“Romania are acoperit doar 40% - 50% din potentialul melifer la nivel national”, spune pentru startups.ro Ioan Fetea, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA).

El adauga faptul ca in fiecare judet exista posibilitati de dezvoltare si de extindere a unei afaceri in domeniu, pentru ca un apicultor valoros isi poate muta stupii in alt loc si astfel zona nu se suprapopuleaza. Fetea spune ca cea mai apreciata calitativ este mierea de salcam, insa cea poliflora este mai bogata in nutrienti.

Victor Mates, manager la firma Apidava estimeaza ca piata isi va mentine o crestere anuala de 20%, cu o crestere de circa 5% pe piata interna si de 10 % - 15% la export. El apreciaza ca piata totala a mierii din Romania se ridica la 20 de milioane - 25 de milioane de euro. Antreprenorul a fondat compania Apidava la inceputul anilor ’90, ajungand in prezent la o cifra de afaceri de 3 milioane de euro anual.

Mates considera ca inca mai este loc pe piata pentru dezvoltarea unor afaceri de acest tip si apreciaza ca exploatatiile au evoluat mai ales dupa aplicarea primelor proiecte finantate de SAPARD, apoi prin Programul National de Apicultura. De asemenea, fondatorul Apidava considera ca exista potential si in domeniul produselor apicole derivate: cosmetice, suplimente nutritive etc.

Piata interna versus piata externa
Reprezentantii companiilor de profil estimeaza ca productia anuala a Romaniei se siteaza intre 8.000 si 15.000 de tone de miere, ajungand la maxim 20.000 de tone.
Raluca Georgescu, reprezentanta firmei Apicola Pastoral Georgescu, infiintata tot la inceputul anilor ’90, spune pentru startups.ro ca zonele cele mai productive sunt Calafat, Valcea, Arges, Valea lui Mihai (pentru salcam), Ciucurova, Comana, Vaslui, Lipia (pentru tei), Baragan-Dobrogea si regiunile din sudul tarii (pentru floarea soarelui), precum si zonele de munte (pentru zmeura).

Ea precizeaza insa ca mierea produsa in Romania este destinata in principal exportului si numai 10% ramane sa fie consumata pe piata interna. Si Victor Mates spune ca trei sferturi din productia interna merge catre exportul in tarile Uniunii Europene (UE), iar pe piata interna retelele de desfacere sunt constituite de lanturile de retail si cash&carry.

Potrivit reprezentantei Apicola Georgescu, consumul intern de miere a scazut cu aproximativ 20% in contextul crizei. Pe de alta parte, Ioan Fetea precizeaza ca 2009 a fost un an bun atat ca productie, cat si din perspectiva consumului.

“A fost un an bun la extractia de miere de salcam, si a crescut si consumul intern de miere. In ultimii ani acesta s-a dublat, crescand de la 80 de grame pe cap de locuitor annual, pana la peste 200 de grame. Comparativ, in tarile Uniunii Europene, in special Germania si Franta, consumul este masiv, cu o medie de 1kg - 2 kg”, explica Fetea.

Presedintele ACA spune ca Germania se afla pe locul 1 ca si consum la nivel european, iar “ungurii cumpara mierea de la noi si o pun la vanzare spunand ca provine din alta parte”.

Investitia in afacere
Raluca Georgescu spune ca dupa integrarea in UE, cerintele de calitate au crescut si multe firme nu au putut face fata noilor conditii referitoare la dotarile spatiilor de productie, astfel ramanand un numar restrans de firme pe piata interna.

Reprezentanta Apicola Georgescu precizeaza ca suma de investit intr-o afacere de acest tip depinde de nivelul de dezvoltare dorit. In opinia ei, un apicultor care doreste sa ambaleze propria miere are nevoie de 10.000 de euro, un mic ambalator are nevoie de 50.000 de euro - 100.000 de euro, iar cei care doresc sa produca peste 100 de tone anual trebuie sa investeasca peste 200.000 de euro.

Si Victor Mates apreciaza ca un antreprenor trebuie sa investeasca intre 50.000 de euro si 100.000 de euro pentru o ferma cu 300 - 500 de familii albine.

“Se poate incepe cu suma de 5.000 de lei - 6.000 de lei, investitie in care intra utilajele si 10 stupi, urmand ca acestia sa fie inmultiti. Dar investitia intr-o astfel de afacere poate ajunge si la 60.000 de lei, in functie de numarul stupilor”, spune presedintele ACA.

El adauga faptul ca asociatia pe care o reprezinta organizeaza cursuri pentru apicultori, oferind atestate cerute de UE, dar asigura si mijloacele tehnice si de productie. De asemenea, ACA asigura achizitia tuturor produselor apicole si detine filiale in toate judetele din tara.
Investitii prin FEADR

Prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 2013, apicultorii beneficiaza de posibilitatea finantarii unor proiecte specifice. Astfel, in cadrul Masurii 121 -

“Modernizarea exploatatiilor agricole” sunt finantate proiecte, in domeniul exploatatiilor apicole, cu fonduri nerambursabile de pana la un milion de euro, iar in cazul asociatiilor de pana la 2 milioane de euro.

Reprezentantii Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, institutie publica cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), explica pentru startups.ro ca investiile eligibile constau in constructia/modernizarea cladirilor operationale, achizitia de instrumentar apicol (inclusiv stupii) sau de utilaje apicole, inclusiv pavilion pentru transportul pastoral.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

In anul 2006, Claudiu Iordache impreuna cu asociata sa, Claudia Vasile, investeau in preluarea master francizei pentru Romania a Flash Dimension – firma care realizeaza foto-sculpturi (n.red. - decupaje din fotografii fixate pe diferite suporturi).

“La un moment dat am inceput sa ma gandesc la o imbunatatire a produsului, in sensul ca o foto-sculptura nu are profunzime. Am inceput sa ma gandesc la un produs care ar avea o asemenea calitate. Si atunci a aparut foto-cristalul, care inseamna imprimarea unei imagini in interiorul unui material transparent”, spune pentru startups.ro Claudiu Iordache, manager Photo Cristal.

Avand experienta sistemului de franciza Flash Dimension, cei doi asociati si-au dorit de la bun inceput o extindere in franciza si pentru afacerea cu foto-cristale.

Investitia in lansarea afacerii cu foto-cristale a fost de aproximativ 50.000 de euro. Managerul firmei spune ca in prezent suma a fost recuperata integral, atat pe baza vanzarilor proprii de foto-cristale, cat si datorita extinderii retelei de franciza.

In aceasta suma au intrat echipamentele si stocul initial, necesare pentru inceperea activitatii in Bucuresti, precum si un stoc de echipamente pentru primii francizati care ar fi dorit sa-si inceapa activitatea cat mai repede.

Prima franciza Photo Cristal a fost acordata pentru judetul Suceava, la scurt timp dupa lansarea activitatii in Bucuresti. Pana in prezent au mai fost acordate francize pentru judetele Timisoara, Bacau, Prahova si Brasov.

In Bucuresti nu au fost acordate inca francize, deoarece francizorul se concentreaza deocamdata pe dezvoltarea retelei in tara. In acest moment, se poarta negocieri pentru acordarea francizei pentru judetul Constanta.

Concept
Claudiu Iordache spune ca acest concept (imprimarea de imagini in interiorul unor cristale optice de diferite forme si dimensiuni, printr-un proces care permite vizualizarea imaginii pe toate fatetele cristalului respectiv) este unic pe piata din Romania.

Tehnologia de imprimare si echipamentele aferente au fost aduse din afara tarii. De asemenea, materia prima (n.red. - cristalele optice in forma finala) este la randul ei importata, in tara realizandu-se doar imprimarea cristalelor.

“Stiam deja de cristalele 3D. Insa tehnologia este foarte scumpa, iar procesul in sine este mai complicat decat la noi - clientul trebuie sa mearga la centrul respectiv pentru a i se face fotografia cu un aparat foto special pentru 3D”, detaliaza Claudiu Iordache.

In schimb, la Photo Cristal pot fi imprimate orice fel de imagini - fotografii realizate de clienti, logo-uri, texte etc.

In afara de asta, reprezentantul companiei spune ca pe piata locala mai este folosita o metoda - cea prin care fotografia este pur si simplu lipita pe spatele cristalului. Insa aceasta nu este considerata a fi o afacere concurenta decat prin prisma unei eventuale confundari initiale a produselor de catre clienti.

Investitia in preluarea francizei
Taxa de intrare in sistemul de franciza este de 5.000 de euro + TVA, suma care cuprinde instruirea initiala privind aspectele tehnice si economice ale afacerii, precum si echipamentele necesare imprimarii obiectelor de cristal, impreuna cu un stoc initial de materie prima pentru realizarea primelor 50 de produse (pe care francizatul poate exersa si cu care poate realiza primele vanzari).

Recuperarea investitiei se realizeaza in medie in primele patru - cinci luni. Insa, perioada poate fi mai scurta, totul depinzand de cat de repede isi face cunoscut produsul fiecare francizat.

“Daca e vorba de un magazin deschis intr-un centru comercial important, investitia se poate recupera in a doua luna de la deschidere”, precizeaza Claudiu Iordache.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Potrivit normelor Uniunii Europene si tendintelor manifestate deja pe piata europeana, viitorul apartine produselor ambalate, de calitate superioara. Consumatorii cauta din ce in ce mai mult produse sanatoase, fara E-uri si fara conservanti”, spune pentru startups.ro Otilia Stanciu, PR Manager la Dobrogea Grup.

In opinia ei, producatorii locali vor continua sa lanseze noi produse, majoritatea ambalate, pozitionate pe segmentul mediu sau premium, sau vor lansa sortimente de nisa, dedicate anumitor categorii de consumatori.

Adrian Matusoiu, PR Manager la Pan Group spune ca in contextul economic global, cele mai castigate vor fi marcile cu un bun raport calitate-pret, dar si cele care si-au castigat credibilitatea in livrarea de beneficii functionale relevante pentru consumator.

“Un exemplu pentru acest tip de comportament rational este faptul ca, in general, in perioadele de recesiune cresc vanzarile produselor cu aport nutritiv ridicat pe unitatea monetara, cum ar fi cartofii, painea si pastele fainoase”, spune Matusoiu.

Cote de piata
Cotele de piata ale membrilor Rompan (Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase) sunt in proportie de 80% reprezentate de paste fainoase, 60% biscuiti si 55% morarit si panificatie, potrivit datelor furnizate de aceasta organizatie. Virgil Pavel, Vice-Presedintele Rompan spune ca nu exista  grupe de produse fainoase fabricate in Romania care sa nu fie reprezentate in Rompan.

“In acest moment, la Rompan sunt afiliate peste 240 de firme - cele mai importante din domeniu. Principalele companii care activeaza pe piata sunt Vel Pitar,  Grupul  Boromir, Dobrogea Grup, Pambac, Banesa, Titan, Spicul Bucuresti, Galmopan, Sammils, Abomil”, adauga pentru startups.ro Virgil Pavel.

Potrivit datelor furnizate de Dobrogea Grup, care citeaza Rompan, piata interna a produselor de morarit si panificatie se ridica la aproximativ doua miliarde de euro, din care piata painii reprezinta peste jumatate, cu  o valoare de aproximativ 1 miliard de euro si o productie de 2,5 milioane tone. Aceleasi statistici arata ca in Romania sunt autorizati sa activeze in domeniul panificatiei si produselor fainoase circa 5.500 operatori si aproximativ 3.300 in morarit.

“Atat pe piata regionala de panificatie, unde exista diversi concurenti precum micile brutarii, dar si alte firme de profil mai mari, cat si la nivel national, concurenta este foarte dezvoltata si totodata diversificata in functie de piata pe care activeaza: morarit, paste fainoase, biscuiti sarati (crackers), biscuiti dulci, covrigei (brezel), rulade, minirulade si prajituri (cake-bar), napolitane”, afirma Matusoiu.

Tendintele pietei
Reprezentanta Dobrogea Grup estimeaza ca in urmatoarea perioada piata painii va creste cu aproximativ 10% - 15% in valoare, dar va continua sa scada fizic cu 3% - 5%.

“Conform statisticilor Rompan, consumul de paine a scazut in ultimii zece ani cu zece kilograme pe consumator, ajungand la 108kg - 110 kg pe locuitor/pe an in prezent, si, cu toate ca este inca ridicat fata de media europeana, trendul de scadere va continua si in urmatorii ani. In prezent, romanii se afla pe locul III in Europa in privinta consumului de paine dupa Albania si Bulgaria, media europeana fiind de 78 kg - 80 kg/locuitor/an”, spune Otilia Stanciu.

Ea precizeaza insa ca piata biscuitilor este o piata matura care ofera perspective de crestere pentru produsele de calitate cu valoare adaugata.

“Estimata la circa 190.000 tone pe an si 60 mil euro, aceasta piata a fost in ultimii doi ani una dintre cele mai dinamice din industria alimentara, datorita noilor companii intrate pe acest segment, fie prin productia proprie, fie prin intermediul importurilor”, spune reprezentanta Dobrogea Grup.

In opinia ei, ponderea cea mai mare in consumul romanilor este detinuta inca de painea traditionala, dar se inregistreaza o crestere puternica a consumului de paine feliata si a a specialitatilor de panificatie cu diverse adaosuri (seminte, cereale etc) si cat mai naturale. Totodata, piata se confrunta si cu schimbarea obiceiurilor de cumparare.

“Romanii cumpara mai mult din supermarketuri si mai putin de la magazinele de cartier. 70% din achizitiile de produse de panificatie sunt efectuate in hipermarketuri si supermarketuri”, spune Stanciu.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.