Au inceput inscrierile in competitia Deloitte Technology Fast 50 Central Europe
Proiectul vizeaza ierarhizarea celor mai dinamice companii de profil din regiune, reprezentantii Deloitte spunand ca anul acesta ar putea domina firmele de servicii pe internet.
Competitia se afla la cea de-a zecea editie iar Romania s-a alaturat proiectului anul trecut, avand trei companii in topul final, se arata in comunicatul de presa.
Dezvoltatorii romani de software Arobs Transilvania Software (Cluj-Napoca), TeamNet International (Bucuresti) si Lasting Software (Timisoara) s-au clasat pe locurile 5, 7, respectiv 38.
Pentru a intra in competitie, companiile candidate trebuie sa detina proprietate tehnologica sau intelectuala, care sa contribuie in mod semnificativ la veniturile operationale, sau sa aloce o parte substantiala din venituri pentru cercetare si dezvoltare de tehnologie.
Candidatii trebuie sa fi raportat venituri anuale de cel putin 50.000 de euro pe an, in ultimii cinci ani. De asemenea, trebuie aa aiba sediul in Europa Centrala, sa nu fie controlati de un investitor strategic si sa activeze pe piata de cel putin cinci ani.
Pe langa categoria principala, Deloitte a creat pentru firmele de tehnologie care se afirma rapid categoria “Rising Stars”, unde se pot inscrie firme ce nu indeplinesc criteriul activitatii de minimum cinci ani si care raporteaza venituri anuale mai mici.
Editia din acest an introduce o noua categorie - Big 5, pentru companii mari, cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de euro in 2008, care inregistreaza in continuare cresteri importante, dar care nu pot concura cu ratele de crestere ale companiile din pozitiile de top ale Fast 50.
Sesiunea de inscrieri, lansata astazi, se va incheia pe 10 iulie 2009. Ca si la editiile anterioare, finalistii competitiei regionale vor fi in mod automat nominalizati pentru competitia Technology Fast 500 EMEA, vizand companiile de tehnologie din Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Formularul de inregistrare online si alte detalii sunt disponibile pe site-ul regional.
In ansamblu, anul trecut, companiile castigatoare au inregistrat cea mai mare rata medie de crestere din istoria competitiei (+1.271%), performanta care va fi cu siguranta greu de egalat, desi nu imposibil, conform reprezentantilor Deloitte.
“Climatul economic global a afectat si afacerile din Europa Centrala, in ultimul trimestru din 2008, dar nu ne asteptam la o scadere semnificativa a ratei medie de crestere in randul companiilor din Technology Fast 50”, spune Dariusz Nachyla, Managing Partner, Industriile de Tehnologie, Media si Telecomunicatii, Deloitte Europa Centrala.
George Mucibabici, Presedintele Deloitte Romania, este de parere ca performanta companiilor romanesti, asezata in context regional de proiectul Deloitte, atrage atentia asupra unui segment de piata mai putin promovat pana acum, si anume cel al producatorilor de proprietate intelectuala.
"Cu siguranta ca mediul economic nefast si-a pus amprenta si asupra acestei industrii, insa intr-o lume din ce in ce mai dependenta de tehnologie, vor exista intotdeauna sub-sectoare care se vor remarca prin rate importante de crestere”, completeaza Mucibabici.
Potrivit Deloitte, cresterea sectorului de retail online va continua, pe masura ce rata de penetrare a internetului in banda larga din regiune creste, generand astfel cheltuieli mai mari pentru astfel de servicii. In acelasi timp, marile companii de publicitate incep sa-si indrepte atentia catre piata de publicitate online si asupra canalelor de new media, urmarind sa imbunatateasca eforturile de targetare a clientilor lor si sa eficientizeze cheltuielile de marketing, pe fondul strategiilor de cost-control si segmentare de piata.
In acest context, Dariusz Nachyla considera ca anul acesta clasamentul va reflecta orientarea pietei catre internet, in conditiile in care acest sector ofera oportunitati notabile de crestere chiar si in perioade de declin economic.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Care sunt pasii pentru inregistrarea firmei la Registrul Comertului
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
.jpg)
4.declaratia pe propria raspundere, in forma autentica, a persoanelor fizice si juridice care nu sunt inregistrate fiscal in Romania, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale
Care sunt pasii pentru inregistrarea firmei la Registrul Comertului
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
4.declaratia pe propria raspundere, in forma autentica, a persoanelor fizice si juridice care nu sunt inregistrate fiscal in Romania, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale
Care sunt pasii pentru inregistrarea firmei la Registrul Comertului
Anda Patzelt Enache, avocat la Casa de Avocatura Irina Anghel Law Offices, spune pentru startups.ro care sunt formalitatile prevazute de legea romana pentru inregistrarea persoanelor juridice in Registrul Comertului din Romania.
Operatiuni prealabile inregistrarii
1.Verificarea disponibilitatii si/sau rezervarea numelui firmei (durata estimata - o zi)
Verificarea si rezervarea firmei este obligatorie si se realizeaza la nivel national, contra cost si inainte de intocmirea actului constitutiv. Firma nu poate contine cuvintele "stiintific", "academie", "academic", "universitate", "universitar", "scoala", "scolar" sau derivatele acestora.
Firma care contine cuvintele "national", "roman", "institut" sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice centrale ori locale poate fi utilizata numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului, respectiv al prefectului.
Ca regula generala, verificarea disponibilitatii si/sau rezervarea firmei se efectueaza in aceeasi zi in care a fost depusa cererea la Oficiul Registrului Comertului. Daca insa este necesar acordul Secretariatului General al Guvernului, respectiv al prefectului (in situatiile mai sus mentionate), termenul de verificare se prelungeste cu aproximativ 1 luna.
In cazul in care firma solicitata este disponibila, Oficiul Registrului Comertului va elibera solicitantului, sub semnatura, dovada privind verificarea disponibilitatii si rezervarea firmei. Dovada eliberata este valabila pentru o perioada de trei luni de la data rezervarii si poate fi prelungita succesiv, la cererea formulata de solicitant inainte de expirarea acesteia, cu achitarea taxelor si tarifelor corespunzatoare.
2.Verificarea disponibilitatii si/sau rezervarea emblemei (durata estimata - patru - sase zile)
Emblema este un element complementar si facultativ pentru identificarea si individualizarea comerciantului, motiv pentru care verificarea disponibilitatii si/sau rezervarea este o etapa facultativa a carei parcurgere ramane la latitudinea comerciantilor. Pentru operatiunile de verificare a disponibilitatii emblemei, solicitantul este obligat la plata taxelor legale.
Verificarea distinctivitatii si disponibilitatii emblemei se efectueaza la solicitarea comerciantului, pe baza de cerere in care va face o scurta descriere a elementelor acesteia (continut, elemente grafice, forma, culoare etc.) si la care se anexeaza macheta emblemei in 3 exemplare destinate aplicarii pe dovada eliberata deponentului si pe cererea de rezervare, respectiv arhivarii in catalogul emblemelor.
In cazul in care emblema solicitata este disponibila, Oficiul Registrului Comertului va elibera comerciantului, sub semnatura, dovada privind disponibilitatea si rezervarea emblemei. Dovada eliberata este valabila pentru o perioada de 3 luni de la data rezervarii si poate fi prelungita succesiv, la cererea solicitantului, formulata inainte de expirarea duratei, cu plata taxelor si tarifelor corespunzatoare.
3.Stabilirea sediului social al comerciantului (durata de timp nu poate fi estimata - depinde exclusiv de asociati)
Comerciantul poate incheia toate actele (de exemplu, acte atestand dreptul societatii comerciale in curs de constituire de a utiliza spatiul unde este stabilit sediul social - contract de inchiriere, contract de vanzare cumparare etc) necesare stabilirii sediului sau social dupa incheierea actului constitutiv, dar inainte de inregistrarea in Registrul Comertului.
4.Plata aporturilor la capitalul social al societatii comerciale - durata estimata 1 zi
Pe baza actului constitutiv semnat de catre toti asociatii, asociatii societatii comerciale in curs de constituire vor solicita deschiderea contului de capital al societatii, la orice institutie bancara pe care o va considera oportuna. Fiecare dintre asociati va depune in contul de capital al societatii comerciale in curs de constituire aportul sau la capitalul social.
Reguli privind inregistrarea in Registrul Comertului
1. Reguli generale
Inainte de inceperea comertului, comerciantii au obligatia sa ceara inmatricularea in Registrul Comertului. In termen de maximum 15 zile la data incheierii actului constitutiv al societatii comerciale in curs de constituire, cererea de inregistrare impreuna cu documentele prevazute de lege trebuie depusa la Oficiul Registrului Comertului de pe langa tribunalul in raza caruia a fost stabilit sediul. Cererea poate fi depusa personal, prin reprezentant, prin corespondenta sau prin mijloace electronice.
La cererea de inregistrare in Registrul Comertului se ataseaza urmatoarele documente principale:
1.dovada rezervarii firmei si, dupa caz, a emblemei si, daca este cazul, acordul Secretariatului General al Guvernului, respectiv al prefectului pentru utilizarea denumirii
2.documentele atestand dreptul de folosinta asupra spatiilor cu destinatie de sediu social si/sau de sedii secundare, precum: extras de carte funciara, contract de vanzare cumparare, contract de donatie in forma autentica etc.
3.declaratiile pe propria raspundere date de catre fondatori si de catre administratori/membrii consiliului de administratie numiti prin actul constitutiv, din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru a detine aceste calitati, date in forma autentica sau in forma certificata de avocat (sau de consilierul juridic in cazurile prevazute de lege, sau de personalul desemnat al Oficiului Registrului Comertului, conform legii)
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sa oferi feedback angajatilor
Cand le oferi feedback oamenilor din echipa ar trebui sa pui accentul mai mult pe observatiile pozitive, decat pe cele negative. Consultantii in resurse umane spun ca raportul ar trebui sa fie de 3:1 in favoarea feedback-ului pozitiv. Aceasta este formula de echilibru, care aduce beneficii atat angajatului, cat si angajatorului.
Feedback-ul primit influenteaza performanta angajatilor. Chiar si feedback-ul negativ, frecvent practicat de antreprenorii romani, vine cu avantaje atunci cand este corect gestionat si transmis.
“Emotional, feedback-ul negativ are un impact mai mare asupra oamenilor si cel mai adesea managerii uita sa dea feedback pozitiv. Ponderea intre cele doua tipuri de feedback, pentru a mentine echilibrul, este de 3:1 in favoarea feedback-ului pozitiv”, spune pentru startups.ro Iuliana Stan, Business Manager la Human Synergistics Romania.
In opinia lui Alexandru Talmazan, Managing Partner la compania de executive research Wrigtson Romania, “managerul ar trebui sa explice, plecand de la ideea posturii de co-echipieri, motivele si sistemul de rationament care sta la baza evaluarii unui angajat si sa fie in acelasi timp un bun ascultator pentru a-l incuraja pe angajat sa discute pozitiv, decat sa accepte plecat feedback-ul, oricare ar fi acesta”.
Mesaje transmise
“In orice organizatie ar trebui sa existe un sistem de evaluare bine definit si care sa includa criterii de evaluare diferentiate pentru toate posturile din organigrama”, declara pentru startups.ro Monica Georgescu, Managing Consultant la compania Lugera & Makler.
Ea spune ca feedback-ul acordat angajatilor trebuie sa fie unul sustinut, acordat cu diplomatie si care sa puncteze cele mai importante aspecte pozitive sau elemente de imbunatatit din activitatea si modul de lucru ale angajatului.
Nu atat tehnica transmiterii mesajului de feedback este importanta, ci si calitatea mesajului transmis. Specialistii apreciaza ca angajatii reactioneaza foarte bine chiar si la feedback negativ, cu conditia ca acesta sa fie dat in cadrul sistemului de valori al unei organizatii. Alinierea mesajului pe care managerul il are de transmis cu prioritatile organizatiei fac eficient acest demers.
“Daca un angajat intarzie in mod repetat si seful lui ar vrea sa corecteze acest comportament, un demers coercitiv de tipul <nu mai intarzia, ca nu e bine> sau <daca mai intarzii, te penalizez>” nu are nici o sansa in fata unei atitudini sincere de intelegere a motivelor pentru care angajatul intarzie si incercarea de a le corecta pe baza de principii general acceptate de organizatie”, exemplifica Iuliana Stan.
Tehnici de feedback
George Butunoiu, specialist in consultanta HR si directorul propriei companii din domeniu (George Butunoiu Consulting Ltd.) spune pentru startups.ro ca exista foarte multe tipuri de feedback pe care managerii le folosesc ().
El mentioneaza “aprecierea verbala, bataia pe umar, e-mailul de incurajare, punerea pozei la panoul de onoare, adunarea in curtea fabricii (sau in sala de sedinte), trimiterea unei felicitari, publicarea in revista interna a companiei, feedback-ul fata in fata, direct, sau prin intermediari, feedbackul dat pe masura desfasurarii activitatii, cel dat la incheierea ei sau cel cumulativ, dat la sfarsitul lunii sau al trimestrului etc”.
Butunoiu spune ca managerii pot fi separati in doua grupe, corespunzatoare feedback-ului apreciativ si celui mustrator. El adauga faptul ca valoarea unui bun manager consta in optimizarea feedback-ului, prin acordarea a “nici mai mult, dar nici mai putin feedback decat este necesar”.
Feedback direct versus feedback indirect
Cu cat firma e mai mica, cu atat relatiile sociale dintre angajati, precum si cele dintre angajati si manageri sunt mai stranse si comunicarea este mai personala.
Acest feedback nu urmeaza un calendar precis si nu se face intr-un cadru organizat. In opinia lui George Butunoiu, aceste feedback-uri sunt cele mai eficiente, in primul rand pentru ca sunt personale, directe, de la manager la angajat si invers. Consultantul apreciaza ca un feedback optim depinde de dificultatea si de lungimea proiectului.
“Daca este un feedback usor si scurt, o apreciere sau o critica (constructiva) la sfarsitul proiectului pot fi suficiente. De regula, acestea au doar o natura apreciativa, adica e laudat, felicitat daca a facut bine sau e dojenit daca a facut prost, eventual si cu cateva scurte explicatii. Daca, insa, este un proiect lung si dificil, atunci managerul trebuie sa dea mai multe feedback-uri intermediare”, precizeaza Butunoiu.
In cazul in care numarul subordonatilor creste, instrumentele de feedback devin din ce in ce mai impersonale si fie se transmit prin intermediari (prin sefii directi), fie prin alte mijloace de comunicare in masa (e-mailuri, circulare, sedinte etc.).
“Feedback-urile acestea au un efect mult mai redus si nu sunt, de regula, interactive (bidirectionale). Ele sunt formale, de multe ori cu un limbaj protocolar, impesonal. Evident, acestea au un impact redus, efectele putand fi, uneori, chiar contrare celor dorite”, mai spune Butunoiu.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
O franciza accesorizata
Brandul de bijuterii si accesorii Oxette este prezent in Romania din 2004, cand master francizorul pentru tara noastra a deschis primul sau magazin in centrul comercial Plaza Romania din Bucuresti. Pana acum, masterul nu a acordat francize si altor companii, insa vizeaza extinderea prin acest sistem in orasele importante din tara.
Marca Oxette a fost lansata in 1999, in Grecia, de compania Perideo SA. Prima franciza a fost acordata in acelasi an, in orasul Atena iar in prezent exista francize in 27 de tari.
Inainte de deschiderea unitatii din Plaza Romania, timp de doi ani, produsele Oxette au fost vandute pe piata din tara in cadrul magazinului de decoratiuni Casa del Arte, al Adelei Stan. Impreuna cu Corina Barladeanu, director al agentiei de relatii publice 2activePR, Adela Stan a preluat master franciza Oxette pentru Romania. Cele doua au infiintat firma Perideo International, proprietara master francizei Oxette in Romania.
Investitia initiala in preluarea masterului si deschiderea primului magazin din tara a fost de 140.000 de euro. Intre timp, compania a mai deschis inca trei magazine Oxette (unul in Constanta si doua in Bucuresti).
"Investitia initiala a fost recuperata in trei ani. In conditiile in care, in aceasta perioada, au mai fost deschise alte doua magazine prin investii proprii", spune pentru startups.ro Alexandra Popescu, General Manager la Oxette Romania.
Investitie
Exista doua modalitati de a intra in sistemul de franciza Oxette - prin franciza simpla sau master franciza pe un oras.
In cazul unei francize simple, taxa de intrare in sistem este de 15.000 de euro si presupune deschiderea unui singur magazin.
Preluarea master francizei pe un oras implica o taxa de 30.000 euro, care asigura exlusivitatea teritoriala si presupune deschiderea mai multor magazine. Acestea pot fi deschise atat prin investitii proprii, cat si prin acordarea de francize simple.
Numarul de unitati care pot fi deschise de un master francizat depinde de potentialul fiecarui oras si se discuta cu reprezentantii Perideo International, inainte de acordarea master francizei.
Investitia in preluarea unei francize simple si deschiderea unui magazin Oxette poate ajunge pana la 150.000 de euro.
Calculul este facut pentru un magazin cu o suprafata cuprinsa intre 20 mp - 40 mp (n.red. - dimensiune considerata a fi ideala pentru deschiderea unui magazin Oxette) si include stocul initial de marfa, amenajarea unitatii si obiectele de mobilier.
Valoarea stocului initial de marfa (stocul minim cu care un magazin poate functiona in conditii optime) se ridica la 60.000 de euro.
Cu tot cu suporturile pentru produse (n.red. - display-uri, tavite), investitia in tot ceea ce inseamna mobilier poate ajunge pana la 50.000 de euro. Suma variaza in functie de cum este organizat magazinul - pe lung sau pe lat.
Costurile cu amenajarea magazinului se ridica la aproximativ 15.000 de euro.
La inceputul fiecarui an, master francizorul roman realizeaza un plan de comunicare la nivel national, pentru tot anul respectiv, stabilind totodata si bugetul aferent acelui plan. Fiecare francizat va contribui la acest buget cu o suma, care variaza in functie de proiectele stabilite pentru anul in curs, dar si de numarul de francizati din retea.
Pe parcursul derularii afacerii, francizatul nu trebuie sa plateasca si alte taxe, dar trebuie sa isi cumpere marfa prin Perideo International.
Potrivit reprezentantei Oxette Romania, investitia initiala se recupereaza in aproximativ doi ani - doi ani si jumatate.
"Cifra medie de afaceri pentru o franciza simpla este de circa 200.000 de euro, pentru primul an de functionare. Dupa care, vanzarile urmeaza un trend crescator", precizeaza Alexandra Popescu.
Ea mai spune ca printre factorii care pot influenta cifra de afaceri se numara nivelul chiriei, personalul din magazin - "pentru ca, pana la urma, ei iti readuc oamenii in magazin", dar si amplasarea magazinului (de exemplu, magazin la subsolul unui mall versus magazin la un nivel superior).
Obtinerea francizei
"In afara de faptul ca trebuie sa fie cunoscator al brandului Oxette, este important ca potentialul candidat sa aiba experienta in domeniul retail", explica Alexandra Popescu.
De asemenea, el trebuie sa fie dispus sa se ocupe strict de magazin, cel putin in primele sase luni de functionare, dupa cum precizeaza managerul Oxette Romania. Desi nu este exclusa posibilitatea delegarii acestei atributii catre o alta persoana.
Master francizorul asigura viitorilor francizati training si suport in tot ceea ce tine de intelegerea si implementarea conceptului Oxette, derularea afacerii, precum si de particularitatile pietei locale. Suportul se acorda atat la intrarea in sistemul de franciza, cat si pe toata durata contractului, fara taxe suplimentare.
"Ii asistam inclusiv in aranjarea vitrinelor, care se schimba la fiecare inceput de saptamana in toate magazinele Oxette", detaliaza reprezentanta Oxette Romania.
Conform politicii retelei, inaintea deschiderii unui magazin in franciza, master francizorul roman si apoi compania mama trebuie sa-si dea acordul asupra amplasarii acestuia.
"In Bucuresti inca nu am deschis magazine stradale si nici nu avem in plan, in viitorul apropiat. Insa, in celelalte orase din tara am putea sa facem asta. Spre exemplu, in Timisoara as vedea un magazin stradal", spune managerul roman.
Planurile de amenajare a magazinului Oxette sunt realizate de arhitecti din Grecia, iar absolut tot ce tine de amenajarea unitatii este impus de compania mama.
Desi nu exista obligatia de a lucra cu un anumit furnizor, in acest moment, mobilierul de magazin trebuie adus din Grecia, deoarece pe piata din Romania nu exista producatori care sa lucreze lemnul la standardele cerute de compania mama.
In principiu, promovarea se face la nivel national de catre master francizor, insa si francizatii pot avea initiative locale. Inainte de a fi puse in practica, acestea se discuta impreuna cu masterul, iar finantarea cade in sarcina francizatului.
"Un avantaj este faptul ca persoanele care iau acum o franciza Oxette, pleaca la drum cu un nume deja cunoscut in randul consumatorilor romani. Suntem de cinci ani pe piata si avem deja un nume format", precizeaza Alexandra Popescu.
In oricare din cele doua cazuri - franciza simpla sau master franciza pe un oras, contractul se semneaza pe o perioada de cinci ani, cu posibilitatea de a fi innoit fara plata unor taxe suplimentare.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Redactor: Oana Caltea
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
CDE si good.bee Holding au format un parteneriat pentru a oferi microcredite
Mircea Onita, Director General la CDE (Centrul pentru Dezvoltare Economica), estimeaza ca activitatea organismului de microcreditare va incepe in iunie sau iulie, anul acesta.
Noul microcreditor se va numi good.bee Credit IFN SA. Actionarul majoritar este CDE, dar denumirea este preluata de la celalat actionar, good.bee Holding, care a mai lansat anul acesta in Romania si o firma de tranzactii mobile.
Microcreditorul va functiona pe baza Ordonantei 28/2006, aprobata ulterior ca lege, astfel ca va putea sa ofere si microcredite de peste 25.000 de euro.
CDE are sediul central in Bucuresti si zece puncte de lucru in judetele Constanta, Prahova, Alba, Caras - Severin, Cluj, Baia Mare, Suceava, Iasi si Braila, precum si in Capitala. Insa, CDE a furnizat microcredite in 21 judete.
“Ceea ce vrem noi este sa consolidam aceste centre pe good.bee, dupa care sa incepem o activitate de creare a altor centre. Inca nu am stabilit foarte bine zonele geografice in care vrem sa fim, dar este foarte clar ca vrem sa dezvoltam reteaua”, spune pentru startups.ro Mihai Onita.
CDE s-a focusat pe zona rurala de unde provin peste 80% dintre clienti, directia pastrandu-se si in cazul noului microcreditor infiintat. Gradul de retentie a clientilor CDE a fost tot de 80%.
“Vrem sa ne orientam cu preponderenta spre zona rurala. Motivul principal pentru care vrem sa facem asta este acela ca zona rurala este cea mai <nebancabila>, in momentul de fata. Ca diversificare, poate si spre zona suburbana, zone de orase foarte mici care se asemana ca si caracteristici cu zona rurala”, adauga Mihai Onita.
Din 2000, CDE a castigat pentru unele judete licitatiile de administrare a fondurilor destinate microcreditarii din trei proiecte guvernamentale.
“Pentru noi, cele trei programe inseamna o acoperire de 21 de judete in momentul de fata, cu un numar de aproape 8.700 de clienti serviti, din 2003 si pana astazi. Media creditului a pornit de la aproximativ 280 de dolari in primi ani de operare ai a ajuns acum la 5.200 dolari”, mai spune Mircea Onita.
CDE este ultima mare organizatie non-guvernamentala cu finantare externa din Romania, care ofera microcredite si isi schimba statutul. Toate ONG-urile care ofereau astfel de finantari au devenit microcreditoi ca urmare a adoptarii, in 2005, a legii microcreditarii si a celei a IFN-urilor, in 2006.
Cele doua legi au putine diferente, insa cea mai importanta este ca prin cea a IFN-urilor se permite acordarea de microcredite peste limita de 25.000 de euro. De aceea, multi microcreditori au preferat sa functioneze pe baza acestei legi. Printre activitatile incluse in legea IFN-urilor se numara cele ale caselor de ajutor reciproc (CAR), leasing-ul, creditele de consum, imobiliare si ipotecare.
La Banca Nationala a Romaniei sunt inregistrate peste 3.300 de IFN-uri dintre care cea mai mare pondere este detinuta de CAR-uri si leasing. Iosif Pop, Presedintele grupului financiar IMO, din care face parte microcreditorul Microimo, spune ca potrivit datelor BNR, creditarea prin IFN-uri reprezinta circa 12% - 14% din total credite pe economie.
Maria Doiciu, Senior Consultant la compania Eurom Consultancy & Studies si Vicepresedintele Asociatiei Europene de Microcreditare, spune ca este considerat a face parte din microcreditare si sistemul de CAR pentru persoanele fizice, la care sub 5% dintre fonduri sunt accesate de intreprinzatori particulari.
Alti microcreditori creati de ONG-uri
Alt ONG care a trecut la statul de IFN destinat microcreditarii este CAPA Finance, infiintat acum 13 ani. Pachetul majoritar de actiuni al acestui microcreditor a fost preluat la sfarsitul lui 2007 de Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), care detine peste 50% dintre actiuni, si de Emerging Europe CAP Cooperatif UA, al carui principal actionar este Balkan Accession Fund.
Actiunile au fost preluate de la ONG-urile World Vision International si Mennoite Economic Development Associates. CAPA este prezenta in zece judete (Cluj, Dolj, Iasi, Constanta, Alba, Hunedoara, Valcea, Mehedinti, Maramures si Olt). In prezent, tinta companiei este de a dezvolta birourile existente, iar anul acesta vizeaza si o extindere in Arad, Bihor sau Timis.
Express Finance este alt microcreditor care are la baza un ONG, respectiv CHF International Romania. Acesta a inceput activitatea de microcreditare in Romania in anul 1996, iar in ianuarie 2006 a devenit Express Finance, avand la baza legea IFN-urilor. Microcreditorul are 17 birouri, care acopera 25 de judete din Romania.
“Am incercat, in masura posibilitatilor, sa asiguram o continuitate intre judetele deservite, fara a crea distante intre doua birouri intre care sa nu avem nimic de acoperit”, precizeaza Silke Mueffelmann, director general al Express Finance.
Si Opportunity Microcredit Romania (OMRO) provine dintr-un fost ONG, Fundatia Izvor, infiintata in 1995.
“Datorita cerintelor legislatiei, la intervale variabile de timp, s- a schimbat forma de organizare si denumirea, devenind astfel Banca Populara Izvor in anul 1995, SC Opportunity Microcredit Romania in anul 2000, iar din anul 2006 Societate de Microfinantare Opportunity Microcredit Romania SA”, detaliaza Bereczki Janos, Director Credite la OMRO.
OMRO ofera finantare in judetele Mures (Targu Mures si Reghin), Bistrita, Brasov, Harghita, Alba, Sibiu, Cluj si Bihor.
O alta entitate din aceasta categorie este Romcom, care si-a inceput activitatea in 1992, la initiativa organizatiei Christliche Ostmission din Worb Elvetia.
“Pentru inceput, microfinantarea s-a realizat prin acordarea de imprumuturi in natura, constand din echipamente si utilaje pentru productie in diverse domenii de activitate. La finalului anilor '90, Romcom a inceput sa acorde credite in franci elvetieni”, spune Dorin Pantea, Consilier de Credite la Romcom.
Acum trei ani, microcreditorul a devenit IFN. OMRO este prezent in judetele Bihor, Satu-Mare, Maramures, Cluj, Alba, Arad, Suceava (acopera si Botosani), Galati (acopera si Braila), Salaj si Timis.
Citeste aici mai multe despre microcreditele oferite in Romania.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
