“O concluzie importanta a studiului este ca multe companii au nevoie de consolidare, care nu inseamna numai fuziuni si achizitii, ci optimizarea activitatii”, a spus Antonis Ioannides, Partner la compania de consultanta Deloitte Romania, in cadrul unei conferinte de presa cu ocazia lansarii studiului “Economia la rascruce: strategii pentru a depasi punctul critic” - prima analiza din perspectiva CEO asupra mediului local de afaceri.

Domeniile in care consolidarea este cel mai putin invocata pentru fuziuni si achizitii (mergers & aquisitions - M&A) sunt piata imobiliara si constructii, se arata in studiu.

Exploatarea sinergiilor (24%) si patrunderea pe piete noi (18%) sunt urmatoarele motive dupa consolidare, pentru a recurge la M&A. Spre deosebire de celelalte industrii, in imobiliare si constructii, interesul pentru fuziuni si achizitii este motivat in mai mare masura si de accesul la lichiditati (17%, fata de 0% - 6%, in celelalte domenii).

Un total de 56% dintre respondenti vad in fuziuni si achizitii instrumentul prin care isi vor indeplini obiectivele strategice, se mai arata in studiu.

Cei care vor sa profite de criza si, in baza unui plan de consolidare, sa beneficieze de sinergiile identificate in economie sunt una dintre categoriile interesate de M&A in prezent.

Alta categorie interesata de M&A sunt cei care au nevoie de infuzii de capital si sunt pregatiti sa renunte la o parte din actiuni pentru a obtine asta.

Cei aflati intr-o pozitie de frunte si care isi vor continua planurile de extindere organica reprezinta o a treia categorie interesata de M&A.

“Piata de M&A este inca in asteptare, in mare parte pentru ca trebuie sa treaca mai intai printr-un proces natural de selectie si sa elimine jucatorii slabi, dar si pentru ca exista in continuare un dezechilibru important intre asteptarile legate de pret pe care le au vanzatorii, pe de o parte, si cumparatorii, pe de alta parte”, explica Antonis Ioannides.

Unul dintre motivele consolidarii este legat de afacerile ineficiente care intampina greutati in incercarea de a supravietui crizei. Alt motiv este lipsa lichiditatilor pentru unele companii care cauta modalitati alternative de finantare a operatiunilor sau o parte dintre actionari renunta si ies din afacere. Managementul depasit de situatie care intentioneaza sa pregateasca un exit este un alt motiv al consolidarii.

Procesul de consolidarea a inceput deja in multe sectoare, mai ales in cele care s-au dovedit a fi cel mai bine protejate in astfel de vremuri dificile, se mai arata in studiu. Printre acestea se numara serviciile medicale, industria farmaceutica si o serie de companii din industria bunurilor de larg consum.

Studiul a fost realizat de compania de consultanta Deloitte si are la baza opiniile a 300 de directori executivi din Romania care conduc afaceri de top raportate la veniturile pe 2007. Mai mult de jumatate din totalul raspunsurilor au rezultat din interviuri directe desfasurate de Partenerii si Directorii Deloitte Romania.

Studiul a fost facut in perioada 20 februarie - 30 aprilie, acest an. Participantii reprezinta industria bunurilor de larg consum (21%), serviciile financiare (17%), tehnologie, media si telecomunicatii (13%), industria prelucratoare (12%), industria imobiliara si de constructii (12%), energie si resurse (11%), aviatie si servicii de transport, precum si industria medicala si farmaceutica (ambele cu cate 7%).

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Reteaua ROMNET-MINAFAB a fost lansata in mod oficial pe 26 mai, in cadrul unei conferinte de presa organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), se arata in comunicatul de presa al CCIB.

Conceputa pe model occidental, reteaua reuneste pentru moment Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie Bucuresti (IMT Bucuresti), Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurii Bucuresti si Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica CA.

Potrivit reprezentantilor CCIB, prin infiintarea retelei, cele trei institute pun in comun tot ce inseamna echipamente si personal pentru a raspunde cerintelor venite din partea companiilor romanesti. Fiind vorba de obiecte diferite de activitate, companiile interesate vor avea acces la o platforma comuna, de micro si nanotehnologii, cu un spectru foarte larg, de la mecanica de precizie pana la nanoelectronica.

Reteaua ROMNET-MINAFAB se adreseaza industriei, in general, si IMM-urilor inovative din Romania, in special.

Micro si nanotehnologiile apeleaza la cele mai recente descoperiri din fizica, chimie, biologie, si au aplicatii in numeroase industrii, fie ele high-tech sau industrii conventionale.

Membrii consortiului retelei urmaresc, de asemenea, colaborarea cat mai stransa cu mediul stiintific din strainatate, precum si cu cercetatorii romani plecati din tara, carora li se vor oferi proiecte pe care sa le conduca in Romania. Potrivit initiatorilor, reteaua ROMNET-MINAFAB va mai atrage pe parcurs si alte institute de cercetare, nefiind excluse colaborarile cu universitatile.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Vazuta din perspectiva crizei, mutarea noastra poate parea putin prea scumpa. Insa am luat decizia aceasta tocmai pentru a reduce costurile operationale si pentru a putea optimiza fluxurile de servicii din interiorul companiei", spune Bogdan Socol, managing partner la SigmaNET.ro.

Pe langa spatiul destinat birourilor, in cadrul noului sediu SigmaNET.ro se gaseste un showroom de 200 mp, care permite expunerea a aproximativ 3.000 de produse, si un depozit de aproximativ 150 mp unde pot fi depozitate circa 6.000 de produse in stocul propriu.

"Inainte de aceasta mutare aveam de platit chiria pe doua sedii, unul comercial de 150 mp si unul de birouri de 80 mp, plus costurile de comunicatii dintre cele doua sedii. Acum practic am redus mult cheltuielile si avem toti oamenii intr-un singur loc", mai spune Bogdan Socol.

El precizeaza ca relocarea s-a facut in conditii mult mai avantajoase, in comparatie cu vechiul sediu, vorbind in termeni de chirie (n.red. - un cost mai mic pentru un spatiu de patru ori mai mare) de vizibilitate si de echipa.

Cu 14 ani de experienta in retailul de IT&C, SigmaNET.ro are in oferta aproximativ 20.000 de produse.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Bogdana Baltasiu, Client Sales & Service Manager la Nielsen, spune ca probabil bugetul cheltuielilor lunare va ramane la aceasta valoare in acest an.
Anul trecut, bugetul cheltuielilor a urcat cu 1,8%, fata de anul precedent, ajungand la 624 de lei. In Bucuresti, fata de restul tarii, bugetul de cheltuieli mediu este de 815 lei peluna.

“Elementul specific Romaniei este acela ca produsele proaspete reprezinta mai mult de jumatate din suma alocata cheltuielilor lunare (n.red. - 59%, reprezentand 437 de lei) fata de celelalte tari din zona, cu o usoara crestere in acest an, fata de anul trecut. Pentru cei cu veniturile mari, ponderea produselor proaspete este mai redusa”, mai spune Bogdana Baltasiu.

Cumparatorii cheltuie bugetul din ce in ce mai mult in magazinele din comertul modern. Fata de anul trecut, in acest an, procentul a crescut, de la 81% ajungand la 93%.

“Una din cinci gospodarii cheltuie buna parte din bugetul lunar in hipermarketuri. Magazinele de tip discount se apropie din ce in ce mai mult de supermarketuri”, se mai arata in studiu.

In Capitala, 4 din 5 cumparatori fac cumparaturile din hipermarketuri.

“In orasele mari, ponderea este aproximativ egala. In orasele medii, ponderea difera, cele mai multe fiind facute in magazinele discount, deoarece acestea au o reprezentare mai buna (n.red. - 46%)”, completeaza Bogdana Baltasiu.

Cheltuieli in criza
In aceasta perioada, principala cheltuiala la care vor renunta romanii este cea pe haine (56%), tendinta fiind mai accentuata decat cea de la nivel global (49%). Dupa aceasta, cumparatorii renunta sa upgradeze electronicele si produsele IT (55%), tendinta, de asemenea, mai accentuala decat la nivel global (40%). Pe locul trei in ceea ce priveste intentia de a reduce cheltuielile se afla cea de a economisi pentru benzina si utilitati (43%). Aceasta tendinta este mai accentuata la nivel global (49%).

La polul opus, produsele pentru care romanii nu ar reduce cheltuielile si consumul sunt alcoolul (16%), tendinta fiind similara cu cea de la nivel global, si cumpararea de produse si alimente mai ieftine (16%), tendinta fiind mult redusa fata de cea de la nivel global (36%). 

“Nu cred ca vom avea descresteri care sa ne surprinda”, subliniaza Bogdana Baltasiu.

Cresterea preturilor determina o orientare a consumatorilor catre prioritizarea cumpararii produselor de baza din cosul zilnic (49%), cumpararea acelorlasi produse in cantitate mai mica (41%) si cautarea promotiilor (35%). In conditiile cresterii preturilor, cumparatorii sunt cel mai putin interesati sa foloseasca punctele de loialitate ale magazinelor (16%), achizitioneze mai putina mancare gata preparata (19%) si sa consume produse la vrac (20%).

Cand cresc preturile, clientii reduc consumul de snacksuri, racoritoare, ciocolata, inghetata, bauturi alcoolice, cafea, carne si paine. Alimentele la care nu renunta, chiar daca cresc preturile sunt laptele, legumele, mancarea pentru bebelusi, iaurtul, fructele si alimentele bio.

Studiul ShopperTrends a fost realizat de compania de consultanta in retail Nielsen. Esantionul a fost de 1.200 de persoane din Bucuresti, sase orase mari si cinci orase medii (Arad, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Targu Mures si Targoviste). Perioada de intervievare a fost decembrie 2008 - ianuarie 2009. Categoria de persoane intervievate a fost cea intre 15 - 65 de ani, fiind luata in calcul persoana din gospodarie care este responsabila de cumpararea produselor alimentare si a celor de ingrijire personala.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

In 2009, cele doua criterii sunt in continuare pe primele doua locuri intre criteriile de loializare, cu 21% cunoasterea si 17% considerarea (vizitarea potentiala), se arata in studiul ShopperTrends al companiei de consultanta in retail Nielsen.

“Clientii prefera sa vina si sa tot vina pentru a cunoaste magazinului”, spune Bogdana Baltasiu, Client Sales & Service Manager la Nielsen.

Spre deosebire de anul trecut, ponderea celor doua criterii a scazut, de la 52% la 38%.

Celelalte criterii a caror pondere a crescut in loializarea cumparatorilor sunt preturile si raportul calitate - pret (13%), calitatea produselor (13%), varietatea larga de produse, magazinul mare (13%), eficienta si programele de loialitate (12%) si accesibilitatea catre magazin (11%).

Cu toate ca iau in calcul mai multe criterii pentru a achizitiona, in acest an, fata de 2008, a crescut ponderea celor carora le place sa mearga la cumparaturi.

Cei mai incantati de a merge la cumparaturi sunt adolescentii (15 - 17 ani), tinerii intre 18 si 35 de ani, precum si locuitori oraselor mari, se arata in studiu.

Criterii pentru alegerea magazinului
“Usor de ajuns” este, la fel ca anul trecut, principala calitate a magazinelor prin care acestea isi pot loializa cumparatori. Din aceeasi categorie a “usurintei” pe urmatoarele doua locuri intre calitati sunt, in aceasta ordine,  “un loc unde sa gasesc repede si usor ceea ce caut” si “imi ofera tot ce am nevoie intr-un singur magazin”. In acest an, fata de 2008, cele doua au urcat in randul calitatilor.

Preturile mici la majoritatea articolelor si promotiile au recastigat pozitii importante in loializarea cumparatorilor, in timp ce caracteristici precum sortimentatia, marci premium ai ambient spatios devin secundare in atractivitatea magazinelor, se mai mentioneaza in ShoperTrends.

Calitatea care se afla pe ultimul loc este “programul prelungit sau non-stop”. De asemenea, calitatile mai putin importante pentru cumparatori fata de celelalte sunt, in aceasta ordine, “eficienta la casele de marcat” si “usor de parcat”

Dulciurile si produsele de baza sunt cele pentru care in acest an a crescut cel mai mult loialitatea cumparatorilor. La polul opus se afla cafeaua si produsele de ingrijire personala care au pierdut cel mai mult din loialitate. Chiar si asa, cele doua produse continua sa aiba cei mai loiali cumparatori: produsele de ingrijire personala cu 64%, iar cafeaua cu 59%.

“Incep sa fie mai multi cumparatori dispusi sa astepte pentru ca marca dorita sa fie disponibila in magazin”, se mai mentioneaza in studiu.

Marcile proprii ale magazinelor au inceput sa creasca in notorietate. Cunoasterea lor are cele mai bune cote in Bucuresti si in orasele mari. Motivele sunt cresterea numarului marcilor si faptului ca retailerii le promoveaza mai mult.

“In Romania, vanzarea produselor proprii se afla la inceput, reprezentand 2% - 3% dintre vanzari. Cu acest procent suntem la coada Europei”, adauga Bogdana Baltasiu.

Produsele vandute sub brandurile retailerilor reprezinta 10% - 12% in Polonia, 40% in Marea Britanie si peste 45% in Elvetia. 

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.200 de persoane din Bucuresti, sase orase mari si cinci orase medii (Arad, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Targu Mures si Targoviste). Perioada de intervievare a fost decembrie 2008 - ianuarie 2009. Categoria de persoane intervievate a fost cea intre 15 - 65 de ani, fiind luata in calcul persoana din gospodarie care este responsabila de cumpararea produselor alimentare si a celor de ingrijire personala.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Numarul total de magazine s-a redus anul trecut in Romania cu 0,2%, ajungand la peste 90.370, se arata in studiul ShopperTrends al Nielsen.

Preferinta pentru comertul modern s-a accentuat semnificativ in ultimul an, se mai arata in studiul citat.

“Comertul modern deja reprezinta o optiune mult mai mare din optiunile cumparatorilor. In prezent, diferenta dintre comertul modern si cel traditional este mult mai mare fata de 2008 si anii trecuti”, spune Bogdana Baltasiu, Client Sales & Service Manager la Nielsen.

Pe acest segment, numarul de unitati (hipermarketuri, supermarketuri, magazine cash&carry si cele discount) s-a majorat cu aproape 27%, ajungand la 653 de unitati. Procentual, acestea reprezentau anul trecut 34% din totalul tipurilor de unitati de vanzare, cu 5% mai mult fata de 2007.

“Comertul traditional, desi in scade ca pondere, inregistreaza o crestere a vanzarilor cu 20%”, adauga Bogdana Baltasiu.

Topul produselor consumate
Cele mai vandute produse din Romania sunt tigarile, a caror piata a crescut cu 35% in valoare si cu 17% in volum, in 2008, fata de anul precedent.

Cel de-al doilea produs in topul vanzarilor este berea. Ca valoare, aceasta a crescut cu 17% anul trecut, fata de 2007, iar ca volum cu 11%.

Pe locul trei in topul celor mai vandute produse din Romania se afla bauturile racoritoare carbonatate. Acestea au crescut anul trecut cu 18% ca valoare si cu 9% ca volum, fata de anul anterior.

Alte produse aflate in topul celor mai vandute zece produse din Romania sunt, in ordinea urmatoare: apa minerala, salamul, uleiul, detergentul, bauturile racoritoare necarbonatate, cafeaua si cicolata tablete.

“Fata de 2007, anul trecut, cresterile in volum nu au mai fost atat de diferite fata de cele in valoare”, subliniaza Bogdana Baltasiu.

Pe segmentul comertului modern, cele mai vandute trei produse au fost anul trecut, in urmatoarea ordine: berea (valoare +56%, volum +50%), bauturile racoritoare carbonatate (valoare +36%, volum +25%) si salamul (valoare +39%, volum +23%). Urmatoarele locuri au fost ocupate, in aceasta ordine, de ulei, detergent, apa minerala, cascaval, tigari, iaurt si cafea.

Pe segmentul comertului traditional, cele mai vandute trei produse au fost in 2008, in urmatoarea ordine, tigarile (valoare +33%, volum +15%), berea (valoare +11%, volum +5%) si bauturile racoritoare carbonatate (valoare +15%, volum +6%). Celelalte locuri in primele zece din acest top sunt ocupateapa minerala, bauturile racoritoare necarbonantate, salamul, uleiul, cafeaua, guma de mestecat si coniacul.

De mentionat ca in comertul traditional, chiar daca sunt mai mici cresterile, valorile sunt mai mari decat in cel modern.

Bogdana Baltasiu mai spune ca pentru produsele proaspete, comertul modern pastreaza optiunile, dar intr-o pondere mai mica si in descrestere, pentru ca se preferintele se muta catre cel modern.

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.200 de persoane din Bucuresti, sase orase mari si cinci orase medii (Arad, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Targu Mures si Targoviste). Perioada de intervievare a fost decembrie 2008 - ianuarie 2009. Categoria de persoane intervievate a fost cea intre 15 - 65 de ani, fiind luata in calcul persoana din gospodarie care este responsabila de cumpararea produselor alimentare si a celor de ingrijire personala.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Acest comportament este in medie de 39%, la nivelul intregii tari, se mai arata in studiul companiei de consultanta in retail Nielsen. Acesta a fost realizat pe un esantion de 1.200 de persoane din Bucuresti, sase orase mari si cinci orase medii (Arad, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Targu Mures si Targoviste). Perioada de intervievare a fost decembrie 2008 - ianuarie 2009. Categoria de persoane intervievate a fost cea intre 15 - 65 de ani, fiind luata in calcul persoana din gospodarie care este responsabila de cumpararea produselor alimentare si a celor de ingrijire personala.

“Suntem mai atenti la cum ne dramuim bugetul, dar nu renuntam la produsele scumpe”, spune Bogdana Baltasiu, Client Sales & Service Manager la Nielsen.

De altfel, fata de anul trecut, consumatorii sunt mai atenti la preturi in proportie de 46%, pe segmentul gospodariilor cu venituri mici. Dintre cumparatorii cu venituri medii, doar 39% sunt mai atenti la preturi in 2009, fata de anul trecut. Dintre cei cu un venit mare, doar 27% au mai mare grija la preturi in acest an, fata de 2008, se mai arata in studiu.

Profilul cumparatorului
Din totalul de cumpatatori, 60% sunt cei principali si 40% cei influentatori. In acest an, comparativ cu 2008, barbatii isi intaresc pozitia de principali - decidenti pentru cumparaturile gospodariei. Acestia reprezinta unul din patru cumparatori principali.

Dintre cumparatori principali, cea mai mare pondere (76%) o au femeile. Dintre acestea, in functie de varsta, cea mai mare pondere (38%) o au femeile intre 35 si 49 de ani. 

In categoria cumparatorilor influentatori, cei mai multi (68%) sunt barbati. Dintre acestia, cei mai multi (36%) sunt barbati cu varsta intre 25 si 34 de ani. 

“Cei care fac cumparaturi au cam acelasi profil ca in anii trecuti. Influentatorii principali sunt adolescentii si in principal tinerele (n.red. - femeile intre 15 si 24 ani reprezinta 48% dintre cele din categoria cumparatorilor influentatori)”, mentioneaza Bogdana Baltasiu.

Frecventa de vizitare a magazinelor nu s-a modificat mult fata de anul trecut. Cu toate acestea, consumatorii viziteaza mai rar decat in 2008 comertul traditional: de trei ori pe saptamana chioscurile si alimentarele si aproximativ o data pe saptamana pietele.

Bogdana Baltasiu, adauga ca anul acesta au crescut vizitele la discounteri, datorita cresterii numarului de magazine de acest tip si ca urmare a faptului ca oameni s-au obisnuit cu acest tip de comert. 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.