Chocolate Graphics este un concept de origine australiana. Sotii Mihaela si Remus Balan, doi antreprenori din Constanta, sunt detinatorii Master Licentei pentru Romania si intentioneaza sa acorde licente de productie si vanzare pentru cinci regiuni din tara.

Ei au luat legatura cu reprezentantii Chocolate Graphics South Eastern Europe in octombrie 2006, iar in aprilie 2007 au semnat contractul de Master Licenta.

Cei doi antreprenori au investit in afacere circa 230.000 de euro. Un procent de aproximativ 50% din suma a fost recuperat in cei doi ani de functionare, in conditiile in care o parte din profit a fost reinvestita in diverse activitati.

In prezent, in Romania exista un singur centru de productie situat in Constanta, care acopera comenzile pentru toate regiunile tarii.

"Am impartit tara in sase regiuni geografice, orasele mari din aceste regiuni fiind Constanta, Brasov, Cluj, Timisoara, Craiova si Iasi. Momentan, Bucuresti face parte din regiunea Constanta, pe care o administram noi. Pentru celelalte cinci oferim doritorilor posibilitatea sa achizitioneze o licenta de productie si vanzare", spune pentru startups.ro Mihaela Balan, director executiv Chocolate Graphics Romania.

Conceptul afacerii
"Desi la prima vedere pare o afacere cu ciocolata, in realitate este una de marketing", explica master licentiatul, care spune ca atunci cand a inceput afacerea nu avea niciun fel de experienta in fabricarea ciocolatei.

Personalizarea tabletelor de ciocolata reprezinta suportul prin care o companie alege sa se promoveze. Tabletele pot fi inscriptionate cu mesaje sub forma de text, logo sau chiar fotografie. Formele si dimensiunile tabletelor sunt variate, iar modelele de inscriptionare pot fi selectate din galeria Chocolate Graphics sau pot fi propuse direct de clienti.

"Procesul de productie este patentat international, iar produsele sunt din ciocolata fina belgiana, 100% naturale", spune Mihaela Balan.

Conform reprezentantei Chocolate Graphics, preturile produselor tin cont de forma si dimensiunea tabletelor, de volumul comenzii, dar si de modalitatea de plata si durata contractului. Fiind vorba de produse personalizate, exista si un cost al matritei, pentru care se pot acorda reduceri, in functie de comenzi si de termenele de livrare.

Mihaela Balan spune ca desi mai sunt si alte companii care se ocupa, intr-un fel sau altul, de personalizarea ciocolatei, acestea folosesc pentru inscriptionare cerneluri alimentare sau zahar, iar unele dintre ele personalizeaza doar ambalajul.

Ceea ce diferentiaza Chocolate Graphics de restul companiilor din domeniu este "tehnologia de imprimare <high definition> a tabletelor de ciocolata, cu inscriptii si imagini realizate in intregime din ciocolata", adauga ea.

Clientii
"Potentialul este enorm. Companiile au clienti carora le ofera cadouri, organizeaza diverse evenimente sau lanseaza si promoveaza produse. Iar ca persoane fizice, cu totii avem cate un eveniment fericit in viata (zile de nastere, nunti, botezuri etc.) sau vrem sa facem un cadou deosebit cuiva",  spune reprezentanta companiei.

Totusi, principalii clienti Chocolate Graphics sunt companiile, cu un procent de circa 80% - 85% din total.

Pentru afacere, cele mai aglomerate perioade din an sunt in preajma sarbatorilor. Evenimentele de business unde se solicita tablete personalizate de ciocolata sunt lansarile de produse si deschiderile de magazine, urmate la o distanta considerabila de conferinte si diferite prezentari.

Printre domeniile de activitate din care provin companiile client se numara: industria ospitalitatii, media, marketing, servicii financiare, servicii specializate, agentii de turism, centre de fitness si saloane de infrumusetare, magazine specializate si de lux, organizatori de evenimente de afaceri, servicii de transport etc.

Promovarea afacerii
"In aceasta perioada am intensificat activitatile de promovare prin marketing direct si PR. Nu pot sa spun ca actualul context economic ne-a fortat. Este oricum o etapa normala in dezvoltarea afacerii", spune Mihaela Balan.

Promovarea se face atat la nivel local, cat si la nivel national. Promovarea prin evenimente locale cade in sarcina licentiatului, dar poate contribui si masterul, in functie de situatie. Spre exemplu, daca pe plan local au loc evenimente unde sunt prezente companii de pe intreg teritoriul tarii, atunci publicitatea se face din fondul de 3%, perceput ca taxa de marketing.

"Folosim aproape orice forma de promovare. Cea mai eficienta ramane totusi marketingul direct. Fiind ceva cu totul nou si inedit, clientii isi dau seama de adevarata valoare a produselor abia atunci cand le vad", explica Balan.

Fiecare firma client are colaboratorii si clientii ei. Iar daca acestia sunt incantati de cadourile primite, solicita la randul lor serviciile Chocolate Graphics.

Pe langa internet, radio, televiziune si presa, o alta incercare de promovare a fost prin participarea la targuri. Insa, reprezentanta Chocolate Graphics plaseaza acest mod de promovare pe ultimul loc in ceea ce priveste raportul cost/beneficiu.

Investitia initiala
Preluarea licentei Chocolate Graphics presupune o investitie cuprinsa intre 75.000 - 80.000 de euro (plus TVA), care s-ar putea recupera in aproximativ doi ani.

Din aceasta suma, taxa de licenta reprezinta 40.000 de euro (plus TVA). Restul banilor sunt investiti in amenajarea spatiului (15.000 de euro), utilaje si echipamente (15.000 de euro) si acoperirea unor cheltuieli neprevazute (circa 10.000 de euro).

Redeventele se ridica la 7% din cifra de afaceri, la care se adauga o taxa de 3% pentru marketing, folosita pentru promovarea la nivel national. Aceste taxe se platesc lunar, incepand cu a treia luna de la semnarea contractului.

Reprezentantii Chocolate Graphics Romania se asteapta ca viitorii licentiati sa inregistreze o cifra de afaceri de cel putin 100.000 - 150.000 de euro, in primul an de functionare.

"Principalul factor de care depinde evolutia acestei cifre este reprezentat de gradul de implicare al francizatului in afacere", este de parere Mihaela Balan.

Sistemul de licenta
Chocolate Graphics propune un sistem de licenta, care, spre deosebire de cel de franciza, implica o anumita libertate in modul de conducere a afacerii.

Astfel, licentiatorul isi prezinta conceptul de business, oferind suport si consultanta pe toata durata contractului, insa licentiatii au dreptul sa decida singuri asupra anumitor aspecte legate de derularea afacerii.

Spre exemplu, licentiatul poate tine cont de indicatiile masterului in ceea ce priveste amenajarea spatiului. Dar se poate descurca si de unul singur, respectand anumite standarde.

Furnizorii de materiale si echipamente care nu intra sub incidenta dreptului de proprietate intelectuala reprezinta un alt aspect care ramane la alegerea licentiatului. Pentru moment, in aceasta categorie intra inclusiv ambalajul tabletelor de ciocolata.

De asemenea, fiecare licentiat este liber sa aleaga propriile modalitati de vanzare si de promovare pe plan regional, in functie de specificul pietei locale.

Obtinerea licentei
Pentru ca obiectul de activitate al Chocolate Graphics este reprezentat de personalizarea ciocolatei, experienta antreprenorilor trebuie sa vina din directia marketingului si a vanzarii, nu neaparat si din cea a productiei de ciocolata.

Procedura de obtinere a licentei dureaza intre doua si patru luni. Iar amenajarea centrului de productie ar trebui sa dureze inca doua luni, in cazul in care sunt urmate indicatiile masterului.

"Spatiul necesar nu depaseste 100 mp, incluzand aici spatiul de productie, depozite, vestiare si birouri", spune reprezentanta Chocolate Graphics.

Pentru inceput, licentiatul achizitioneaza de la master un stoc minim de ciocolata, impreuna cu matritele de prelucrare a acesteia. Pe parcurs, in functie de tipul si evolutia comenzilor, el va solicita atat materie prima (ciocolata), cat si matrite de imprimare.

"Contractul se semneaza pe o perioada nelimitata, obligatia licentiatului fiind aceea de a depune toate eforturile pentru promovarea marcii si a produselor Chocolate Graphics in regiunea sa", adauga Mihaela Balan.

Noii licentiati pot incepe vanzarea produselor chiar inainte de a termina amenajarea unitatii de productie, prin transmiterea comenzilor catre centrul din Constanta.

Situatia este valabila si in cazul comenzilor mari sau urgente, aparute ulterior deschiderii propriei unitati de productie. La fel cum masterul poate solicita la randul sau ajutorul licentiatilor pentru onorarea anumitor comenzi. In oricare din situatii, solicitantul va plati un comision pentru fiecare comanda.

Alte posibilitati de colaborare
Chocolate Graphics Romania are o varianta de parteneriat si pentru firmele care nu doresc sa investeasca in preluarea unei licente regionale.

Companiile vizate sunt reprezentate in principiu de agentiile de advertising, dar si de orice firma ale carei produse/servicii pot fi promovate impreuna cu tabletele de ciocolata personalizate.

"Ceea ce reprezinta un avantaj si pentru noi, deoarece produsele noastre se vand impreuna cu ale lor. Astfel, nu trebuie sa-i motivam sa ne vanda produsele, asa cum am proceda cu un agent de vanzari obisnuit", explica Mihaela Balan.

Deoarece nu trebuie sa investeasca in preluarea licentei si deschiderea unei unitati de productie, firmele partenere beneficiaza de un procent din vanzari, in timp ce licentiatul pastreaza majoritatea veniturilor.

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“In general, companiile care apeleaza cel mai des la distrugerea stocurilor sunt cele din domeniul alimentar, unde riscul degradarii calitative sau al perisabilitatii este foarte mare, si cele care comercializeaza produse intr-o continua perfectionare si imbunatatire, precum firmele din domeniul confectiilor, industria electronica si cea auto, astfel incat produsele mai vechi risca sa devina nevandabile”, spune pentru startups.ro Daniela Moraru, General Manager la companiile de consultanta, contabilitate si audit Moore Stephens Riff.

Tipurile de produse
Produsele din industria alimentara sunt impartite in patru categorii, in functie de termenul de valabilitate: produse proaspete (termen de valabilitate de 24 - 72 de ore); produse impachetate (valabile trei - zece zile); produse ambalate (saci, bax-uri); produse vrac.

“In cazul produselor perisabile, o companie isi creeaza prejudicii mai mari daca vinde in afara termenului de valabilitate decat daca distruge produsele, pentru ca isi pierde clienti”, spune pentru startups.ro Cornel Dinu, Managing Partner al companiei de consultanta financiara Daio.

Produsele nealimentare degradate moral se pot distruge atunci cand apare un produs nou pe piata sau o noua tehnologie. Si retururile pot fi distruse.

“Pentru produsele neperisabile, este bine ca firma sa le distruga pe cele cu defecte. Pe termen lung, comercializarea produselor cu defecte va crea probleme de imagine companiei si ii va indeparta clientii”, subliniaza Cornel Dinu.

Promotiile sau donatiile sunt strategiile la care firmele apeleaza pentru a nu ajunge sa isi distruga stocurile.

“Din productia totala, in general, in jur de 2% - 4% ajunge pana la urma sa fie distrusa. Daca procentul este mai mare, atunci este si un semn de slaba organizare a departamentului de vanzari, care ar trebui sa colaboreze cu productia. Decizia de a distruge bunurile depinde foarte mult de la industrie la industrie si de la caz la caz”, adauga Cornel Dinu.

Etapele de desfasurare
Intocmirea unei comisii de inventariere este primul pas pentru distrugerea bunurilor care nu mai pot fi folosite. Urmeaza inventarierea produselor de catre comisia care va constata lipsa, degradarea sau distrugerea stocurilor. Dupa inventar se intocmeste procesul verbal de constatare a minusurilor. Apoi, se inainteaza o cerere catre conducerea companiei, pentru a  se aproba scoaterea din gestiune a bunurilor respective, mentionand si motivul solicitarii.

“Cererea adresata conducerii si aprobata de catre aceasta va reprezenta documentul justificativ de inregistare a notelor contabile prin care bunurile se vor scoate din evidenta societatii”, detaliaza Daniela Moraru.

In situatia in care distrugerea unor bunuri poate afecta mediul inconjurator, companiile vor semna un contract cu o firma de specialitate care, in baza unui proces verbal, va ridica acele bunuri si le va distruge in conditii de siguranta.

“Procesul verbal sau bonurile in baza carora firmele specializate ridica astfel de stocuri reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate a scoaterii din evidenta a stocurilor respective”, completeaza Daniela Moraru.

Efectele asupra afacerii
Decizia de a distruge bunurile se resimte in activitatea departamentelor de vanzari si logistica. Efectele sunt evidentiate si inregistrate in contabilitate.

”Mai ales in FMCG, departamentele de vanzari trebuie sa aiba un bun management al stocurilor, sa stie unde se afla acestea - in depozitele proprii, la distribuitori sau chiar la clienti mari, sa coordoneze transportul si distributia lor”, detaliaza Cornel Dinu.

Distrugerea stocurilor elibereaza spatiul de depozitare pentru produsele noi si reduce cheltuielile pentru chiria, manipularea si mutarea produselor.

“O balanta de venituri si cheltuieli sanatoasa este unul dintre avantajele distrugerii stocurilor. Multe firme au stocuri imense, a caror valoare de vanzare este zero, insa le metin pentru ca asa le pot prezenta actionarilor o situatie financiara buna”, subliniaza Cornel Dinu.

Alte avantaje ale distrugerii bunurilor sunt, pe termen lung, cresterea vazarilor, pentru va firma comercializeaza produse de calitate. De asemenea, printre efectele posibile se numara si oferierea de preturi competitive, datorita unui bun control al costurilor si veniturile obtinute din valorificarea pieselor ramase ca urmare a dezafectarii mijlocului fix.

“Exista situatii in care diferenta este pozitiva, societatea realizand un profit in urma casarii”, detaliaza Daniela Moraru.

Dezavantajul distrugerii de produse este pierderea financiara, deoarece o asemenea decizie afecteaza profitul companiei.

Taxele implicate
Una dintre taxele cu implicatie in distrugerea stocurilor este TVA-ul.

“Din punct de vedere fiscal, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, bunurile constatate lipsa din gestiune sunt considerate livrari de bunuri, prin urmare trebuie colectata taxa pe valoare adaugata”, mentioneaza Daniela Moraru.

Fac exceptie de la aceasta prevedere produsele perisabile, bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, bunurile care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate.

“Vanzarea in pierdere nu este considerata livrare de bunuri astfel incat, nu mai trebuie sa se colecteze TVA pentru diferenta neacoperita de pretul de vanzare”, mai spune Daniela Moraru.

Pe langa TVA, in ceea ce priveste impozitul pe profit, in cazul vanzarii sub pretul de achizitie, exceptand vanzarile de lichidare si soldare, diferenta neacoperita de pretul de vanzare va fi o cheltuiala nedeductibila.

“Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme. Prin urmare, cheltuiala cu descarcarea din gestiune a marfurilor lipsa la inventariere, imputabile, va fi o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit”, mentioneaza Daniela Moraru.

Costurile distrugerii de stocuri
Dintre cheltuielile legate de distrugerea bunurilor, cele de dezasamblare, transport si incinerare sunt cele mai importante. Alte cheltuieli sunt legate de codurile de bare si de pierderea catorva zile din programul de lucru pentru inventar. Daca se apeleaza la o firma de specialitate pentru distrugerea bunurilor, se adauga la cheltuieli si tariful solicitat de aceasta.

In cazul in care produsele se vand cu un pret sub cel de productie sau achizitie, atunci trebuie luata in calcul si diferenta dintre pretul de achizitie si cel de vanzare.

“In cazul donatiilor, nu exista alte cheltuieli suplimentare”, adauga Cornel Dinu.

Procedura de distrugere a stocurilor variaza intre doua si 30 de zile, in functie de motivul pentru care se ajunge la distrugerea stocurilor, dimensiunea stocului, tipul de produs si numarul de ore necesar pentru inventariere.

Daniela Moraru spune ca, daca produsele au fost asigurate, timpul necesar pentru acest proces depinde si de numarul de ore necesare societatii de asigurare  pentru a determina modul si motivul care au dus la distrugerea bunurilor in cazul celor pierdute, furate sau distruse in urma calamitatilor naturale.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.