Cum va evolua piata de fuziuni si achizitii in 2011
Consultantii din domeniu spun ca in acest an vor continua sa scada preturile la care sunt tranzactionate companiile, aceasta fiind una din cele mai importante tendinte din ultimii doi ani.
Motivele pentru care scaderea se mentine sunt legate de reducerea valorii multiplilor, a valorii companiilor, precum si de profitabilitatea mai mica a firmelor, pe fondul crizei.
"Multiplii s-au redus cu inca aproape 20%, anul trecut fata de 2009, adica au ajuns la aproape de jumatate cat erau 2008, cand la noi a fost varful. Cinci ani de acum incolo, poate zece ani, nu va mai fi ceea ce a fost acum trei ani", spune Mihai Pop, Partner la Osprey Partners.
Aurelian Trifa, Partner la Kerten, spune ca, in general, pentru majoritatea companiilor romanesti n-ar plati un multiplu mai mare, in medie, de patru - cinci ori EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization - castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare sau profitul operational), cu exceptia companiilor si sectoarelor care n-au fost afectate de criza.
Cum evolueaza numarul tranzactiilor
Jucatorii pe piata de fuziuni si achizitii (Merges&Acquisitions - M&A) spun ca antreprenorii romani nu sunt dispusi sa accepte preturile oferite de cumparatori, iar aceasta diferenta scade numarul tranzactiilor, mai ales in cazul fondurilor de investitii.
Cristian Nacu, Partner si directorul reprezentantei din Romania a Enterprise Investors, spune ca una din cele mai importante tendinte de anul trecut a fost lipsa tranzactiilor si mai ales a celor de dimensiuni mari (peste 50 de milioane de euro).
"Chiar daca anul trecut a existat interes din partea investitorilor, numarul ocaziilor de calitate a fost foarte mic", precizeaza Cristian Nacu.
Mihai Sfintescu, Partner la 3TS Capital Partners, si Victor Cionga, Managing Director la AZ Capital Advisors, spun ca anul trecut fondurile de investitii au facut multe tatonari, fara a finaliza tranzactiile.
Mihai Pop adauga faptul ca, anul trecut, au fost cateva tranzactii, dar putine comparativ cu numarul de acum doi ani sau cu situatia din piata de acum cinci - sase ani.
Conform datelor Capital Partners, numarul tranzactiilor de anul trecut a scazut cu 10% fata de 2009, fiind inregistrate 72 de tranzactii.
De ce nu mai loc atat de multe tranzactii
Victor Cionga si Aurelian Trifa spun ca reducerea numarului de tranzactii s-a produs si din cauza ca a scazut interesul unor investitori straini fata de piata din Romania.
De altfel, Mihai Pop mentioneaza ca o tendinta de anul trecut a fost ca Romania a picat de pe harta investitiilor, pentru ca banii sunt orientati dinspre Europa spre Asia.
In plus, impredictibilitatea fiscala (multiplele modificari ale Codului Fiscal in doi ani), majorarea, in cateva zile, a TVA-ului, de la 19% la 24%, si scaderea salariilor bugetarilor au fost printre deciziile guvernamentale care au afectat decizia investitorilor de a veni in Romania.
"Pentru marea majoritate a investitorilor cu expunere pe Romania si pe multe alte tari, in general, tara noastra a devenit secundara. Planurile de investitii din Romania ale corporatiilor au fost amanate indefinit si bugetele retrase sau poate neacordate pentru viitor. Sper ca in 2011 sa nu se decida mari companii, de miliarde, sa iasa din Romania sau, chiar daca se decid, sa nu iasa. Aceasta nu este o chestie chiar atat de rea. Este momentul in care capitalul romanesc poate insemna ceva. Antreprenorii romani care chiar fac business, acum au o sansa, pentru ca nu mai au o concurenta atat de puternica", precizeaza Mihai Pop.
Victor Cionga spune ca multe din fondurile de investitii prezente in Romania acum vor ajunge la terminarea "vietii" lor (n. red - durata medie de viata a unui fond de investitii este de aproximativ zece ani). In unele cazuri isi vor termina si resursele, iar in altele sunt in procesul de ridicare a unor noi sume (n. red - strangerea de noi sume de bani care sa fie investite). Una din problemele lor este ca la momentul anterior cand au facut acest lucru (2004 - 2006) au promis randamente mari, pentru ca era crestere economica. Insa, dupa venirea crizei in Europa Centrala si de Est si, in special, in tara noastra, nu mai pot obtine randamentele promise.
"Atunci, fondurile vor ca valoarea companiei in momentul <zero> (al achizitiei) sa fie mica, pentru ca si piata este proasta in Romania si ei vor sa tripleze valoarea companiei in patru - cinci ani sau sa o dubleze in trei ani. In conditiile actuale de piata, cele mai multe fonduri vor majoritatea actiunilor la o companie. Multi din antreprenorii romani nu vor sa dea majoritatea si atunci nu are loc tranzactia", explica Victor Cionga.
Aurelian Trifa spune ca, pe langa pret, unele companii nu-si gasesc cumparatorul pentru ca nu mai prezinta interes, un exemplu fiind domeniul distributiei de medicamente.
Victor Cionga subliniaza ca, spre deosebire de anii '90, paradoxul este ca intr-o piata a cumparatorului au fost si tranzactii de mare succes organizate pe principiul competitiv (Medlife si Centrul Medical Unirea), iar explicatia acestui aparent paradox este ca sunt destul de putine companii interesante pentru investitori si cativa cumparatori interesati.
Unele tranzactii nu se realizeaza pentru ca firmele romanesti au achizitionat proprietati imobiliare pe care le-au garantat cu fluxul de numerar din activitatea de baza (care nu este in imobiliare) si proprietarii nu vor sa renunte la ele. (Citeste aici mai multe motive pentru care fondurile de investitii evita unele compani.)
Unii din reprezentantii firmelor active pe piata de M&A se asteapta la o crestere a numarului de tranzactii in 2011, pentru ca jucatorii se obisnuiesc cu mediul economic si au mai mult curaj sa vanda sau sa cumpere, apar tranzactiile distress (n.red. - firmele aflate in dificultate) iar unii antreprenori au inceput sa accepte preturile oferite, deoarece firmele nu mai au aceleasi performante si nici piata nu mai are aceeasi evolutie ca acum doi - trei ani.
Mihai Pop enumera printre tendintele de anul acesta scaderea valorii unora dintre companii si faptul ca antreprenorii se gandesc sa accepte faptul ca preturile oferite sunt bune, iar in acest mod se curata sistemul de firmele neperformante. (Citeste aici mai multe despre sansele companiilor aflate in insolventa de a fi achizitionate de investitori.)
Aurelian Trifa precizeaza ca o solutie pentru a se incheia mai multe tranzactii este ca o parte din suma sa fie pentru achizitionarea companiei, iar o alta parte sa fie alocata pentru operatiunile firmei.
Cristian Nacu nu crede ca anul acesta numarul tranzactiilor va creste, desi ar putea exista oportunitati de consolidare a unor sectoare.
Care este valoarea pietei de fuziuni si achizitii din Romania
O tendinta intregistrata anul trecut a fost ca valorile per tranzactie au fost mai mici decat in 2009.
Conform datelor E&Y, in 2010 au fost valori neomogene per tranzactie, dar concentrate mai mult spre limita inferioara, de 10 milioane de euro - 70 de milioane de euro.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Una dintre tendintele care se va accentua in acest an este scaderea preturilor la care sunt tranzactionate companiile.
Scaderea preturilor de tranzactionare a redus numarul tranzactiilor deoarece antreprenorii nu vor sa accepte preturile propuse iar investitorii nu sunt de acord cu preturile cerute.
Domenile cu cel mai mare potential in acest an sunt energia regenerabila, cel medical si al serviciilor medicale, segmentul IT si online, precum si consolidarile intre distribuitorii de medicamente.
Alte tendinte sunt consolidarea companiilor, aparitia anuntatelor privatizari si un interes mai mare al bancilor in a ajuta firmele sa creasca.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Firmele in insolventa au putine sanse de a atrage investitori
Afirmatia este facuta de reprezentantii firmelor active pe piata de fuziuni si achizitii, cu mentiunea ca exista si particularitati, de la caz la caz.
"Se vor cauta firme cu un model de business viabil, care au intrat in insolventa din motive conjunturale. De exemplu, un client mare care nu le-a platit, o scadere temporara de amploare a pietei relevante", spune Mihai Sfintescu, Partner la 3TS Capital Partners.
Cristian Nacu, Partner si directorul reprezentantei din Romania a Enterprise Investors, mentioneaza ca firmele in insolventa ar putea gasi investitori daca este vorba de fostii lideri de piata care trec, temporar, prin dificultati financiare, dar au fost restructurati operational, caz in care acestia trebuie sa conlucreze si bancile.
Aurelian Trifa, Partner la Kerten, spune ca firmele in insolventa ar putea deveni o tinta pentru achizitii doar in conditiile in care nu este prea tarziu, cand valoarea lor este complet negativa, si ca acesta este un proces complex, care necesita foarte multa munca, iar antreprenorul ar putea sa mai fie partener cu o suma foarte mica.
Mihai Pop, Partner la Osprey Partners, spune ca exista un interes scazut pentru firmele in insolventa si doar daca firma este deja un brand (exemplul achizitionarii a 60% din Flanco de catre Asesoft), daca activele merita sau daca se gasesc sinergii cu o alta companie.
Vlad Neacsu, Partner la Popovici Nitu si Asociatii, adauga faptul ca pentru fondurile de investitii este necesar sa ia decizii ale caror componente legale sa ofere un grad de predictibilitate si siguranta a evolutiei investitiilor.
"Cel putin in stadiul prezent, actualul nivel de organizare procedural-administrativ, cat si ceilalti factori care caracterizeaza mediul insolventei local nu par a fi capabili sa raspunda acestor deziderate. Prin urmare, trecerea din zona insolventei in proprietatea/coordonarea fondurilor de investitii s-ar putea realiza in cel mai bun caz prin forme intermediare de reconditionare a business-urilor respective", mai spune Vlad Neacsu.
Victor Cionga, Managing Director la AZ Capital Advisors, spune ca insolventa nu trebuie vazuta ca un panaceu universal si ca lucrurile trebuie privite de la caz la caz. El adauga faptul ca sunt foarte multe companii care intra in insolventa, desi ar avea alte solutii, si sunt multe firme care ar trebui sa fie demult in insolventa si nu sunt, in special cele de stat.
(Citeste aici mai multe despre tendintele pe piata de fuziuni si achizitii in acest an)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Marius Ghenea vorbeste despre tranzitia de la freelancing la antreprenoriat
Potrivit antreprenorului, cei care ajung in pozitia de freelancer intra deja intr-o activitate similara unei companii, unei afaceri, chiar daca la inceput nu realizeaza acest lucru. El crede ca este util ca, de la bun inceput, un freelancer sa isi puna problema ca un business-owner, deci ca un antreprenor.
“In primul rand, trebuie sa intelegem care sunt diferentele (daca acestea exista) si care sunt asemanarile (unele evidente) intre un antreprenor si un freelancer. Din acest punct de vedere, cele doua categorii se aseamana foarte mult prin natura self-employed a activitatii, prin asumarea tuturor riscurilor inerente acestor activitati ca si prin natura inovativa a activitatii (si un antreprenor ca si un freelancer trebuie sa inoveze in domeniul lui, pentru a se diferentia de ceilalti si pentru a avea succes)”, spune pentru startups.ro Marius Ghenea, Presedinte FIT Distribution si speaker in cadrul Conferintei Freelanceri.ro, care va avea loc pe 17 februarie, la Cluj-Napoca.
In ceea ce priveste diferentele, ele pot aparea in natura juridica a activitatii (care in cazul unui freelancer nu trebuie sa fie neaparat o companie), structura organizatorica (in general, antreprenoriatele sunt bazate pe echipe de antreprenori plus angajati, pe cand in cazul unui freelancer este vorba de cele mai multe ori de un one-man-show), precum si de modul in care se desfasoara activitatea operationala (la freelanceri, este vorba in general de home-office, de lipsa unei structuri de control financiar a afacerii, de lipsa departamentelor clasice de marketing, sales etc, chiar daca activitatile respective exista cu siguranta si la o intreprindere freelance, dar acolo sunt realizate nestructurat de o singura persoana).
Antreprenorul mai spune ca, de cele mai multe ori, startul in varianta freelance este dat de lipsa de satisfactie sau motivatie pe care o ai lucrand ca angajat intr-o companie, in conditiile in care poti si vrei sa faci lucrurile mai bine, dar nu reusesti din diverse motive.
In ceea ce priveste tranzitia de la o pozitie de freelancer la una de antreprenor de succes, Marius Ghenea este de parere ca trebuie parcursi cativa pasi simpli, dupa cum urmeaza:
1. Incepe sa gandesti si sa planifici ca un antreprenor. Asta inseamna ca, desi veniturile pe care le realizezi par in regula, nu trebuie sa fii multumit cu atat, trebuie sa masori succesul tau pe baza unor obiective stabilite in prealabil, exact asa cum face orice companie (ceea ce freelancerii nu prea fac). Stabileste-ti obiective si apoi masoara atingerea (sau, de ce nu, depasirea) lor.
2. Instituie un control financiar strict, chiar daca “toti banii din cont sunt banii mei”. Intr-o companie, acest lucru nu se intampla, exista un director financiar (sau macar un contabil), care te trage de mana si iti spune ca nu poti cheltui toti banii castigati pe o masina scumpa, deoarece vor urma si niste plati la furnizori. Daca nu vrei sa te complici de la inceput cu un contabil sau un controller financiar colaborator, invata macar tu cateva notiuni de baza de “personal finance”, mai ales pe partea de bugetare, si implementeaza-le in activitatea ta cat mai repede.
3. Masoara-ti timpul si eficienta activitatii. Daca lucrezi pentru tine, ar trebui sa lucrezi cel putin cu 50% mai mult si mai eficient fata de lucrul pentru un angajator, nu invers.
4. Creste tarifele. Multi freelanceri nu gandesc in termeni de “total cost”, asa cum ar gandi aproape orice antreprenor (intr-o companie, pentru orice produs sau serviciu vandut, exista in spate un calcul de cost care ar trebui sa includa orice element de cost). De multe ori, freelancerii nu gandesc in acest mod, nu au o alocare clara a costurilor. De aici si tendinta sa ofere servicii de mare valoare la preturi mult prea mici, ceea ce le poate afecta serios veniturile nete.
5. Focalizeaza-te! Pentru un antreprenor, focalizarea este critica, mai ales in prima parte a dezvoltarii afacerii (start-up). La fel de importanta este focalizarea si pentru un freelancer. Daca pornesti cu ideea ca vei oferi servicii de copywriting pentru site-uri web si ajungi ca, pe langa aceste servicii, sa mai oferi si servicii de instalatii sau reparatii auto, e clar ca ai o problema si ca, desi pentru o vreme s-ar putea sa para ca ai o afacere foarte buna, vei ajunge sa regreti aceasta defocalizare.
6. Formalizeaza contractarea. Multi freelanceri merg “pe incredere” cu clientii lor, nu pentru ca ar avea incredere, ci pentru ca nu au experienta in redactarea unor contracte legale. Apelati la sfatul unui avocat, ca sa nu regretati mai tarziu. Un antreprenor este obligat, din prima zi, sa apeleze la avocati pentru contracte (de la infiintarea companiei), si intelege (desi nu intotdeauna foarte bine) ca e mai bine sa platesti onorariile avocatilor decat daunele uriase pe care ti le-ar aduce lipsa unor contracte de buna calitate.
7. Ultimul pas (daca toti ceilalti au fost parcursi cu succes) este chiar sa infiintati o firma si sa continuati activitatea freelance de pe acea firma. Cu toate limitarile juridice si comerciale pe care o companie le poate avea, un SRL (sau o alta forma de organizare juridica similara) va poate da o cu totul alta traiectorie in viitor. Puteti angaja oameni, puteti structura o organizatie, puteti practic sa cresteti activtatea voastra infinit mai mult daca mergeti rapid catre pozitia de “antreprenor cu acte in regula”.
(Citeste aici mai multe despre cum poti participa la Conferinta Freelanceri.ro)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ce strategii de extindere au marii retaileri anul acesta
Cota de piata a comertului modern a crescut constat in ultimii ani in Romania. In perioada urmatoare nu o sa mai vedem multe branduri internationale intrand pe piata, insa cele prezente deja continua extinderea sau isi adapteaza suprafata magazinelor la noile conditii din piata.
Raluca Raschip, Consumer Tracking Director la GfK Romania, spune ca, in ultimii doi ani, in ciuda crizei, competitia din retail a ramas acerba, noii jucatori intrand pe piata si numele deja existente continuandu-si netulburate politica de extindere.
"In ultimii cinci ani, Romania a cunoscut cea mai dinamica evolutie a comertului modern din regiune - de la 33% cota de piata in 2005 la 45% anul trecut si estimam pentru 2015 o pondere a comertului modern de 54%. In 2010, primii cinci retaileri acopera 22% din valoarea pietei de FMCG, ceea ce arata ca mai este suficient loc totusi pentru noii veniti. In comertul traditional, o posibila solutie pentru mentinerea unei cote de piata rezonabile ar fi sa intre intr-o noua etapa - diferentiere, urmata de loializare", mai spune Raluca Raschip.
Ana Maria Florea, responsabil PR la Cora Romania, spune ca avand in vedere criza si schimbarile fiscale care au afectat tara in ultimii doi ani, toate companiile din domeniu isi fac socotelile si isi urmeaza planurile de dezvoltare in functie de strategia si rezultatele fiecaruia, unii retaileri anuntand in 2010 deschideri care nu s-au realizat.
Anul trecut au intrat pe piata din Romania retailerii de tip discount (Lidl), marii retaileri intentionali (H&M) si cei de lux (Gucci si Emporio Armani).
"Marii retaileri internationali ar fi trebuit deja sa fie in Romania de mai multi ani, dar, din diverse motive, au amanat intrarea si, chiar daca este criza, intra acum, deoarece strategia lor de extindere este oricum pe trei - cinci ani, perioada in care criza ar trebui totusi sa se termine, chiar si in Romania. Retaileri high-end intra in majoritatea lor prin francize (Gucci si Emporio Armani), dar unii vin direct (Louis Vuitton), deoarece nici pentru acestia intrarea pe o piata nu este vazuta ca o activitate pe termen scurt, ci una pe termen mediu, astfel incat acum este un moment la fel de bun ca oricare altul pentru a intra pe piata. Ba chiar mai bun decat de obicei, din perspectiva costurilor, tinand cont de faptul ca in acest moment chiriile pentru spatiile comerciale prime-location (din zonele centrale) au scazut si ele destul de mult, in linie cu tot restul pietei imobiliare de la noi, dupa balonul de sapun din anii 2006 - 2007", spune Marius Ghenea, presedintele Asociatiei Romana a Magazinelor Online (ARMO) si presedintele Fit Distribution.
Ana Maria Florea adauga si ea faptul ca este normal ca anumiti retaileri sa vina acum pe piata romaneasca, avand in vedere ca terenurile sunt mai ieftine decat acum doi-trei ani, iar chiriile au scazut.
Conform datelor Colliers International, in acest an vor fi deschise primele magazine H&M, Lidl si Leroy Merlin (n.red. - toti si-au anuntat intrarea pe piata anul trecut), insa nu se astepta venirea altor noi retaileri.
De altfel, Cristian Moanta, director de marketing la Altex, spune ca, din pacate, acum Romania a devenit neatractiva pentru multe tipuri de investitii. Asa ca, in comertul cu produse electronice si electrocasince, deci implicit din domeniul IT&C, nu se va inregistra nici o intrare notabila de retailer international intr-o perspectiva de doi - trei ani.
"Nu cred ca vom asista la aparitia unor noi branduri de renume in peisajul romanesc, in 2011. Retailerii deja existenti intentioneaza sa-si consolideze pozitia pe piata si sa acopere principalele orase din tara. Astfel, operatorii importanti precum Inditex, H&M, C&A, New Yorker vor anunta deschideri in orasele in care nu sunt extinsi in prezent", spune Razvan Sin.
Luiza Moraru, Head of Retail Department la CB Richard Ellis, spune ca pe lista magazinelor care se vor deschide anul acesta in tara noastra se afla si Montblanc si Subway si ca, pe langa noile intrari pe piata, in acest an va continua expansiunea supermarketurilor si a magazinelor de proximitate, in Bucuresti si in marile orase.
Flavian Pandele, Managing Director la IMS Retail Bucharest, spune ca extinderea internationala a fost binevenita cel putin pentru unele retele locale, care si-au vandut magazinele catre jucatorii internationali.
"Retailerii locali nu sunt indeajuns de numerosi sa fie afectati de extinderea internationala decat atunci cand sunt cumparati", precizeaza Flavian Pandele.
Reactia retailerilor locali fata de extinderea celor internationali depinde mult de domeniul de activitate.
"Daca ne uitam la food si FMCG, aici prezenta retailerilor romani aproape ca nu se mai vede, pentru ca unii au fost achizitionati de retele internationale, iar altii nu au vandut la timp afacerea si au iesit din business prin insolventa/faliment. In online, companiile romanesti sunt foarte bine reprezentate si in 2011 vor continua sa domine piata, desi, probabil, vom asista la cateva intrari suplimentare de retaileri straini, dupa cele din 2009 - 2010", explica Marius Ghenea.
Cat se mai poate dezvolta comertul de tip discount
Marius Ghenea spune ca pentru retailerii de tip discount, piata romaneasca ofera mari oportunitati chiar in acest moment, tocmai pentru ca, din pacate, Romania inca nu are o categorie bine dezvoltata de discounteri.
"2011 va fi in continuare un an in care cota, inca foarte mica in Romania, a retailului de tip discount va creste semnificativ, tocmai pentru ca este un tip de retail care raspunde eficient la orientarea consumatorilor catre produse cu cele mai bune specificatii la un pret cat mai accesibil si reducerea tichetului mediu, intr-o astfel de perioada", precizeaza Marius Ghenea.
Flavian Pandele anticipeaza si el un impact important al magazinelor hard discount in Romania.
"A fost interesant faptul ca pana acum hard discounterii nu au intrat, dar este criza si clientii vor aprecia preturile mai scazute. Presupun ca pana acum romanii preferau sa isi cumpere produsele din spatii care le reaminteau cat mai putin de perioada epocii de aur, dar, dat fiind circumstantele, cred ca vor accepta sa cumpere direct de pe palet. Romania mai are mult de crescut in zona de retail modern", spune Flavian Pandele.
Marius Ghenea adauga faptul ca, in general, criza determina o transformare mai brusca a mediului de retail, decat o situatie normala de piata, astfel ca modificarile date de retail-ul de tip discount din pietele dezvoltate in Romania se pot produce mult mai repede, insa efectele se vor vedea tot in cativa ani.
"Atat in zona de food si FMCG, cat si in zona de fashion, piata de retail, in general, va fi semnificativ influentata de intrarile jucatorilor international de tip discount, deoarece acestia vin cu produse similare (ce e drept, generice sau B-brand, dar care satisfac pana la urma aceleasi necesitati imediate ale consumatorilor), la preturi mult mai mici decat in supermarket-ul sau hipermarketul traditional", subliniaza Marius Ghenea.
Unde sunt spatii pentru extindere
"Pentru extindere, Bucurestiul este primul oras pe lista tuturor retailerilor internationali, urmat de toate marile orase cu peste 300.000 de locuitori. Cererea pentru orasele secundare sau tertiare este foarte scazuta", spune Luiza Moraru.
Razvan Sin, Head of Retail Department la DTZ Echinox, spune ca in estul Capitalei, care adaposteste mai multa populatie decat un oras mare din provincie, oferta de spatii comerciale este scazuta in comparatie cu cererea.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
In ultimii doi ani, in ciuda crizei, competitia in retail a ramas acerba, noi jucatori intrand pe piata si numele deja existente continuandu-si netulburate politica de extindere.
Unii retaileri au intrat sau vor intra in acesti ani pe piata romaneasca, pentru ca terenurile sunt mai ieftine decat acum doi-trei ani, chiriile au scazut si au mai multe spatii la dispozitie.
Retail-ul de tip discount va fi unul din segmentele care va incepe sa se dezvolte mult in acest an, iar tendinta va continua in urmatorii ani.
Multi retailerii se afla intr-un proces de adaptare a suprafetei magazinelor, tinzand spre micsorare, astfel incat sa nu piarda din diversitate si vanzari, dar nici sa nu aiba costuri prea mari.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afaceri tinere cu miza pe varsta 50+
Pe masura ce numarul romanilor cu varsta peste 50 de ani creste, se dezvolta afaceri noi, care ii targeteaza. Acum piata este la inceput, insa exista potential de crestere, mai ales ca persoanele care cumpara serviciile si produsele sunt, de multe ori, copiii si nepotii si nu seniorii cu resurse financiare limitate.
Corina Nagacevschi, unul din fondatorii revistei 60 plus, spune ca peste cel putin 10 - 15 ani, piata produselor si serviciilor pentru seniori din Romania, in afara celor clasice (medicamente etc.), va semana cu cea din SUA, iar pana atunci este nevoie de alternative de subventionare a acestora.
"Exista o tendinta din ce in ce mai evidenta, in special in SUA, pentru produse si servicii destinate persoanelor varstnice. Generatia <baby-boom>, cea mai numeroasa din USA, a depasit 50 de ani si, cel mai important, aceasta este si cea mai <instarita> dintre toate. Majoritatea se bazeaza pe contributiile semnificative la fondurile de pensii, detine actiuni la companii care sunt acum la apogeu si proprietati neafectate de credite sau refinantari. Acest segment de piata este extrem de important si tot mai multe produse si servicii vor fi dezvoltate sau adaptate nevoilor membrilor acestuia", explica pentru startups.ro Corina Nagacevschi.
Cresterea numarului de persoane cu varsta peste 50 de ani in totalul populatiei din Romania incepe sa atraga investitii in produse dedicate seniorilor.
Conform Institutului National de Statistica (INSSE), la 1 iulie, 2010, in jur de 34% din populatia din Romania (21,43 milioane), aproximativ 7,26 milioane de persoane, avea peste 50 de ani, aproape 3,2 milioane avand mai mult de 65 de ani.
Din statisticile INSSE rezulta ca in ultimii ani, numarul persoanelor de peste 50 de ani a urcat in totalul populatiei, fiind de 33,35% in 2008 si de 33,63% acum doi ani.
Un procent de 64% din seniorii cu pregatire medie participanti la un studiu al Institutului Roman de Educatie a Adultilor (IREA) din Timisoara sunt nemultumiti, deorece considera ca se pune prea putin accent pe nevoile varstnicilor.
Studiul a fost realizat in perioada octombrie 2008 - septembrie 2010, in Timisoara, in cadrul proiectului multilateral european de cercetare SEELERNETZ (SeniorInnen in Europa Lernen in Netzwerken - Varstnici din toata Europa invata in grup), pe un esantion de 95 de persoane (70% femei si 30% barbati), din Asociatia Seniorilor din Timisoara, cu varsta medie de 67 de ani.
"Gradul de multumire cu propria viata nu este in functie de integrarea in viata sociala a seniorilor cu pregatire medie. Majoritatea sunt multumiti doar de relatiile cu familia (37%) si de cele cu prietenii (32%). Cauza nemultumirii este si faptul ca seniorii considera ca nevoile specifice varstei lor nu sunt avute in vedere de societate", spune Catalin Martin, cercetator drd. la IREA.
Seniorii vor o mai buna informare despre posibilitatile si nevoile unei persoane de varsta a treia, pentru a-si putea gospodari mai bine venitul lunar (92% din participantii la studiu), oferte de activitati pentru femeile pensionare (87%), mai multa consultanta pentru pastrarea sanatatii si multe activitati culturale (84%) si sa continue studiul sau invatarea (55%). Raspunsul la aceasta intrebare a avut optiuni multiple.
Conform studiului, calitatea vietii este considerata de 67% dintre seniori destul de buna, de 11% foarte buna, de 18% destul de proasta si de 4% foarte proasta.
Care este modelul afacerilor active pe aceasta nisa
"In Romania, piata produselor si serviciilor pentru varstnici este practic inexistenta. Produsele si serviciile destinate pensionarilor din alte tari sunt, in general, mai scumpe decat cele uzuale, iar importul si comercializarea acestora, fara o subventie, este cel mai adesea o afacere neprofitabila", spune Corina Nagacevschi.
O modalitate prin care aceste produse sa fie accesibile seniorilor este achizitionarea lor de catre copii sau nepoti.
De exemplu, acest model de business este folosit de revista 60 plus, lansata in vara anului trecut. Nepotii sau copiii pot face abonamente online, iar revista este livrata, parintilor sau bunicilor, in format tiparit, prin posta.
Ioana Dobrescu, secretarul general al Asociatiei Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) spune ca, de multe ori, in programele dedicate seniorilor, serviciile de turism sunt achitate de familiile acestora.
Agentiile de turism din Romania au introdus programe dedicate acestei categorii de varsta incepand cu toamna lui 2009, initial, pentru Spania.
Ioana Dobrescu spune ca in cadrul programelor dedicate seniorilor, cei care au cel putin 55 de ani pot cumpara pachete turistice, la preturi reduse, in extrasezon (octombrie - aprilie), iar insotitorul lor poate avea orice varsta si beneficiaza de acelasi tarif.
In cazul serviciilor CMU Express (abonamente de servicii medicale la domiciliu), 30% din taxa este platita de beneficiar, iar restul de catre copii sau nepoti. Acest serviciu este destinat persoanelor de peste 50 de ani si copiilor, fiind introdus in septembrie anul trecut.
Alexandru Popescu, director executiv outpacient la CMU, spune ca fiii sau nepotii prefera sa plateasca ei, deoarece pot lua oricand legatura cu medicul pentru a verifica starea de sanatate a pacientilor si sunt mult mai bine informati privind oferta de servicii medicale private.
Un alt exemplu de produs pe aceasta nisa este telefonul ZTE S302 din oferta Orange, care a aparut in oferta companiei in luna mai anul trecut, fiind creat special pentru seniori, serviciul activandu-se pe baza talonului de pensie. Terminalul este prevazut cu volum puternic, tastatura cu cifre mari si redare vocala a cifrelor tastate, apelare rapida si buton pentru apeluri de urgenta, iar pe ecran caracterele sunt afisate foarte vizibil.
"Orange permite rudelor sa vina cu talonul de pensie si sa contracteze oferta in numele lor, iar, ulterior, sa dea terminalul si abonamentul parintilor sau bunicilor", spune Cristina Patesan, Consumer Marketing Manager-Postpay la Orange.
Valentin Haicu, director general la VHCI Business Development, spune ca in jur de 80% din telefoanele Colia S402 pe care firma le vinde pe aceasta nisa sunt cumparate de copii sau nepoti pentru seniori. Telefonul a fost lansat in vara anului trecut, si este produs in China pentru VHCI. Valentin Haicu spune ca telefonul este cumparat pentru butoanele cu scrisul mare si mai mari decat cele ale altor terminale si pentru ecranul simplu, alb - negru.
Cristina Patesan si Valentin Haicu spun ca pe piata exista o mare nevoie pentru un telefon simplu, cu un meniu simplu, destinat convorbirilor si trimiterii de mesaje scrise.
De ce ar fi necesara subventionarea sistemului
Valentin Haicu spune ca veniturile reduse ale pensionarilor fac ca aceasta nisa sa nu fie acoperita in viitorul apropiat si nici cererea sa nu fie mare, cu exceptia celei de pe piata farmaceutica.
Corina Nagacevschi mentioneaza ca, din nefericire, aproape tot venitul pensionarilor se indreapta catre acoperirea nevoilor de subsistenta (medicamente, alimente si intretinere), iar marea majoritate nu-si permite nici macar sa se gandeasca la alte produse sau servicii care ar putea imbunatati viata.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cresterea numarului de persoane de peste 50 de ani in totalul populatiei din Romania incepe sa atraga investitii in produse dedicate seniorilor.
Peste cel putin 10 - 15 ani, piata produselor si serviciilor pentru seniorii din Romania, in afara celor clasice (medicamente etc), va semana cu cea din SUA,.
64% din seniorii cu pregatire medie participanti la un studiu sunt nemultumiti, deorece considera ca se pune prea putin accent pe nevoile varstnicilor.
Printre produsele dedicate acestei nise de consumatori din Romania se numara telefoanele mobile speciale, o revista, servicii medicale si de turism si cateva oferte bancare.
Cele mai multe produse pentru seniori au fost lansate anul trecut, iar vanzarile au crescut cu procente ridicate, jucatorii de pe piata intentionand sa-si mareasca acest portofoliu.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Se apropie a doua editie a conferintei Freelanceri.ro
Cea de-a doua editie a conferintei Freelanceri.ro - "Tu esti o afacere!", organizata de Arhipelago, Fundatia Post Privatizare si Mosaic, va avea loc pe 17 februarie, la Cluj-Napoca.
Conferinta isi propune sa ofere informatii concrete despre cum un liber-profesionist poate deveni o afacere, precum si sa prezinte legatura dintre freelancing si antreprenoriat, se arata in comunicatul de presa.
"Nu este usor sa renunti la un loc de munca sigur, poate chiar unul de bugetar, insa noi stim ca este un moment extrem de favorabil sa te lansezi pe piata ca bun profesionist in ceea ce esti specializat si vrem sa spunem si altora aducand exemple concrete de succes in freelancing", spune pentru startups.ro Gabriel Comorasu, Project Manager Conferinta Freelanceri.ro.
Printre speakerii prezenti la eveniment, precum si temele abordate de acestia, se numara Peter Barta - "Freelancing-ul ca afacere", Marius Ghenea - "Freelancer sau tranzitia de succes de la angajat la antreprenor", Serban Tiganas - "Arhitectul european - intre brand personal si corporatie".
(Citeste aici mai multe despre participarea la eveniment.)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
