Asta inseamna strategie - am previzionat dinainte ca asta se va intampla si am actionat in consecinta”, explica Antonio Eram.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
