Proiectul legii cadru a economiei sociale va fi prezentat ministrului Muncii, in martie
Legea este in discutie si, dupa prezentare, proiectul va fi promovat si dezbatut de diverse grupuri, pentru initierea procesului legislativ.
"Se doreste o lege cadru care sa defineasca conceptele folosite deja in Romania, cum ar fi economie sociala, intreprindere sociala, intreprindere de insertie, marca sociala etc. Se vor propune, de asemenea, o serie de facilitati fiscale de care ar putea beneficia aceste entitati ale economiei sociale, dupa certificarea lor in acest sens. Proiectul a inceput acum aproape doi ani si mai continua aproximativ un an, posibil sa se prelungeasca putin. Componentele acestui proiect amplu strategic sunt: cercetare, elaborarea legii economiei sociale, infiintarea de centre de resurse, formare si instruire, incheierea de parteneriate nationale si transnationale, promovarea economiei sociale si infiintarea de intreprinderi sociale", spune pentru startups.ro Florica Chereches, Executive Director la Integra Romania.
Proiectul de realizare a legii se numeste "Economia sociala - Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate", in care sunt implicati Ministerul Muncii, Familiei si Protectei Sociale, Bernard Brunhes International, European Network for Social Integration Enterprises (ENSIE), Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Integra Romania, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, sector 1, Bucuresti (DGASPC), Directia de Asistenta Sociala Comunitara a municipiului Timisoara si Primaria Piatra-Neamt.
Andra Brebeanu, Senior Consultant la Eurogrant, spune ca in ghidul de finantare pentru Domeniul Major de Interventie 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale” (axa prioritara 6 "Promovarea incluziunii sociale" din Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), economia sociala este termenul generic utilizat pentru a face referire la un grup de persoane fizice sau juridice care se reunesc pentru a-si asuma un rol economic activ in procesul de incluziune sociala. De exemplu, cooperative, intreprinderi sociale, ONG-uri (fundatii si asociatii) si alte organizatii care au un rol important in activitati de gestionare unor unitati de productie/servicii sau cu scop in asigurarea si mentinerea de locuri de munca pentru persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile si consolidare, a unei societati incluzive si coezive, bazate pe intelegerea si respectarea, la nivel general, a drepturilor omului.
Reprezentantii MMFPS spun ca economia sociala ofera un mod de dezvoltare a afacerilor bazat pe principiile echitatii, responsabilitatii sociale si transparentei, care incurajeaza participarea democratica la luarea deciziilor.
"De-a lungul timpului, economia sociala si-a demonstrat capacitatea de adaptare la contexte economice si sociale dificile si a creat noi forme de interventie care raspund in mod esential cerintelor activitatii economice si contribuie astfel la incluziunea activa a beneficiarilor. Asadar, schimbarile produse de criza pot fi considerate si <oportunitati> a caror valorizare revine si domeniului economiei sociale", precizeaza reprezentantii MMFPS.
In Uniunea Europeana, interesul pentru economia sociala este reprezentat de strategia "Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii".
Directorul Executiv de la Integra Romania spune ca, in general, orice forma de economie sociala respecta urmatoarele criterii: prioritate acordata interesului general fata de maximizarea profitului; asociere libera si deschisa; drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea cotizatiilor; autonomie decizionala; organizare de sine-statatoare, prin statutul de persoana juridica; independenta fata de domeniul public, prin calitatea de persoane juridice de drept privat; in cazul distribuirii profitului catre membri, realizarea acesteia proportional cu activitatea lor in cadrul organizatiei, si nu cu aportul de capital sau valoarea cotizatiilor, cu exceptia cazului societatilor cooperative de gradul 1 si a cooperativelor de credit.
(Citeste aici mai multe despre nivelul de dezvoltare al antreprenoriatul social in Romania)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Start-up in productia de nisa
Dintr-un consumator interesat de sapunurile naturale, realizate “la rece”, Doina Bratu a devenit anul trecut un antreprenor cu o afacere de familie in domeniu, intrand pe un segment de nisa, dar cu potential de crestere in perioada urmatoare.
Doina Bratu (foto) a devenit interesata de sapunurile naturale in 2005, cand vroia sa rezolve problemele dermatologice ale copilului si ale sotului. Insa abia la inceputul anului trecut s-a hotarat sa faca o afacere din sapunuri naturale realizate “la rece”, dupa ce in ianuarie renuntase la serviciu (este absolventa a, Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori din cadrul ASE Bucuresti si timp de zece ani, a organizat targuri si expozitii la Romexpo).
Si-a comandat carti de specialitate din strainatate si a inceput sa urmareasca ce se scrie online despre acest subiect, dar mai importante au fost incercarile facute de ea.
"Sapunul este un produs necesar, este unul dintre cele mai folosite produse de ingrijire si unul dintre elementele esentiale pe care s-a fondat civilizatia umana. A fost o perspectiva metafizica a ceea ce fac si mi-a amplificat pasiunea. Iti trebuie pasiune, pentru ca este destul de greu de facut. Daca stiam din start cate etape sunt, cate hartii trebuie sa fac, poate m-as fi speriat", spune pentru startups.ro Doina Bratu, initiatoarea afacerii Sanflora.
Numele marcii de sapunuri este un prenume de fata, intalnit in Ardeal, Doina Bratu fiind ardeleanca, de langa Blaj.
"Cand ne-am hotarat sa incepem aceasta activitate, am gasit repede si numele marcii. Am vrut sa fie romaneasca, ardeleaneasca, dar sa aiba si conotatii latine. Poate pentru ca legenda spune ca sapunul vine de la muntele Sapo, o colina a Romei pe care se faceau sacrificii de animale. Grasimea animalelor sacrificate curgand pe solul de cenusa vulcanica, elementele se combinau sub actiunea soarelui si a rezultat sapunul", spune Doina Bratu.
Afacerea a devenit una de familie, in proiect implicandu-se si sotul Doinei, Marius Bratu.
"El este responsabil de marketing, promovare, partea financiara, logistica, s-a implicat in creatie, in design-ul si ambalajul produselor. Am avut noroc ca a inteles repede <nebunia mea>, in contextul crizei actuale, si a intuit foarte bine ca s-ar putea sa am dreptate", povesteste Doina Bratu.
Marius Bratu a absolvit aceeasi facultate ca Doina (Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, in cadrul ASE Bucuresti) si a lucrat zece ani in domeniul bancar.
Primii pasi in business
Conform legislatiei (legea 178/2000), sapunul este un produs cosmetic, astfel ca trebuie sa indeplineasca mai multe criterii si fiecare tip de produs trebuie notificat la Ministerul Sanatatii.
"Notificarea in sine este o procedura formala, dar in spatele fiecarei notificari trebuie constituit un dosar de productie in care sa ai, printre multe cerinte, buletinul de analiza, certificatul tehnic pentru fiecare ingredient si pentru produsul tau si ce intra si ce iese din procesul de productie", explica Doina Bratu.
Una din cele mai dificile etape a fost gasirea furnizorilor, deoarece, pentru a putea face produse cosmetice este nevoie de ingrediente certificate. Plantele provin de la Plafar, iar celelalte ingrediente de la diversi producatori si distribuitori. Aceasta etapa a tinut din aprilie pana in iulie, anul trecut. Astfel, productia a inceput in iulie - august, dupa ce in iunie si iulie au fost finalizate dosarele de notificare a produselor.
Conceptul afacerii
In procesul de fabricare la rece, uleiurile din sapun nu sunt supuse actiunii focului, ci sunt mixate natural, astfel ca isi pastreaza calitatile in produsul final.
"Sapunul fabricat astfel are un continut ridicat in glicerina, care este valoroasa in industria cosmetica, pentru calitatile ei de a mentine apa in piele. Glicerina rezulta in mod natural alaturi de sapun din procesul de saponificare. Cum prin procedeul <la rece> nu se mai intervine asupra sapunului, glicerina ramane in intregime in sapun; industrial, ea se separa din sapun si se foloseste in alte aplicatii cosmetice, fiind foarte scumpa. De aceea, un sapun natural facut la rece nu va avea consistenta si aspectul unuia industrial: este un pic mai moale si mai cremos", explica Doina Bratu.
Ea are o pasiune pentru plantele medicinale, insuflata de tatal ei, astfel ca in sapun a vrut sa inglobeze in cat mai multe plante medicinale romanesti, sub forma de extracte, uleiuri si planta intreaga.
"A fost mandria noastra sa facem un lucru natural si romanesc. In Occident este un hobby si o traditie fabricarea sapunului natural artizanal, dar si noi trebuie sa convingem ca putem face asa ceva, fara niciun fel de complex de inferioritate fata de tot ceea ce vine din Occident. Trebuie sa fim cei mai buni, pentru a demonstra ca in tara asta se mai face ceva", spune Doina Bratu.
Sapunurile Sanflora sunt facute din uleiuri vegetale, uleiuri esentiale si alte ingrediente naturale (miere, argila, ovaz, musetel etc.).
"Le fac mai grase, pun mai mult ulei decat este necesar sa se saponifice integral. Nu vreau sa fac doar un sapun detergent, ci sa fie si produs de ingrijire, iar folosit constant sa suplineasca si nevoia de crema", explica Doina Bratu.
Retetele de sapun sunt create de ea, in prezent avand zece sortimente, rezultate din aproximativ 60 de variante.
"Creativitatea este infinita in acest domeniu. Trebuie sa intelegi exact chimia sapunului din liceu. Pe langa stiinta si chimie, este arta si combinare. Poti folosi in <n> variante de ulei, totul tine de cum le-ai testat, cat de bune sunt", precizeaza Doina Bratu.
Dupa preparare, sapunurile au nevoie de 24 de ore - 48 de ore pentru a se saponifica, dupa care se taie si se lasa la uscat in jur de patru saptamani, inainte de a fi puse in vanzare.
Vanzarea produselor
Produsele au inceput sa fie vandute din toamna anului trecut, cand antreprenorii au inceput sa participe la targuri de produse ecologice, traditionale sau handmade. Acum, sapunurile se vand si in magazinele naturiste, de tip plafar sau de concept (Bacania Veche, Librariile Carturesti etc.).
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Sanflora este o afacere de familie, lansata de Doina si Mihai Bratu, pentru a produce sapun natural, prin metoda la "la rece”.
Ideea de a face sapun i-a venit Doinei Bratu in februarie anul trecut, productia a inceput in vara, iar vanzarea la inceputul toamnei.
Investitia initiala in afacere a fost de 5.000 de euro, suma ce urmeaza sa fie recuperata in cateva luni.
Deocamdata, promovarea se face prin recomandarile clientilor si prin participarea la targurile de profil.
Sapunurile se vand in magazinele naturiste, de tip plafar sau de concept.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
19 februarie
Eveniment Lumea SEO PPC (19 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Ionut Munteanu, Dana Chitrusca si Olivian Breda, va avea loc pe 19 februarie, la Orange Concept Store, in Bucuresti.
Lumea SEO PPC reprezinta o serie de intalniri pe tema PPC (Pay-Per-Click) si SEO (Search Engine Optimization). Editia din 19 februarie va avea ca tema generala “Affiliate marketing folosind SEO si PPC”.
Conferintele Regionale RURAL - Antreprenor
Conferintele Regionale RURAL - Antreprenor (19 februarie - 28 martie 2011)
Seria de evenimente, organizata de Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri, va avea loc in perioada 19 februarie - 28 martie, in cele 23 de judete din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest, Oltenia, Vest si Bucuresti-Ilfov.
Angela Rosca, Taxhouse: In vara ma astept sa vad, din nou, modificari ale legislatiei fiscale
Managing Partnerul Taxhouse - Taxand Romania spune ca modificarile sunt legate de faptul ca exista inca multe neclaritati, mai ales in ceea ce priveste contributiile sociale, dupa ce au fost introduse schimbari in Codul Fiscal, la inceputul acestui an.
Angela Rosca a mai spus, in cadrul conferintei "Modificari fiscale de ultima ora in 2011", organizata de Avocatnet.ro, ca modificarile fiscale care au intrat in vigoare la inceputul acestui an nu trebuie sa sperie, chiar daca sunt multe, dar problema lor este ca sunt neclare.
Una din cele mai mari probleme este legata de contributiile sociale. Acestea au fost introduse in Codul Fiscal, dar legile speciale, pe baza carora existau, n-au fost abrogate si in Codul Fiscal nu se face niciun fel de referire la contributiile pentru persoanele autorizate.
Gabriel Sincu, Partner la Head of Tax&Outsourcing Services la Mazars Romania, a spus ca se asteapta la modificari fiscale in acest an, similare cu cele de anul trecut, daca veniturile statului nu vor creste conform cu ceea ce este prevazut in bugetul de stat pe acest an - cu 15% in plus, in acest an fata de anul trecut.
Managing Partner-ul de la Taxhouse a mai spus ca anul acesta capitalul romanesc va migra in exterior, din cauza lipsei legislatiei holdingului, desi pentru adoptarea acesteia este nevoie de putine modificari ale legislatiei.
"Alt trend este ca sunt controale fiscale tot mai agesive, cu interpretari abuzive ale autoritatilor. Se ajunge din ce in ce mai des in tribunal pentru solutionarea unor probleme fiscale", a adaugat Angela Rosca.
Gabriel Biris, Partner la Biris Goran, a spus si el ca inspectiile fiscale sunt din ce in ce mai agresive, autoritatile au practici abuzive, tergiverseaza foarte mult situatia cand are loc inspectia pentru returnarea de TVA, prelungesc termenele de solutionare cu mult mai mult decat perioada care trebuie.
De exemplu, inspectia fiscala nu poate dura mai mult de trei luni (sase luni pentru marii contribuabili), dar in practica aceasta ajunge si pana la un an sau chiar mai mult.
Gabriel Biris a detaliat ca, in cazul fiecarei etape si fiecarui pas dintr-o inspectie fiscala, autoritatile se folosesc de toate mijloacele pentru a o prelungi si verifica documente care uneori n-au legatura cu situatia verificata.
Gabriel Sincu a mai spus ca reintroducerea regimului microintreprinderilor nu a fost o decizie fericita, pentru ca va incuraja abuzul, dar s-a facut la presiunea organizatiilor micilor intreprinzatori.
Gabriel Sincu a adaugat ca, de exemplu, se va reveni la situatia in care salariile mari se vor plati prin micriintreprinderi si ca, pentru a preveni aceasta situatie, statul ar trebui sa plafoneze coplata contributiilor la trei - patru salarii, medii.
Angela Rosca se asteapta ca anul viitor sa fie mai stabil din punct de vedere fiscal, dar totul depinde de factorul politic.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Eveniment Lumea SEO PPC
Eveniment Lumea SEO PPC (19 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Ionut Munteanu, Dana Chitrusca si Olivian Breda, va avea loc pe 19 februarie, la Orange Concept Store, in Bucuresti.
Lumea SEO PPC reprezinta o serie de intalniri pe tema PPC (Pay-Per-Click) si SEO (Search Engine Optimization). Editia din 19 februarie va avea ca tema generala “Affiliate marketing folosind SEO si PPC”.
Founders Dating
Founders Dating (1 martie 2011)
Evenimentul, organizat de Bucharest Hubb, va avea loc pe 1 martie, la sediul Bucharest Hubb.
In cadrul acestui eveniment, se intalnesc oameni de business cu oameni tehnici si investitori.
Daca esti om de business si cauti un partner tehnic pentru o idee pe care o ai, acesta ar putea fi un eveniment potrivit pentru tine. Iti prezinti ideea in fata unei audiente si apoi spui ce fel de partener cauti - tehnic, tot business sau chiar investitori.
Introduction The Next Web - Amsterdam 2011
Introduction The Next Web - Amsterdam 2011 (18 februarie 2011)
Evenimentul, organizat de Bucharest Hubb, va avea loc pe 18 februarie, la sediul Bucharest Hubb.
Invitat la eveniment va fi Patrick de Laive, initiatorul The Next Web Conference, care va vorbi despre ce se va intampla la editia de anul acesta a conferintei. La finalul prezentarii, participantii pot ramane la discutii directe cu Patrick de Laive.
Young Professionals Academy
Young Professionals Academy (7 martie - 16 aprilie 2011)
Evenimentul, organizat de Asociatia Young Professionals Club, va avea loc in perioada 7 martie - 16 aprilie, in Bucuresti.
Grupul tinta al proiectului este reprezentat de studenti in anii terminali, absolventi si tineri profesionisti cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, preocupati de dezvoltarea lor personala si profesionala.
.gif)
