Conform Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit (AM POP) si consultantilor din finantari europene, afacerile din pescuit si acvacultura se pot finanta din fonduri europene prin opt masuri si trei actiuni.

Cinci masuri, dintre care una cuprinde trei actiuni, sunt in cadrul Axei 1 “Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”:
- Masura 1.1 Ajutor public pentru incetarea permanenta a activitatilor de pescuit
- Masura 1.2 Ajutor public pentru incetarea temporara a activitatilor de pescuit
- Masura 1.3 Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitatea
- Masura 1.4 Pescuitul de coasta la scara redusa (Actiunea 1 - Proiecte colective, Actiunea 2 - Sprijin pentru pensionare anticipate si Actiunea 3 – Investitii la bordul ambarcatiunilor de pescuit si selectivitate)
- Masura 1.5 Compensatii socio-economice pentru gestionarea flotei de pescuit

Alte trei masuri, dintre care una are trei actiuni, sunt in cadrul in cadrul Axei 2:
- Masura 2.1 Investitii productive in acvacultura (numai pentru IMM-uri)
- Masura 2.5 Pescuitul in apele interioare (Actiunea investitii privind facilitatile de pescuit in apele interioare, Actiunea investitii la bordul ambarcatiunilor si selectivitate si Actiunea schimbarea destinatiei ambarcatiunilor catre alte activitati in afara pescuitului)
- Masura 2.6. Investitii in procesare si marketing.

“Programul Operational pentru Pescuit (POP) este finantat prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) si gestionat de catre Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) prin Directia Generala Pescuit (DGP) ce are rolul de Autoritate de Management pentru POP”, spune pentru startups.ro Andra Brebeanu, Senior Consultant la Eurogrant.

In prezent, sunt deschise apelurile de primire proiecte pentru toate cele opt masuri disponibile.

Ozana Giusca, director la Bridge Europe Consulting (BEC), spune pentru startups.ro ca pentru masurile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 si 1.5 termenul limita de depunere a solicitarilor este 30 septembrie, anul acesta, iar pentru 2.1 si 2.6 este de 31 decembrie, 2010.

Marisanda Piriianu, Director General Adjunct al DGP - AM POP, spune pentru startups.ro ca pana la sfarsitul acestui an se vor deschide si masurile de pe Axa 3 si Axa 4. De mentionat ca doar in Axa 3 exista masuri de finantare destinate companiilor.

Cine este eligibil pentru a finantare
Cosmin Dragoi, Partener la M27 CED Invest spune ca pentru a fi eligibil pentru finantare, beneficiarul trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii generale :
- sa se incadreze in categoria IMM sau sa nu depaseasca 750 de angajati si cifra de afaceri  de 200 milioane euro
- sa nu aiba datorii la stat
- sa aiba un rezultat financiar pozitiv in ultimul bilant
- sa isi desfasoare activitatea in domeniul acvaculturii

Ozana Giusca adauga faptul ca solicitantii de astfel de fonduri trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele criterii:
- daca nu au profit, firmele trebuie sa prezinte un proces verbal de calamitate care justifica lipsa profitului
- sa nu aiba datorii publice restante catre bugetele locale
- sa nu fie in proces de lichidare, fuziune, reorganizare (conform CAEN Certificat Constatator)
- sa nu fie inscris in Registrul debitorilor cu sume neachitate pentru POP si sa nu se afle in situatii litigioase cu DGP-AMPOP
- sa aiba cel putin un specialist in acvacultura/o persoana cu experienta in domeniul acvaculturii de cel putin cinci ani (angajat sau cu contract de colaborare care poate sa-si produca efecte dupa semnarea contractului de finantare)

Start-up-urile sunt eligibile pe toate masurile si actiunile unde IMM-urile sunt eligibile, in aceleasi conditii ca si acestea.

”Start-up-urile pot accesa Axa 2, Masurile 2.1. si 2.6. Finantarea nerambursabila se incadreaza in limita a 40% din valorea eligibila a proiectului, fara a exista un plafon maxim in ceea ce priveste valoarea ajutorului financiar nerambursabil accesat”, spune Andra Brebeanu.

Care sunt conditiile specifice
Marisanda  Piriianu precizeaza si sunt criteriile de eligibilitate specifice pentru fiecare masura si actiune:

- Pentru Masura 1.1. se cere ca nava sa faca parte dintr-un plan de ajustare si dintr-un plan national de dezafectare, sa aiba mai mult de zece ani, sa fi fost operationala in ultimele 24 de luni si sa nu fi beneficiat de sprijin financiar pentru modernizare in ultimii cinci ani.

- In cadrul Masurii 1.2, criteriile specifice de eligibilitate sun: nava sa faca parte din planurile sau masurile de urgenta (Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, art. 24, pct.1 lit. i, ii, iii, iv, v, vi si vii), sa fi fost operationala in ultimele 24 de luni si autorizatia de pescuit sa fie valabila in perioada de aplicare a planurilor sau masurilor de urgenta.

- Conditiile specifice de eligibilitate din Masura 1.3 sunt ca nava de pescuit sa aiba minim cinci ani vechime, sa fi fost operationala in ultimele 24 luni si solicitantul sa detina licenta si autorizatie de pescuit.

- Pentru Masura 1.4 Actiunea 1, criteriile specifice de eligibilitate sunt: organizatiile de producatori sa fie recunoscute de autoritatea competenta a statului, iar, pentru Actiunea 2, pescarul trebuie sa aiba zece ani sau mai putin de zece ani pana la iesirea definitiva la pensie, sa fi lucrat cel putin 12 luni ca pescar pe o ambarcatiune de pescuit in perioada 1 ianuarie 2007 si momentul depunerii aplicatiei, precum si sa fi lucrat cel putin zece ani ca pescar pe o ambarcatiune de pescuit de coasta la scara redusa.

- Pentru Actiunea 3, conditiile specifice de eligibilitate sunt ca ambarcatiunea de pescuit sa aiba o lungime mai mica de 12 metri, aiba o vechime de minim cinci ani, sa fi desfasurat activitate de pescuit in ultimele 24 luni si sa nu foloseasca unelte de pescuit tractate, precum si solicitantul sa detina licenta si autorizatie de pescuit.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Finantarea maxima care se acorda este de trei milioane euro (12,4 milioane lei) per proiect.
Contributia proprie a firmei solicitante este de 40% in cazul IMM-urilor si respectiv 70% in cazul intreprinderilor mari.
Programul Operational pentru Pescuit (POP) a devenit operational in cursul anului trecut, lansand o sesiune de depuneri de proiecte anul trecut, iar a doua anul acesta.
POP este singurul program de finantare nerambursabila care accepta contributii in natura din partea companiilor care solicita finantare.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Reprezentantii firmelor din domeniu spun ca pentru a realiza si sustine un astfel de site este nevoie de cateva zeci de mii de euro.

De exemplu, in cazul casefaraintermediari.ro (lansat acum trei ani) valoarea investitiei pana in prezent este de aproximativ 70.000 de euro, dintre care aproximativ jumatate a fost facuta anul trecut. Investitia initiala in Magazinuldecase.ro a fost de 25.000 de euro. In vindesingur.ro (lansat anul trecut in aprilie) s-au investit 75.000 de euro pana in prezent, dintre care 10.000 de euro pentru realizarea site-ului.

“In prezent, probabil o investitie initiala intr-un site de FSBO ar avea sens de la 100.000 de euro, pentru ca in zona site-urilor imobiliare piata este subdezvoltata comparativ cu alte piete, unde site-urile de imobiliare din punct de vedere al traficului sunt in top 10 - top 15”, spune pentru startups.ro Matei Malos, co-fondator la Magazinuldecase.ro si consultant pentru site dupa preluarea acestuia de catre Sanoma Hearst, acum doua luni.

El spune ca in Romania site-urile de imobiliare sunt departe de primele locuri in topurile de trafic din cauza pietei fragmentate. In plus, pe cele mai multe site-uri de imobiliare (nu doar de tip FSBO) ofertele se repeta, ceea ce creeaza imposibilitatea cumparatorului de a selecta dintr-un numar de proprietati reale exact proprietatea pe care si-ar dori-o. Iar asta aduce un trafic scazut, serviciile de pe site-uri avand un nivel scazut.

Adina Vasilescu, New Media Publisher la Sanoma Hearst Romania, spune pentru startups.ro ca portalurile imobiliare din Romania inca sunt cu traficul sub media inregistrata in restul Europei.

Cheltuielile unui astfel de site sunt de cateva mii de euro pe luna, cele mai mari fiind cu salariile, urmate de cele operationale.

Investitiile se recupereaza insa lent. De exemplu, Magazinuldecase.ro a intrat pe profit abia la sfarsitul anului trecut - inceputul acestui an, la trei ani de la lansarea din octombrie 2006.

“Toate planurile au fost date peste cap de schimbarea din economie in general si din imobiliare in special”, spune Matei Malos.

Reprezentantii vindesingur.ro estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 35.000 de euro.

In general, cei care au lansat astfel de site-uri au experienta in domeniul imobiliar si au mizat pe faptul ca investitiile intr-o afacere online sunt mai reduse decat intr-una clasica, precum si pe faptul ca acest mediu are potential de extindere rapid.

Modelul de afacere
“FSBO-ul este in continua expansiune iar concurenta este din ce in ce mai mare, diferenta dintre site-uri fiind modul de prezentare si serviciile conexe oferite de fiecare dintre acestea”, spune pentru startups.ro Gabriela Enescu, Director General la casefaraintermediari.ro.

Dorin Damoc, Marketing manager la Modes et Facons, firma care detine plp.ro (lansat acum doi ani, in iulie), spune ca in momentul in care proprietarii vor dori sa vanda cu adevarat prin FSBO, nu doar sa vanda prin orice mijloc, standardele pentru site-urile de FSBO vor creste.

Pe un site de FSBO se afiseaza detalii despre proprietate, un tur virtual al acesteia, o harta a zonei, date de contact si fotografii (serviciu care intra in oferta site-ului catre proprietari). Reprezentantii unora din firmele de profil ofera si consultanta pe perioada afisarii anuntului iar companiile au si echipe de vanzari pentru a contacta potentiali clienti.

”In ultimele sase luni se observa o crestere a interesului pentru prezentarea proprietatilor cu ajutorul turului virtual. Prin intermediul acestuia, potentialii clienti pot vizita viitoare locuinta intr-un mediu virtual. Intr-o lume din ce in ce mai alerta, in care timpul este din ce in ce mai pretios, o astfel de prezentare il face pe orice client sa isi formeze o parere avizata despre proprietate, fara o deplasare in prealabil”, spune Gabriela Enescu.

De obicei, oferta este publicata de operatorii site-ului. Insa, la plp.ro ofertele din Bucuresti sunt introduse de operatori, iar cele din tara de catre proprietari, dupa ce sunt verificate.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Nivelul redus de dezvoltare al pietei imobiliare online de tip FSBO este motivul pentru care cei din domeniu considera ca se mai poate investi in afaceri de acest tip, desi nivelul de recuperare al investitiei este lent.
Pentru a realiza si sustine un astfel de site este nevoie de cateva zeci de mii de euro.
Cheltuielile unui astfel de site sunt de cateva mii de euro pe luna, cele mai mari fiind cele legate de salariile, urmate de cele operationale.
In general, cei care au lansat astfel de site-uri au experienta in domeniul imobiliar si au mizat pe faptul ca investitiile intr-o afacere online sunt mai reduse decat intr-una clasica.
Pentru postarea unui anunt pe un site tip FSBO se platesc intre 70 de lei si 200 de lei, in functie de serviciile solicitate.
Fiind legata de piata imobiliara, piata FSBO este activa in special primavara si toamna, atat pentru listarea, cat si pentru cautarea de proprietati.
Pentru promovare, unele site-uri de acest tip folosesc retelele de socializare (Facebook, Linkedin, Twitter, etc), iar altele adauga si PR-ul.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.