Chiriile pentru spatiile de birouri din Bucuresti sunt in scadere
Conform BNP Paribas Real Estate, tendinta a aparut pe fondul scaderii cererii, cresterii stocului de spatii si disponibilitatii ridicate a spatiilor de birouri destinate sub-inchirierii.
Anul trecut, scaderea chiriilor s-a facut simtita la nivelul tuturor cladirilor, indiferent de clasa din care fac parte, se arata in studiul "European Real Estate Office and Investment Market", Editia 2009, realizat de BNP Paribas Real Estate.
In a doua jumatate a anului trecut, chiriile pentru spatiile de birouri de clasa A, situate in zonele centrale si central-nordice din Capitala, s-au situat la aproximativ 258 de euro/mp/an. Valoarea a inregistrat o scadere de 10%, comparativ cu prima jumatate a lui 2008.
In prezent, chiriile pentru spatiile de birouri de clasa B, aflate in zonele limitrofe din Bucuresti, se situeaza intre 180 euro - 216 euro mp/an.
In 2008, activitatea de inchiriere a fost influentata in mod negativ de inrautatirea conditiilor economice. Situatie in care chiriasii si-au reconsiderat planurile de relocare sau extindere, adoptand o pozitie de asteptare fata de contextul din piata. Astfel, ei au cautat sa creasca eficienta spatiilor de birouri, pe fondul reducerii costurilor totale implicate de ocuparea acestora.
Pe langa scaderea cererii, a avut loc si sporirea ofertei pentru spatiile de birouri, proiectele finalizate in 2008 contribuind cu 1,9 milioane mp la marirea stocului existent. La acest stoc s-au adaugat spatiile destinate sub-inchirierii, oferite de chiriasii care si-au restrans activitatea si au ramas cu un surplus de spatiu.
Pentru 2009, studiul BNP Paribas preconizeaza o crestere a stocului de birouri cu 450.000 mp, fapt ce va contribui la continuarea scaderii chiriilor pe acest segment. Asta in conditiile in care se asteapta ca situatia economica nefavorabila sa continue sa afecteze activitatea de inchiriere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Supermarketul din spatele ecranului
Achizitionarea bunurilor de imediata utilitate printr-un e-mail sau telefon a dus la lansarea unor noi afaceri - casele de comenzi online. In contextul lipsei de timp, traficului aglomerat si preturilor accesibile practicate de firmele de profil, livrarea la domiciliu inlocuieste o parte din cumparaturile realizate in marile magazine.
.jpg)
Investitia initiala intr-o casa de comenzi online poate incepe de la 1.500 de euro (pentru platforma tehnica). Piata de profil este abia la inceput iar cele cateva firme prezente pe acest segment incearca sa isi mentina business-ul sau au in plan strategii de relansare, care sa le ajute la castigarea de clienti.
Antreprenorii din domeniu spun ca actuala criza financiara nu va influenta in mod semnificativ afacerile de pe acest segment, in conditiile in care casele de comenzi vand produse de larg consum cu folosinta periodica, precum mancare sau detergenti, la care nu se renunta nici in situatie de criza.
“Este un segment de piata de care lumea are mare nevoie in ziua de astazi. Ziua are doar 24 de ore, insuficient pentru a aloca timp si cumparaturilor, cozilor din supermarketuri si statului in trafic pana la si de la supermarketuri”, spune pentru startups.ro Cosmin Toparceanu, antreprenor care detine magazinul superieftin.ro, lansat in 2005.
Investitia in afacere
Costurile pentru lansarea unei afaceri cu o casa de comenzi online sunt relativ mici. Antreprenorii spun ca investitia initiala nu depaseste 1.500 de euro, in conditiile in care exista in dotare cel putin un autoturism. In aceasta suma intra costul magazinului online, o promovare minima si banii de inceput, in jur de 200 de euro - 300 de euro, pentru onorarea comenzilor mici, care presupun cumparaturi pe care o familie le face la sfarsit de saptamana.
In cazul in care antreprenorul nu detine un autoturism, se adauga la investitia initiala si costurile pentru achizitia acestuia. Pe parcurs, se adauga si banii pentru imbunatatirea permanenta a magazinului, precum si pentru publicitate.
“Investitia initiala se poate amortiza in jumatate de an, daca apar clientii”, spune Toparceanu.
Totusi, antreprenorii din domeniu avertizeaza ca recuperarea investitiei initiale se poate face si intr-o perioada mai lunga de timp, de cel putin doi ani.
Stefan Curelaru, administratorul firmei Denisa Line, proprietarul casei de comenzi denisamarket.ro, spune pentru startups.ro ca a infiintat compania in anul 2005, dorind pentru inceput sa isi deschida un magazin de sine statator si nu o casa de comenzi.
“Neavand banii necesari, am amanat an de an lansarea, gasind aceasta oportunitate in anul 2007, cand am investit 1.500 de euro in deschiderea site-ului care a insemnat doar structura de baza, dupa care am muncit 4 luni sa incarc produsele pe site”, precizeaza antreprenorul.
Produsele livrate in cadrul comenzilor sunt procurate in general din supermarketurile cash&carry si de la producatorii, importatorii sau distribuitorii anumitor marfuri.
Strategia
Pe langa promovarea online, indicata pentru un astfel de business, cea mai buna promovare este facuta de clientul multumit de serviciile magazinului. In acelasi timp, principalul atu al business-ului este reprezentat de ideile inovative.
“In primul rand, antreprenorii trebuie sa vina cu niste idei proprii, pentru ca ne-am saturat de o serie de antreprenorii care copiaza totul de la A la Z”, spune Stefan Curelaru.
In general, succesul afacerii este asigurat de promovarea constanta si de fidelizarea clientilor prin servicii corecte, livrare rapida si varietatea produselor oferite.
“Solutia este un site cu toate produsele disponibile pe piata, cu prezentare grafica si chiar informatii detaliate (continut de calorii, ingrediente etc), care sa-ti aduca acasa produsele cand vrei, la acelasi pret ca in hypermarket, la fel de proaspete ca si cum le-ai fi ales tu. Si asta in orice oras mare din tara, nu doar in Bucuresti. Servicii de aprovizionare online. Asta este viitorul”, spune Remus Popa, antreprenor care a lansat impreuna cu un prieten afacerea Megamarket.ro, online din 2002.
Anul acesta, Popa intentioneaza relansarea site-ului si vizeaza prin aceasta mutare o crestere de 30% a volumului vanzarilor. In opinia sa, antreprenorii din domeniu trebuie sa vina cu ceva semnificativ nou, pentru a se impune pe piata.
“Ii sfatuiesc pe antreprenori sa nu se arunce la investitii inutile si sa dezvolte afacerea in functie de cerintele pietei”, spune si Alain Suta, Administrator la Eco Distribution, companie care se ocupa de site-ul casadecomenzi.ro, printre primele lansate in Romania pe acest segment, online de la inceputul anilor 2000.
Alain Suta a lansat afacerea online pentru ca la acea vreme nu exista ceva similar in zona de supermarket clasic.
“Antreprenorul trebuie sa ofere preturi care sa-i asigure subexistenta si sa incerce intotdeauna sa aiba preturi cat de cat corecte”, sfatuieste si proprietarul denisamarket.ro.
Obstacole in dezvoltarea afacerii
Clientii pot fi indepartati de pretul ridicat sau de lipsa de diversitate a produselor vandute prin casa de comenzi.
“Doar faptul ca produsele online sunt mai scumpe decat daca le iei tu de pe raft, si tot e suficient sa ii descurajeze pe 90% din potentialii clienti.Unde mai pui ca online nici nu ai aceeasi varietate ca pe raftul magazinelor si nici nu ai aceeasi incredere in prospetimea produselor”, spune Remus Popa, directorul Megamarket.
Dezvoltarea afacerii poate fi afectata de concurenta si de partea de resurse umane, Remus Popa spunand ca este greu sa gasesti oamenii potriviti.
Cele mai vandute produse
Produsele alimentare de baza, apa si sucurile sunt cele mai vandute. In topul celor mai cautate marfuri sunt si articolele de curatenie, servetelele si odorizantele.
De obicei, sistemul de plata practicat este cash la livrare. In opinia reprezentantului superieftin.ro, plata online are un risc de 10% - 20 % frauda, iar cea mai buna solutie ramane plata ramburs, care permite rotirea mai rapida a banilor. O alta metoda este ce a termenelor de plata, care se stabilesc de comun acord cu clientul.
De unde vin castigurile
“Tinand cont ca nu sunt firma de productie, castigul vine din adaosul comercial care variaza de la 30% la 60 %”, spune Toparceanu.
Alte companii din domeniu au o strategie diferita. De exemplu, edhd.ro, lansat anul trecut de catre Dan Trifu, dar avand ca actionar majoritar grupul Grivco, practica preturi cu 7% - 10% mai mari decat cele ale retailerilor importanti, procent ce acopera in cea mai mare parte a cazurilor benzina necesara deplasarii catre un hipermarket, pentru aprovizionare.
Reprezentantul casei de comenzi spune ca primele profituri vor incepe sa fie inregistrate odata cu cresterea numarului de clienti, in paralel cu reducerile obtinute de la frunizori, castigul din adaosul comercial acoperind cheltuielile variabile si o parte din cele fixe.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Scoala de investitii pentru studenti
Asociatia Studenteasca Voluntari pentru Idei si Proiecte (VIP), organizeaza a opta editie a proiectului Investment School, prima scoala de investitii din Romania.
Proiectul a fost initiat in anul 2001, din nevoia de a oferi o pregatire suplimentara studentilor de exceptie interesati de investitiile in valori mobiliare, se arata in comunicatul de presa.
Investment School cuprinde o saptamana de traininguri in perioada 30 martie - 7 aprilie 2009 si doua luni de tranzactionare virtuala pe piata de capital in perioada 7 aprilie - 6 iunie 2009, unde se vor acorda premii in valoare de 5.000 de lei primilor trei participanti, in functie de profitul obtinut.
Printre invitatii proiectului se numara: Razvan Pasol (Presedinte Intercapital), Anca Dumitru (Director General BVB), Leonard Visan (Director General SAI Investica), Tudor Dimofte (Project Manager la UBM). Acestia vor dezbate teme precum: Psihologia Investitorului, Analiza Fundamentala, Analiza Tehnica, Instrumente Derivate, Influenta Riscului Politic in Bursa, Venture Capital / Private Equity, Investitii pe Piata Imobiliara si multe altele.
Editia din acest an se va desfasura in incinta Bursei de Valori Bucuresti. Mai multe detalii despre eveniment pot fi gasite aici.
Infiintata in anul 1998, VIP este o organizatie non-guvernamentala, non-profit, bazata pe voluntariat si formata exclusiv din studenti ai mai multor universitati din Bucuresti. Misiunea VIP este de a forma o comunitate de lideri, care sa isi aduca o contributie vizibila la transformarea mediului economic, politic si social din Romania.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Carrefour isi extinde reteaua de supermarketuri din tara
Procesul de extindere presupune deschiderea a trei supermarketuri in centrele comerciale Winmarkt din orasele Cluj, Bistrita si Turda.
“Acordul semnat se inscrie in strategia companiei Winmarkt de a completa mixul actual de chiriasi prin atragerea unui operator de supermarket care sa ocupe nivelele inferioare ale centrelor comerciale proprii, situate in centrul oraselor", spune Cristian Marius Ionescu, Chief Marketing Officer la Winmarkt.
Suprafata de vanzare a celor trei supermarketuri va fi de aproximativ 2.300 mp, se arata in comunicatul de presa. Din aceasta suprafata, 975 mp va reveni unitatii din Cluj, 673 mp celei din Bistrita si 713 mp celei din Turda.
Grupul Carrefour a intrat pe segmentul de supermarketuri la sfarsitul anului 2007, prin achizitionarea societatii Artima, care detinea 21 de magazine in partea de vest a tarii. Pe parcursul anului 2008, aceste magazine au fost remodelate conform principiilor Carrefour, iar unul dintre ele a devenit mini-hypermarket.
Winmarkt intentioneaza sa isi extinda strategia la nivelul intregii retele, care numara in prezent 15 centre comerciale, situate in 13 orase din tara.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
JASMINE va sprijini microcreditarea IMM-urilor
Proiectul pilot pan-european Joint Action to Support Microfinance Institutions in Europe (JASMINE) vizeaza dezvoltarea institutiilor de microfinantare din Uniunea Europeana, ceea ce ar contribui la sporirea accesului la finantare al microintreprinderilor. Institutiile microfinanciare pot depunde de la inceputul acestui an solicitarile de finantare, iar din septembrie pe cele de asistenta tehnica.
Institutiile de microfinantare care exista in Uniunea Europeana sunt organizatiile nonguvernamentale, fundatiile, institutiile guvernamentale, institutiile non-financiare, bancile si cooperativele de credit si de economii. JASMINE urmareste sprijinirea institutiilor de de acest tip care se afla in faza de dezvoltare si care functioneaza pe principiile dezvoltarii durabile sau aproape de aceste principii.
In masura in care se va reusi implementarea proiectului, acesta ar permite accesul mai rapid decat pana acum al microintreprinderilor la finantari iar firmele se vor putea dezvolta mai usor.
De altfel, una dintre premisele de la care a pornit JASMINE este aceea ca in UE (fara Bulgaria si Romania), in 2008, erau in jur de 23,2 milioane de IMM-uri, dintre care 91,5% sunt microintreprinderi, conform Eurostat.
Potrivit estimarilor Eurostat, cererea potentiala de microfinantare in UE poate fi de mai mare de 700.000 de credite, reprezentand 6,1 miliarde de euro, pe termen scurt. Comisia Comunitatilor Europene precizeaza ca in Europa valoarea unui microcredit tipic este de aproximativ 7.700 de euro.
In prezent, si bancile ofera unele tipuri de microcredite, insa acestea sunt sub forma de credite personale, credite pentru companii si credite pentru agricultura.
Pana acum, in cadrul proiectului au fost depuse 12 aplicatii din tari precum Italia, Olanda, Marea Britanie, Ungaria si, indirect, Polonia si Romania.
"In cadrul intalnirilor preliminare am avut intalniri cu CEO ai institutiilor de microfinantare din Romania si ei sunt informati despre aceasta posibilitate de dezvoltare", spune pentru startups.ro Cyril Gouiffes, JASMINE Project Coordinator la FEI.
Sumele acordate
Bugetul total al proiectului este de 50 milioane de euro. Structura finantarii este urmatoarea: cu 20 milioane de euro va contribui BEI-ul, alte 20 de milioane de euro vor proveni de la bancile partenere, inca 6 - 8 milioane de euro vor fi asigurati de Comisia Europeana si 4 milioane de euro de Parlamentul European.
"Suma pentru JASMINE poate ajunge pana la 60 de milioane de euro, pentru ca nu se stie cu cat va contribui Comisia Europeana. Este sigur ca bugetul minim va fi de 50 de milioane de euro", completeaza Cyril Gouiffes.
Forma de investitii este acordarea de credite pe termen mediu si lung, precum si asigurarea unui tip de capital propriu (equity). Banii se vor acorda prin intermediul bancilor, dar si al altor institutii financiare. Structura produselor si definirea strategiei de investitii se va face in colaborare cu bancile partenere, se mai arata in documentele FEI.
Sumele primite de microfinantatori vor fi intre 100.000 de euro si 4 milioane de euro, in functie de dimensiunea, de portofoliul si de criteriile indeplinite. Sumele vor fi distribuite intr-o singura transa sau in mai multe.
"Fiind un proiect pan-european, sumele nu sunt distribuite pe tara, ci in toate cele 27 de tari, in functie de aplicatiile depuse si de tipul institutiilor de microfinantare", adauga Cyril Gouiffes.
Partenerii in proiect
JASMINE este dezvoltat de Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii (BEI) si Fondul European de Investitii (FEI). Initiativa este sustinuta de think tank-ul EUROFI, care urmareste integrarea si cresterea eficientei institutiilor din domeniile financiare din Europa, de Parlamentul European si de banci.
Proiectul este administrat de FEI pentru ca institutia are experienta intr-un program asemanator, JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises). De altfel, JASMINE este vazut de Comisia Europeana ca o completare a JEREMIE.
Unul dintre primele moduri prin care FEI intentioneaza sa actioneze in reteaua JASMINE este de a investi intr-un fond care apoi la randul lui va investi in institutii de microfinantare. Printre institutiile de microfinantare vizate de acest fond sunt si cele din Romania, dar fondul nu a fost inca aprobat de FEI.
FEI ar urma sa furnizeze institutiilor de microfinantare (n.r.- cele care acorda imprumuturi cu o valoare mai mica de 25.000 euro microintreprinderilor si persoanelor defavorizate care nu s-ar califica pentru un credit bancar) surse de finantare, sub forma creditelor sau capitalului initial (equity), si asistenta tehnica in activitate. Sprijinul tehnic va consta in pregatirea personalului microfinantatorilor, recrutarea ofiterilor de credit si imbunatatirea proceselor interne ale acestora.
Etapele programului
Proiectul a fost anuntat in noiembrie 2007, iar lansarea oficiala s-a facut in septembrie 2008. In ianuarie, anul acesta, a demarat faza pilot, cea de depunere a cererilor de finantare, iar din septembrie 2009 microfinantatorii vor putea solicita suportul tehnic.
Dupa cum spune Cyril Gouiffès, un microfinantator poate aplica pentru ambele tipuri de sustinere, insa aceste solicitari se vor depunde separat pentru fiecare etapa.
Faza pilot se va incheia in primul semestru din 2011, cand se va face o evaluare a proiectului. In functie de rezultatele evaluarii se va continua sau nu cu o doua faza operationala.
Eligibilitate
Pentru ca piata europeana de microfinantare nu este omogena, JASMINE ar putea sa isi largeasca scopul interventiilor, dupa cum se mentioneaza in documentele FEI. Astfel, ar putea fi acceptate pentru finantare si institutiile de microfinantare aflate in pregatire, cele care sunt dispuse sa ofere servicii si in alte arii decat cele acoperite. De asemenea, ca urmare a situatiei din piata, institutiile europene pot largi termenul de definire al acestor institutii.
Pot aplica si institutiile de microfinantare, aflate in proces de transformare in banci si care au nevoie de capital, precum si de ajutor pentru a deschide birouri sau pentru a dezvolta produse inovative. Printre criteriile de selectie a microfinantatorilor aflati in stadiul de proiect este ca acestia sa aiba un plan de afaceri si finantarea pentru deschiderea companiei.
Situatia proiectului in prezent
Microfinantatorii interesati pot depunde aplicatiile direct la sediul central, din Luxemburg, al FEI, care administreaza desfasurarea acestui program. Un birou local al FEI poate doar intermedia relatia dintre microfinantatori si sediul central al Fondului. De exemplu, FEI are un birou si la Bucuresti, dar acesta nu are niciun reprezentant direct pentru proiectul JASMINE.
"Unele demersuri au venit prin intermediul oficiilor locale, insa cele mai multe solicitari au fost depuse direct la noi (n.r.- sediul central al FEI din Luxemburg)", explica pentru startups.ro Cyril Gouiffes.
Microfinantatorii selectati sa fie sprijiniti vor fi anuntati la inceputul anului 2011.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sa iti administrezi eficient timpul
Cand esti mereu stresat, in criza de timp, iar eficienta de lucru scade, este timpul sa iti reorganizezi modul in care utilizezi cele 24 de ore dintr-o zi. Chiar daca multe persoane isi dau seama ca au nevoie de o solutie in acest sens, cel mai dificil pas este sa recunosti ca ai o problema legata de managementul timpului.
“Sunt putine cazurile pe care le-am intalnit, cand un manager cauta pentru sine un program de crestere a performantei. Cum se spune, constientizarea este 90% din solutie, numai ca asta presupune recunoasterea problemei, ceea ce pe la noi se poarta mai discret”, spune pentru startups.ro Ciprian Teleman, Senior Consultant la compania de training si consultanta TMI Romania.
Marian Rujoiu, Manger la compania de training si resurse umane Extreme Training, completeaza pentru strartups.ro ca pot trece chiar cativa ani pana cand o persoana decide ca are nevoie de managementul timpului.
Dupa cum spune Bogdan Pode, Senior Trainer la compania de training si consultanta in management Human Invest, scopul unui program de management al timpului este ca fiecare persoana sa isi realizeze obiectivele si sa se tina departe de activitatile mai putin importante, care nu aduc o valoare adaugata pe masura timpului investit.
Cum incep problemele
O zi buna la birou este atunci cand seara simti ca ai investit timpul petrecut acolo in actiuni importante, care produc satisfactie sau contribuie in mod direct la obiectivele propuse (personale sau profesionale).
“Cele doua criterii nu se dezic una de alta, ele pot merge impreuna sau separat. Merita precizat ca nu tot ceea ce este important ne produce direct si satisfactie - in sensul de placerea pe care ti-o da finalizarea unei sarcini”, spune pentru startups.ro Bogdan Pode.
Astfel, apare tendinta de a lasa "pe mai tarziu" unele activitati care aduc mai putina satisfactie, inlocuindu-le cu altele mai putin importante, dar care sunt la indemana sau mai usor de realizat.
De exemplu, realizarea unui plan de afaceri este o sarcina care face parte din obiectivul final, de a obtine capitalul necesar pentru a incepe afacerea. Insa, daca nu iti place sa lucrezi cu cifre, vei avea tendinta de a amana aceasta activitate.
“Si uite-asa, pe timp ce trece, desi ai avut zile pline si ai alergat dintr-o parte in alta, vei ajunge seara acasa simtind ca ceva lipseste - ca nu ti-ai investit timpul in ce era mai important pentru tine, ci te-ai refugiat in activitati care ti-au <umplut> ziua, insa nu ti-au adus castigul pe care il astepti”, descrie Bogdan Pode.
Decizia de a incepe un program de management al timpului poate incepe cu intocmirea unei liste cu ceea ce crezi ca vei face intr-o zi si cat timp crezi ca iti va lua fiecare dintre sarcini. Seara, compara lista cu ceea ce credeai ca faci, cu ceea ce ai facut in realitate.
”O sa fie foarte amuzat. Acesta va fi primul tau pas in imprietenirea cu timpul”, adauga Marian Rujoiu.
Cine are nevoie de managementul timpului
Persoanele proactive, cu gandire pozitiva, care traiesc in viitor si au o parere buna despre sine sunt cele care reusesc sa urmeze un program de management al timpului.
“Nu exista un interes foarte mare pentru time management din partea antreprenorilor. Tine mult de cultura balcanica, in care noi credem ca le putem face pe toate. Nu stim sa facem o prioritizare a prioritatilor si nu suntem constienti de valoarea unei bune organizari”, detaliaza Marian Rujoiu.
Ciprian Teleman completeaza ca in ultimii doi ani solicitarile pentru programe de time management au venit mai mult de la antreprenori ale caror afaceri au crescut peste ritmul mediu al industriei sau al economiei. Astfel, nevoia de management al timpului creste pe masura ce apar tot mai mult informatii, esti nevoit sa colaborezi cu mai multe persoane si rezultatele trebuie livrate tot mai rapid si sa iei mai multe decizii.
“Nevoia de time management mai vine si din cauza deselor schimbari de responsabilitati ale angajatilor”, mai spune Ciprian Teleman.
Principiile organizarii
Ziua trebuie inceputa cu activitatile cele mai importante, cu ceea ce te ajuta sa iti atingi scopurile, dupa cum spune Ciprian Teleman.
De asemenea, este important sa lucrezi fara intrerupere perioade lungi, chiar pana la o ora, o ora si jumatate. Asta pentru ca intreruperile iti pot dubla timpii de realizare, mai ales cand ai de-a face cu sarcini complexe, dupa cum mai spune Ciprian Teleman. Trebuie si sa renunti la ceea ce este lipsit de importanta.
“Stiu ca ai un <to-do list>. Fa-ti si un <not-to-do list>”, explica Ciprian Teleman.
Si Marian Rujoiu spune ca unul dintre cele mai importante principii intr-un program de management al timpului este sa inveti sa spui “Nu”.
Gruparea activitatilor asemanatoare te poate ajuta. De exemplu, o perioada poate fi dedicata numai pentru a raspunde la e-mail-uri, iar alta pentru dat telefoane. Nu uita sa iei o pauza atunci cand obosesti.
“Daca ai lucrat la ceva creativ, relaxeaza-te cu un sudoku. Daca ai lucrat cu cifre, cauta ceva amuzant sau relaxant emotional”, detaliaza Ciprian Teleman.
Un principiu de baza este automonitorizarea - sa ai o disciplina persoanala si sa respecti constant celelalte principii.
“Time managementul tine in primul rand de vointa. Primul lucru pe care ar trebui sa-l faca orice manager care doreste sa-si imbunatateasca <relatia cu timpul> este automonitorizarea”, subliniaza Marian Rujoiu.
Cea mai simpla metoda de automonitorizare este de a nota tot ceea ce faci pe intervale orare, inclusiv lucrurile aparent <neimportante>, cum ar fi convorbirile telefonice sau trimiterea de e-mailuri.
"Trebuie sa ai nervi tari sa faci macar doua - trei zile acest lucru”, mai spune Marian Rujoiu.
Dar, asta te ajuta sa descoperi care sunt lucrurile care iti mananca din timp, ce rezultat are fiecare lucru facut, unde sunt adevarati <hoti de timp> si cat timp iti ocupa "neprevazutul" intr-o zi?.
”Atentie la neprevazut. Acesta nu trebuie sa iti ocupe mai mult de 10% din timpul de lucru”, precizeaza Marian Rujoiu.
Managerul Extreme Training da si exemplul personal, explicand ca a ajuns la concluzia ca cititul e-mail-urilor ii lua de doua ori mai mult timp decat ar fi fost necesar (aproape doua ore, fata de o ora), pentru ca facea acest lucru in mod haotic. Monitorizarea nu te ajuta sa iti planifici mai bine timpul, ci sa iti organizezi mai bine sarcinile.
"Timpul nu se poate economisi, dar se poate consuma intr-un mod eficient. Timpul serveste numai ca instrument de masura: ce rezultate am avut intre orele 9.00 si 10.00, spre exemplu?”, mai spune Marian Rujoiu.
Etapele programului de management al timpului
Prima etapa este definirea rolurilor si scopurilor. Urmeaza clarificarea obiectivelor sau identificarea ariilor mari de responsabilitate. Apoi se stabilesc prioritatile si se face planificarea zilnica sau anuala. Ultima etapa esta punerea in practica a principiilor: actioneaza!
“Este paradoxal ca, desi incercam sa rafinam utilizarea cat mai eficienta a timpului, va trebui initial sa investim constient o cantitate considerabila de timp - intelegem aici si energie plus efort - in a transforma un set de principii in comportamente sau deprinderi de zi-cu-zi”, adauga Bogdan Pode.
Pentru invatarea unui program de time management este nevoie de cateva zile, insa un proces complet, in care pui in practica toate masurile, poate dura pana la doua luni.
“In doua saptamani, un manager poate ajunge foarte organizat, daca isi doreste cu adevarat”, adauga Marian Rujoiu.
Metodele de organizare
Pentru organizare poti face o lista (pe zile si ora) a activitatilor folosind un program ca Excell, Google Calendar, sau orice alt tip de soft specializat, o agenda clasica, post-it-uri, un reportofon sau functia de reminder pe telefonul mobil.
”Nu te crampona sa alegi o metoda anume, ci alege metoda care ti se potriveste”, mai spune Marian Rujoiu.
Instrumentele sunt alese si in functie de disponibilitatile fiecaruia si de contextul in care isi desfasoara activitatea.
“Odata iesiti dintr-un curs de managment al timpului, tine de disponibilitatea de investitie a fiecarui manager transformarea acestor cunostinte in abilitati manageriale”, mentioneaza Bogdan Pode.
Una dintre cea mai importante masuri este transmiterea principiilor de lucru si catre echipa pe care o conduce managerul. Acest lucru va creste eficienta si calitatea muncii depuse pentru anumite proiecte.
Bogdan Pode spune ca pentru functionarea echipei ca un sistem sincronizat, fiecare celula trebuie "programata" cu un ADN fundamental, care sa alinieze o filosofie sanatoasa de time management, tradusa in doua principii: respect pentru propriul tau timp si respect pentru timpul celorlalti.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum te ajuta codurile de bare
Producatorii si importatorii au nevoie de coduri de bare pentru produsele lor, mai ales pentru a avea acces in marile magazine. Codurile ajuta la eficientizarea operatiunilor de gestionare, inventariere si vanzare iar procedura obtinerii acestora dureaza cateva zile si costa cateva sute de euro sau difera in functie de cifra de afaceri a companiei.
Folosirea codurilor de bare nu este impusa im mod obligatoriu de vreo autoritate in domeniul comercial, ci este impusa de piata. De exemplu, reprezentantii real,- Hypermarket Romania spun ca produsele furnizorilor cu care colaboreaza trebuie sa aiba un cod de bare. Exceptie fac o parte din produsele proaspete (peste, legume, fructe, carne) pentru care codurile se genereaza de catre real,-, cu ajutorul unui sistem specializat pentru acest tip de operatiuni.
Autoritatile in domeniu
Companiile care au nevoie de coduri de bare trebuie sa apeleze mai intai la una dintre cele doua asociatii in domeniu, care acorda dreptul de alocare al codurilor. Global Standard One (GS1) este o asociatie a carei principala activitate este proiectarea, dezvoltarea, recunoasterea si implementarea internationala a sistemului de standarde GS1, activitate initiata si realizata de catre membrii sai. Sistemele de standarde GS1 sunt disponibile doar membrilor GS1, iar companiile care doresc sa utilizeze aceste sistemele de standarde trebuie sa devina membre ale organizatiei.
Pe teritoriul Romaniei functioneaza si Asociatia Romana pentru Paletizare si Containerizare (ARPC), asociatie profesionala, apolitica si nonprofit. Atat GS1, cat si ARPC sunt recunoscute de catre Institutul Roman de Standardizare, in prezent Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). ARPC nu are nicio legatura cu GS1.
Jucatorii din piata, atat producatorii, cat si comerciantii, au in prezent produse cu coduri obtinute din partea ambelor asociatii. Insa, in perioada urmatoare se doreste stabilirea GS1 ca standard unic si in Romania, pentru ca prefixul 642 folosit de ARPC este alocat de GS1 Finlandei.
Cum GS1 este un standard international, exista riscul ca intr-un magazin sa existe doua produse diferite cu acelasi cod. Cu toate ca reprezentantii ASRO spun ca sansele ca acest lucru sa se intample sunt mici, situatia poate sa existe, ceea ce poate crea probleme pentru furnizor.
“Codurile sunt standardizate international si libere la utilizator. Este de competenta asociatiilor de profil sa le aloce”, spune pentru startups.ro Vasile Toma, reprezentant al ARPC.
Dupa procedura de alocare a codurilor, urmeaza procesul de aplicare pe produse, caz in care producatorul apeleaza la firme de profil.
Procedura de alocare
“Procedura este simpla si consta in trei pasi: verificarea bonitatii firmei, semnarea contractului de utilizare a sistemului GS1, alocarea codurilor. Procedura de alocare dureaza intre 8 ore si 48 de ore, iar codurile de produs nu se vand la bucata. Compania utilizator primeste oricate coduri are nevoie, prin plata subscriptiei anuale”, spune pentru startups.ro Valentin Popescu, reprezentant GS1.
Subscriptia este anuala intrucat aderarea la standardele GS1 este voluntara si poate fi intrerupta daca firma doreste sa renunte la folosirea acestor standarde. Pentru micro-intreprinderi, firme nou infiintate sau firme cu cifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro anual, exista facilitatea de a se injumatati taxele, pentru a-i sprijini si pe acestia sa utilizeze sistemul de standarde GS1.
Pentru acest an, reprezentantii GS1 spun ca “pretul utilizarii sistemului si implicit a codurilor de bare oficiale in Romania este de 350 de euro”.
In cazul ARPC, primul pas este completarea unui formular si trimiterea acestuia, impreuna cu o copie de pe CIF-ul (codul de inregistrare fiscala) societatii comerciale care solicita alocarea. La scurt timp, un consultant contacteaza compania pentru a confirma receptionarea datelor transmise. Se intocmeste dosarul de alocare si ARPC trimite catre companie factura cu taxa de alocare.
“Indicativul de unicitate costa 250 de euro+TVA, in cazul ARPC”, spune pentru startups.ro Alexandru Fechete, administrator Ultrafactor, firma care are intre domeniile de activitate si alocarea codurilor de bare.
Procedura de alocare dureaza maxim cateva zile. Aplicarea pe produs a codului de bare cade in sarcina producatorului. Iar aceasta procedura poate dura saptamani bune, executia depinzand de tipografie. George Lupu, managerul Pagera, firma care se ocupa cu alocarea codurilor de bare, spune ca data livrarii etichetei depinde de numarul de bucati, de tip, de dimensiune, tiraje si culoare.
“Aplicarea este un proces separat si costa in functie de dorintele producatorului - eticheta autocolanta, aplicarea in interiorul ambalajului, direct pe punga etc”, spune si administratorul Ultrafactor.
Costul unei etichete autocolante este, spre exemplu, de doi euro - trei euro pentru 1.000 de bucati, dar poate ajunge pana la 7 euro - 15 euro, pentru 1.000 de etichete in mai multe culori.
Categorii de produse si coduri
Codurile de bare nu difera in functie de tipul sau de categoria de produse.
“Pentru comert sunt folosite codurile cu formula standard EAN 13, care contin 13 cifre si sunt valabile si la nivel international, pentru cazul in care firma exporta produsele”, spune reprezentantul ARPC.
Dupa cum spun reprezentantii GS1, in cazul suprapunerii în marile lanturi de magazine peste alte coduri internationale GS1 utilizate sub licenta exista riscul ca furnizorul sa fie actionat în instanta pentru a suporta cheltuielile proprietarului legal al codului (pentru toate pagubele suferite ca urmare a imposibilitatii de a-si comercializa produsele) si pe cele ale lantului de magazine (pentru cheltuielile suplimentare cu identificarea, retragerea si depozitarea tuturor produselor cu coduri nealocate de GS1 din magazine).
Conform GS1, exista si riscul nerecunoasterii si neacceptarii codului nealocat de GS1 în lanturile comerciale nationale, europene si internationale care, pentru a preveni introducerea de coduri neautorizate in sistemul lor informatic, nu accepta marfuri neinsotite de Atestatul GS1 de autenticitate a codului de bare, situatie care conduce la cheltuieli suplimentare din partea furnizorului din cauza necesitatii reetichetarii tuturor produselor, acumularii de stocuri pana la reluarea vanzarii cu noile coduri corecte de bare, intreruperilor in fluxul de cash.
“Daca doua coduri sunt identice, se decodifica pe loc in magazin, iar cel taxat este furnizorul, pentru ca i s-a reetichetat produsul”, mai spune Vasile Toma.
Codurile pot fi diferite in functie de tipul de impachetare.Valentin Popescu spune ca pe orice produs avem simboluri EAN-13 sau EAN-8, cu bare fine de 0,33mm.
Dar, in cazul imprimarii pe un bax de carton, nu se vor vedea foarte bine, iar in acest caz sunt folosite simbolurile ITF-14, mult mai permisive din punct de vedere al reprezentarii grafice.
Update: Au fost adaugate informatii suplimentare legate de activitatea GS1.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Flamingo: in 2009, profit din reducerea costurilor operationale cu 25%
Reducerea spatiilor de vanzare, renegocierea chiriilor si a contractelor cu furnizorii sunt principalele masurile luate de retailer-ul de IT&C, electrice si electrocasnice.
Anul trecut, cifra de afaceri a grupului Flamingo International, care administreaza retelele Flamingo Computers, Flanco si Flanco World, au urcat cu 16% fata de anul precedent, pana la 203 milioane de euro, se arata in comunicatul de presa, care prezinta rezultatele preliminare. In lei, cresterea vanzarilor a fost de 28%, ajungand la 748 milioane anul trecut, fata de 2007.
Grupul a avut anul trecut un profit net de 500.000 de euro, respectiv de 0,123 milioane, in lei. Firma a avut pierderi de 5% din cifra de afaceri, reprezentand 37,4 milioane de lei si 10,4 milioane in euro. Cea mai mare parte a pierderilor, doua treimi, a fost cauzata de diferenta de curs valutar, si o treime de dobanzi. In primele trei trimestre, Flamingo a avut vanzari peste cele din 2007, iar scaderea vanzarilor cu 25% s-a inregistrat in al patrulea trimestru.
"Daca in decembrie 2008 nu aveam promotii, ne-ar fi mers si mai rau. S-a vazut in vanzari, dar cand faci promotii, sacrifici din profit. Evolutia a fost mai rea decat de asteptam", mentioneaza Dragos Simion, Presedintele Consiliului de Administratie al Flamingo.
Pentru acest an, grupul estimeaza ca cifra de afaceri se va reduce cu aproape 20% fata de anul trecut, ajungand la 606 milioane de lei, iar profitul va creste cu 7,8%, pana la 47,4 milioane de lei.
Strategia
Pentru a creste profitul, compania va inchide, pana la sfarsitul lunii aprilie, 15 magazine, reprezentand 2% din suprafata de vanzare a companiei, proces inceput in ianuarie. Anul acesta si la sfarsitul anului trecut s-a oprit deschiderea de noi magazine, ca urmare a faptului ca dezvoltatorii au stopat si au intarziat unele proiecte.
Pe de alta parte, reprezentantii Flamingo iau in calcul deschiderea in acest an a doua magazine, unul in Bucuresti si altul in tara, pentru care se afla in negociere, daca vor ajunge la nivelul de inchiriere dorit.
"Vom merge numai in proiectele care suntem convinsi ca vor fi puternice", mai spune Dragos Simion.
In ultimii patru ani, grupul a redus numarul de magazine (2005: 192; 2006: 157; 2007: 124; 2008: 114; 2009: 99), insa a crescut suprafata unei unitati, astfel ca si suprafata totala a urcat (2005: 39.250 mp; 2006: 45.000 mp; 2007: 53.600 mp; 2008: 59.000 mp). Aceasta strategie a optimizat costurile pe metru patrat, in ceea ce priveste chiria. Din total, cea mai mare suprafata si cele mai multe magazine sunt cele Flanco (37.500 mp si 29 de unitati).
"Pe termen mediu si lung ne vom concentra pe magazinele Flanco World, cu o suprafata de aproximativ 1.500 mp. Nu ne-am dus spre suprafata de 2.000 mp - 3.000 mp si nici 500 mp, care este mai potrivita pe timp de criza, ca trafic si vanzari. Imediat dupa criza, formatul de 1.000 mp - 1.500 mp va deveni suprafata ideala, datorita tipului de produse cautat de romani", adauga Dragos Simion.
Alta masura pentru a reduce din costuri este renegocierea chiriilor. Cheltuielile cu chiria vor fi mai mici si pentru ca se va reduce usor suprafata.
"Deja am redus cu 10% - 15% chiria pentru aproximativ 70% dintre magazine, insa deviatia de la medie este mare in unele cazuri. Traficul este principalul nostru argument in negocieri. Daca va mai fi un ciclu de scadere a chiriei, atunci vom mai face o tura de negocieri cu proprietarii de spatii", precizeaza pentru startups.ro Dragos Simion.
Renegocierea contractelor cu furnizorii este alta masura de reducere a costurilor.
"Dorim o reducere a numarului de furnizori in functie de conditiile si de discounturile oferite de acestia. Vrem sa promovam acei furnizori cu termene de plata mai bune. Ca urmare a acestui fapt, chiar si dupa ce se va termina criza, piata nu va mai fi aceeasi in ceea ce priveste ofertele furnizorilor", mai spune Dragos Simion.
Pentru a creste vanzarile, compania mizeaza si pe vanzarile online. Alta masura este cresterea ponderii vanzarilor de retail si reducerea distributiei. Anul trecut, vanzarile de retail au reprezentat 67% dintre total, iar distributia 33%. Pentru acest an, se urmareste sa se ajunga la 83% retail si 17% distributie.
"Anul acesta, estimam ca vanzarile pe retail vor ramane aceleasi, iar pe distributie va fi o scadere de aproximativ 50%, fata de 2008. Daca ne dadeam seama din iunie 2008 de ceea ce urma sa se intample, aveam timp sa umblam la costuri in varf de sezon. Reducerea cheltuielilor se va vedea din al doilea trimestru", completeaza Dragos Simion.
Perioada urmatoare
La calcularea bugetului s-a luat in calcul un curs de 4,5 lei pentru un euro in primul semestru si de 4,7 lei pentru un euro in cel de-al doilea semestru.
"Am incercat sa fim conservatori. Luam in calcul un scenariu realist, care insa este pesimist, fata de acum patru luni. Facem un buget pentru ca actionarii trebuie sa voteze un buget intr-o luna. Este pentru prima data in trei ani cand ceea ce spunem acum poate fi contrazis chiar la mijlocul anului", mai spune Dragos Simion.
In plus, Jiri Rizek, CEO-ul grupului, completeaza ca daca vanzarile din acest an vor fi similare cu cele din ultimul trimestru din 2008, atunci vor putea sa isi atinga tinta. Compania ia in calcul o revizuire a bugetului care cel mai probabil ar putea sa fie facuta in septembrie, insa nu este exclusa si o revizuire a acestuia inainte de aceasta data.
"Vom mai face promotii pentru Pasti , dar nu la fel de spectaculoase, pentru ca nu mai avem din ce sa scadem", spune Dragos Simion.
De asemenea, una dintre tintele din acest an este cresterea traficului in magazine.
"Reducerea traficului este primul indice care se vede. Daca in Bucuresti traficul scade cu 10% - 15%, in tara este cu 40% mai mic. Cand scade traficul avem si o alta problema: multi dintre cei care vin, vin ca la plimbare", adauga Dragos Simion.
Flamingo are o cota de piata de 18%, conform propriilor estimari. Reprezentantii companiei spun ca Altex are o cota de piata de 31%, Domo de 18% si restul pietei este impartita intre alti jucatori. Mixul de produse la Flamingo este de 45% IT&C, 30% albe si 25% brown.
Evolutia pe bursa
Flamingo International (FLA) este listata la Bursa de Valori Bucuresti din 2005. Cel mai important actionar al companiei este Dragos Cinca, cu 25,19% dintre titluri. Din februarie, omul de afaceri Dan Adamescu a cumparat prin intermediul firmelor pe care le controleaza - Asigurare Reasigurare Astra si Nova Trade - actiuni la companie, ajungand la circa 20% dintre titluri.
"Au vandut actiuni fondurile de investitii straine, care de aproximativ sase luni erau pe vanzare", mentioneaza Dragos Simion.
In ultimi doi, ani valoarea actiunilor FLA s-a redus cu 90%, ajungand la o capitalizare de 5 milioane de euro.
"Nu este momentul sa ne gandim la o crestere de capital, dar, pe viitor, este posibil sa ne gandim la aceasta solutie", precizeaza Dragos Simion.
Piata de IT&C, electronice si electrocasnice a stagnat anul trecut, la 1,1 miliarde de euro, fiind estimata o scadere in 2009, potrivit Flamingo. In ultimele luni, tendinta a fost de trecere la produsele mai ieftine.
"Unii dintre clienti nu isi mai permit produsele, iar altii sunt mai atenti la ce cumpara si renunta la o functie pentru care anul trecut erau dispusi sa plateasca in plus", adauga Dragos Simion.
In acest an, preturile la produsele IT&C, electronice si electrocasnice vor fi influentate si de cursul leu - euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
ShopIT.ro intra in portofoliul FiT Distribution
Magazinul online va opera independent, alaturandu-se celorlalte magazine din grup - Pcfun.ro, ElectroFun.ro si 24PC.ro.
"Achizitia magazinului online ShopIT.ro reprezinta inca o etapa de dezvoltare a diviziei online a companiei FiT Distribution, dupa achizitia de la inceputul acestui an a domeniului 24PC.ro", spune Marius Ghenea, presedintele FiT Distribution.
Tranzactia presupune preluarea interfetei web existente, a logisticii, a bazei de clienti, a tuturor serviciilor post-vanzare pentru clientii existenti ai ShopIT.ro, a angajatilor, precum si a sediului actual, se arata in comunicatul de presa.
ShopIT.ro a fost infiintat in anul 2004 si este specializat in vanzari de produse IT&C. Anul trecut, magazinul online a inregistrat vanzari de aproximativ 4 milioane de dolari si un numar de aproape 40.000 de clienti.
FiT Distribution este o companie infiintata in anul 2002, ce comercializeaza produse IT&C, eletronice si electrocasnice. Compania opereaza divizia online formata din magazinele: PCfun.ro, ElectroFun.ro si domeniul 24pc.ro. Cifra de afaceri inregistrata de companie, in 2008, a fost de 54 milioane de lei.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Spatiile din centrele comerciale sunt mai cautate decat cele stradale
Conform BNP Paribas, tendinta a aparut ca urmare a chiriilor mari cerute de proprietarii spatiilor stradale ultracentrale si a conditiilor economice actuale.
Orientarea comerciantilor catre spatiile din centrele comerciale a condus la o competitie intre dezvoltatori, care au fost nevoiti sa gaseasca solutii inovatoare pentru imbunatariea design-ului, arhitecturii si serviciilor oferite in cadrul proiectelor, se arata in comunicatul de presa.
Scaderea cererii pentru spatiile stradale, inceputa in 2008, a fost influentata si de incetinirea brusca a ritmului de extindere a retelelor bancare, a institutiilor financiare non-bancare si a lanturilor de farmacii, la care s-a adaugat nivelul foarte ridicat al chiriilor, comparativ cu calitatea spatiilor oferite.
Conform BNP Paribas, la inceputul anului 2008, valoarea medie a chiriilor pentru spatiile comerciale stradale a crescut cu aproximativ 10% - 15%, comparativ cu 2007. Cererea mai scazuta de la finalul anului a determinat mentinerea chiriilor la un nivel constant sau chiar o scadere usoara a acestora.
In a doua jumatate a anului trecut, nivelul maxim al chiriilor a atins valoarea de 120 de euro - 130 de euro mp/luna pentru spatiile stradale ultracentrale de pana la 75 mp, in timp ce pentru spatiile mai mari de atat, chiriile au fost de 80 de euro - 90 de euro mp/luna.
In general, chiriile practicate in galeriile comerciale nu au suferit modificari in 2008, fata de 2007. Anul trecut, chiriile pentru spatiile de pana la 75 mp s-au situat intre 100 de euro - 120 de euro mp/luna, in centrele comerciale, iar pentru suprafete mai mari de 75 mp, intre 25 de euro - 40 de euro mp/luna.
In 2008, cererea pe segmentul spatiilor din centrele comerciale a ramas la fel de intensa ca in anii precedenti. Potrivit reprezentantilor BNP Paribas, o contributie importanta au avut-o supermarket-urile si hipermarket-urile, care au ales spatiile din cadrul mall-urilor, in locul investitiilor greenfield.
Astfel, in Bucuresti, Billa si-a deschis unitati in City Mall si Liberty Center, in timp ce Carrefour va fi un chirias important pentru Grand Arena Mall. Alte doua lanturi comerciale importante, real-, si Cora, si-au anuntat intentia de a contracta suprafete de mari dimensiuni in cadrul proiectelor AFI Cotroceni Park si Sun Plaza, in momentul in care acestea vor fi finalizate.
Reprezentantii BNP Paribas estimeaza ca numarul de spatii stradale disponibile va continua sa creasca in prima jumatate a anului 2009. Numerosi comercianti vor inchide unitatile neprofitabile sau isi vor reduce suprafetele existente. De asemenea, consultantii sunt de parere ca vor fi incurajate noile tipuri de spatii precum parcurile comerciale si centrele multi-brand, de tip outlet. In plus, avand in vedere contextul economic actual, se estimeaza ca retelele de magazine tip discount vor fi atractive pentru clienti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
