Cat de dezvoltat este antreprenoriatul social in Romania


Desi in ultimii ani antreprenoriatul social a devenit un concept despre care se vorbeste din ce in ce mai mult in Romania, in realitate sunt inca putine initiative in acest domeniu, dezvoltarea fiind abia la inceput.


"Acum se merge mai mult pe bajbaite, se presupune, se povesteste despre antreprenoriat social acolo unde nu este cazul, se fac confuzii cu charity sau zone economice care nu au de fapt obiective sociale", spune pentru startups.ro Alexandra Pode, cofondatorul comunitatii RoPot

Florica Chereches, Executive Director la Integra Romania, spune ca despre antreprenoriatul social se discuta de ceva vreme in Romania, dar, nefiind o prioritate si fiind poate gresit inteles, ca un consumator de resurse, nu s-a extins prea mult.

"Un factor care a contribuit la lenta lui dezvoltare a fost si rezistenta romanilor la structurile asociative, care le aminteste de asocierile fortate impuse de comunisti. Asta este si explicatia pentru care economia sociala, cu toate formele ei, este puternic dezvoltata in Europa, cea mai mare crestere fiind inregistrata in Franta", adauga Florica Chereches.

Antreprenoriatul social este un mod de a initia afaceri care au si alte obiective decat realizarea profitului, fiind orientate mai mult catre cei pe care ii deserveste (angajati, comunitate etc.). Afacerile trebuie sa fie inovative si cu un impact pozitiv asupra celor implicati, asupra comunitatii si a unor grupuri defavorizate (persoane cu dizabilitati sau venituri extrem de reduse). (Citeste aici mai multe despre conceptul de antreprenoriat social.)

"Asta nu exclude dorinta de a realiza profit, dar acesta este de cele mai multe ori reinvestit sau impartit intre membri, sau ajuta, intr-un fel sau altul, comunitatea. Antreprenoriatul social se inscrie ca activitate in sfera economiei sociale, alaturi de alte forme prin care aceasta isi manifesta prezenta in Romania", mai spune Florica Chereches.

Cine face antreprenoriat social in Romania
In prezent, cel mai important jucator din antreprenoriatul social autohton este reprezentat de ONG-uri. In ultimii ani, odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana (UE), multi donatori straini s-au retras, astfel ca s-au diminuat sursele de finantare ale ONG-urilor.

Alexandra Pode spune ca, pe langa efectele aderarii Romaniei la UE, criza economica a accentuat orientarea ONG-urilor catre proiecte de economie sociala, deoarece, in aceasta perioada, bugetele corporate destinate CSR-ului (responsabilitate sociala corporatista) au fost afectate.

In Romania, intreprinderile sociale administrate de ONG-uri pot fi constituite sub forma unor SRL-uri, al caror unic asociat este ONG-ul, sau ca o activitate in cadrul acelei organizatii (in acest caz, din punct de vedere contabil, activitatea intreprinderii sociale este monitorizata separat de proiectele sociale curente ale organizatiei).

"Exista un interes din ce in ce mai mare din partea ONG-urilor din Romania privind dezvoltarea unor intreprinderi sociale. Ne asteptam ca pe viitor sa creasca numarul acestora. Intreprinderile sociale dezvoltate de ONG-uri trebuiesc mult profesionalizate in elementele lor de <afacere>: proiectii financiare, vanzare, distributie. Conform legii, ONG-urile pot derula <activitati generatoare de venit> in anumite conditii, care nu sunt clar specificate in prezent. Din punct de vedere legal, nu exista inca o entitate specifica pentru ceea ce ar putea fi recunoscut drept intreprindere sociala, poate doar cu exceptia unitatii protejate", spune Roxana Damaschin - Tecu, Enterprise Development Manager la NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team) Romania.

Unitatea protejata autorizata (UPA) este operatorul economic (public sau privat), cu gestiune proprie, in cadrul caruia cel putin 30% dintre angajati cu contract individual de munca sunt persoane cu handicap. O astfel de unitate este scutita de plata taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare si de plata a impozitului pe profit (cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate).

Conform Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), in 2009, erau 416 UPA, cele mai multe in Bucuresti (57), urmat de Timis (27) si Cluj (24).

Magdalena Ciobanu Stoian, Director Executiv la Forumul Donatorilor din Romania, spune ca este greu de stabilit cand au inceput initiativele ONG-urilor in domeniu, pentru ca acest concept nu era folosit cu numele de antreprenoriat social, ca acum.

Ce forme de antreprenoriat social mai exista in Romania
Pe langa firmele lansate de ONG-uri si/sau unitatati protejate autorizate (UPA), alte forme de antreprenoriat social sunt cooperativa, casa de ajutor reciproc, asociatia profesionala etc.

"Legislatia romaneasca reglementeaza o serie de alte forme ce pot fi asimilate economiei sociale, dar care nu respecta integral principiile enuntate in Carta Europeana a principiilor Economiei Sociale. In functie de caracteristicile activitatilor de economie sociala desfasurate, pot fi considerate ca forme de economie sociala si intreprinderile - microintreprinderile (IMM), societatile comerciale si institutiile financiare nebancare (IFN)", mai spun reprezentantii MMFPS.

Alexandra Pode include in antreprenoriatul social microcreditarea (microcredite sociale acordate comunitatilor locale), care este prezenta, in Romania, din anii ’90, desi nu se auzeau atat de multe despre acest fenomen. (Citeste aici mai multe despre microcreditare.)

Florica Chereches, Roxana Damaschin - Tecu si Alexandra Pode spun ca o intreprindere sociala poate fi infiintata de oricine, incepand de la oamenii din companii si ajungand pana la studenti, atata timp cat se pune accent pe misiunea sociala.

"Indiferent de profilul antreprenorului, o echipa a unei intreprinderi sociale este important sa cuprinda oameni diversi si diferiti din mediul ONG, corporatist, din zona creativa si sa existe o diversitate a varstelor si experientelor. Diversitatea si expunerea genereaza inovatie, un ingredient cheie in antreprenoriat social", spune Alexandra Pode.

Florica Chereches precizeaza ca intreprinderile sociale nu sunt inca definite in Romania si sintagma este folosita diferit, in functie de gradul de intelegere a fiecaruia, propunand folosirea de intreprindere de economie sociala sau entitate a economiei sociale.

Domeniile de actiune ale antreprenoriatului social sunt cele cu activitati fara un grad ridicat de specializare/calificare si care se pot desfasura intr-o structura asociativa: produse mestesugaresti, mica productie si diverse servicii (reciclare, servicii IT&C, bijuterii, produse de design interior, gradinarit, pomicultura, dulceturi, turism, produse pentru bebelusi etc.).
 

Citeste continuarea articolului - pagina 2


DE RETINUT:
In Romania, antreprenoriatul social este inca in faza incipienta fiind putine initiative
, desi, in ultimii ani, se vorbeste tot mai mult despre acest concept.
Antreprenoriatul social este un mod de a initia afaceri care au si alte obiective decat realizarea profitului, fiind orientate mai mult catre cei pe care ii deserveste (angajati, comunitate etc.).
In prezent, cel mai important jucator din antreprenoriatul social autohton este reprezentat de ONG-uri.
Formele de antreprenoriat social din Romania sunt firmele ONG-urilor, unitatea protejata autorizata, cooperativa, casa de ajutor reciproc, asociatia profesionala.
Una dintre cele mai importante tendinte in antreprenoriatul social din Romania este ca tot mai multe companii si finantatori au inceput sa acorde bani si sprijin intreprinderilor sociale.

Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii

18 februarie


Introduction The Next Web - Amsterdam 2011 (18 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Bucharest Hubb, va avea loc pe 18 februarie, la sediul Bucharest Hubb.

Invitat la eveniment va fi Patrick de Laive, initiatorul The Next Web Conference, care va vorbi despre ce se va intampla la editia de anul acesta a conferintei. La finalul prezentarii, participantii pot ramane la discutii directe cu Patrick de Laive.


17 februarie


Conferinta Freelanceri.ro (17 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Arhipelago, Fundatia Post Privatizare si Mosaic, va avea loc pe 17 februarie, la Cluj-Napoca.

Conferinta Freelanceri.ro isi propune sa ofere informatii concrete despre cum un liber-profesionist poate deveni o afacere, precum si sa prezinte legatura dintre freelancing si antreprenoriat.


7 februarie


Introducere: Mindset Design for Business (7 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Vlad Stan & Partners, divizia Business Design Academy, va avea loc pe 7 februarie, la sediul Bucharest Hubb.

Participarea la seminar reprezinta o oportunitate pentru a afla informatii despre toate produsele Business Design Academy, special pregatite pentru antreprenori, fie ca au experienta de un an sau peste zece, sau sunt in momentul in care isi doresc sa inceapa o afacere.


3 februarie


OpenCoffee Club (3 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, fondator Robofun.ro, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, in Bucuresti.

In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.


Workshop “Mindset Design for Business”


Workshop “Mindset Design for Business” (26 februarie 2011)

Evenimentul, organizat de Vlad Stan & Partners, divizia Business Design Academy, va avea loc pe 12 februarie, la sediul Bucharest Hubb.

Seminarul se adreseaza antreprenorilor cu orice fel de experienta sau chiar si celor care isi doresc sa inceapa o afacere.

Mindest Design for Business isi propune sa vina cu o noua perspectiva despre cum trebuie formulate obiectivele si strategia, oferind instrumentele si cadrul necesar pentru a gandi afacerile la orice nivel.


Workshop “Strategii de Negociere”


Workshop “Strategii de Negociere” (12 februarie 2011)

Evenimentul, organizat de Vlad Stan & Partners, divizia Business Design Academy, va avea loc pe 12 februarie, la sediul Bucharest Hubb.

Workshop-ul isi propune sa ofere participantilor o baza de negociere solida care sa-i ajute sa-si imbunatateasca performanta in negocieri, precum si unelte necesare pentru a analiza si pentru a intelege cum sa castige in cele mai sofisticate negocieri.


OpenCoffee Club


OpenCoffee Club (24 februarie 2010)

Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, fondator Robofun.ro, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, in Bucuresti.

In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.


OpenCoffee Club


OpenCoffee Club (17 februarie 2010)

Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, fondator Robofun.ro, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, in Bucuresti.

In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.


OpenCoffee Club


OpenCoffee Club (10 februarie 2010)

Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, fondator Robofun.ro, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, in Bucuresti.

In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.