Good To Go - eveniment dedicat tinerilor antreprenori
Proiectul este lansat de Business Club, club al organizatiei Voluntari pentru Idei si Proiecte (VIP), si va avea loc in perioada 6 - 12 aprilie, in Bucuresti.
Evenimentul se adreseaza studentilor in ultimul an sau masteranzilor care au lansat o afacere sau isi doresc sa faca acest lucru intr-un orizont apropiat de timp, se arata in comunicatul de presa.
Good To Go isi propune, pe de o parte, sa le ofere participantilor un nivel de cunostinte necesar lansarii unei afaceri, iar pe de alta parte sa faciliteze networking-ul dintre participanti si mediul de business.
Aceasta este cea de-a cincea editie a proiectului. Fata de editiile anterioare, evenimentul de anul acesta aduce un element de noutate: prezenta antreprenorilor straini, cu scopul de a descoperi care sunt oportunitatile care ii determina pe acestia sa investeasca in Romania.
Participantii vor putea interactiona cu antreprenori din Olanda, Austria, Elvetia, Cehia si Polonia, care vor impartasi din experinta lor de business prin intermediul studiilor de caz.
Temele de discutie in cadrul training-urilor si studiilor de caz vor fi: finantarea start-up-urilor, strategii de pozitionare, management de criza.
Printre speakeri se numara: Eric Kish (Senior Vicepresident Retail, Rompetrol), Robert Luke (Ppresedinte, South Eastern Europe Private Equity Association), Yusaf Ackbar (Associate Professor in Management, CEU Business School), Eusediu Margasoiu (Partner, The Network), Valeriu Nistor (Partner, Soar Management si Investitii), Cristina Alexandru (Project Manager, startups.ro), John Wirth (Adjunct Senior Lecturer, CEU Business School), Alexandru Almajeanu (business angel), Vlad Stan (Fondator, Seed Money).
Proiectul se va finaliza cu o simulare manageriala sustinuta de Contrast Management Consulting, in cadrul careia participantii au ocazia de a-si imbunatati cunostintele despre managementul strategic si operational, tehnicile de alegere ale investitiilor si metodele de evaluare ale companiei.
Termenul limita pentru inscrieri este 29 martie. Mai multe informatii despre eveniment pot fi gasite aici.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Start-up cu produse ecologice
Afacerea Eco-Baby s-a nascut din dorinta unui antreprenor de a schimba mentalitatea romanilor. Liliana Bouladoux s-a intors din Franta in Romania, tara ei natala, cu ideea unui start-up prin intermediul caruia sa comercializeze produse ecologice si sa impuna un alt stil de viata.
“Venind in tara si vazand nepasarea si lipsa de bun simt de la noi m-a ingrozit. Mi se pare necinstit sa nu fac sa profite si cei de aici de experienta mea”, spune pentru startups.ro Liliana Bouladoux, antreprenor, General Manager al Eco-Baby.
Astfel, in 2008, ea a lansat afacerea Eco-Baby, care comercializeaza de la scutece ecologice lavabile pana la detergenti biodegradabili si produse de ingrijire atat pentru copii, cat si pentru adulti.
Conceptul afacerii
In urma cu 15 ani, Liliana Bouladoux a plecat in Franta si s-a stabilit in Paris, unde si-a luat licenta in Drept si a lucrat in industria cinematografica, in zona de productie. S-a gandit sa lanseze propria afacere in 2007, cand a ramas insarcinata.
“In momentul cand am ramas insarcinata eram ferm convinsa ca nu vreau sa folosesc scutece de unica folosinta, pentru ca nu imi placea ideea deseurilor. In trei ani, deseurile generate de bebelusul meu vor ajunge un munte de scutece care se degradeaza in 300-500 de ani”, spune ea.
Auzind ca exista si scutecele lavabile, a cautat pe internet si a comandat. Liliana spune ca acestea sunt mai scumpe la inceput, dar un calcul arata ca timp de 3 ani economisesti 1.500 de euro, pentru ca un scutec lavabil poate fi cumparat la nasterea copilului si folosit pana cand acesta implineste 3 ani, avand avantajul ca marimea se regleaza in lungime si latime.
Deschiderea afacerii
Dupa cateva luni de sedere in tara, cand a folosit pentru copilul ei scutece lavabile, familia si cei din jur au observat atat economia de bani, cat si usurinta cu care se utilizeaza. Astfel, in 2008, cu mentalitatea dobandita in Franta, Liliana Bouladoux a decis sa isi investeasca banii personali (in jur de zece mii de euro, primiti in avans pe trei ani de concediu de maternitate) intr-un business cu orientare ecologica - Eco-Baby. Marea majoritate a banilor a mers catre marfa.
“Conceptul este: cat mai putine deseuri, cat mai mic impactul asupra mediului si asupra mediului marin (daca folosim scutece lavabile si le spalam cu detergenti poluanti, ecuatia ecologica nu da bine la sfarsit). Am inceput cu scutece lavabile si detergenti biodegradabili - nucile lavabile ce contin saponina din India si din Nepal”, spune Liliana Bouladoux.
Costurile business-ului
Produsele sunt importante din Franta, Germania si Austria, dar sediul firmei este in orasul natal al Lilianei Bouladoux, Macin, judetul Tulcea.
“Familia ma ajuta foarte mult, dar eu sunt singurul angajat pentru ca deocamdata nu imi pot permite altfel. Eu fac livrarile, eu sunt in contact cu presa, cu clientii si tot eu am facut site-ul si il actualizez”, marturiseste ea.
Pe parcurs, gama de produse vandute s-a largit cu o serie de cosmetice pentru copii si adulti, certificate bio. Produsele pot fi comandate online, iar livrarea se face fie prin posta, fie personal.
In ceea ce priveste promovarea, singurul program a inceput in luna ianuarie, anul acesta, in maternitati, unde managerul distribuie personal mamicilor scutece biodegradabile.
Afacerea a progresat si datorita clientilor, care sunau si avertizau ca nu exista anumite produse postate pe site. Cand lucra la constructia site-ului, Liliana a aflat de targul Baby Expo, unde isi putea prezenta produsele. Acolo a fost prima expunere a firmei sale, in noiembrie 2008, cand a cumparat o gama variata de produse pe care le-a prezentat la targ.
“La primul Baby Expo nu ne-am scos nici banii de participare, dar lucrurile au iesit bine, pentru ca am vandut ceva, iar eu nu ma asteptam sa vand. Nu am vrut sa dau produsele la jumate de pret sa scap de ele”, spune ea.
Al doilea targ de profil la care a participat anul acesta, a venit cu mai multe vanzari si un impact foarte bun pentru firma.
“In ultima zi a targului nici nu mai aveam ce sa vindem. Inscrierea a fost 3.000 de lei si ne-am acoperit cheltuielile. Cu toti banii castigati am platit datoriile catre stat si datoria pentru programul publicitar din maternitati”, spune Liliana.
Obstacole
Principalul obstacol la demararea afacerii a fost mentalitatea cumparatorilor.
“Mi s-a spus ca sunt idealista, dar m-am gandit ca este incorect sa nu merg inainte”, spune ea.
O alta problema in dezvoltarea afacerii a tinut de partea financiara, pentru ca nu a reusit sa obtina un credit bancar pentru afacerea ei. Liliana spune ca in Franta bancile sunt mai deschise spre finantarea afacerilor ecologice.
Nici realizarea flyerelor de promovare nu a fost simpla.
“Cand am cerut hartie reciclata de la o tipografie mi-au spus ca nu au asa ceva. In final, am gasit la un singur distribuitor, dar cand m-am intors la tipografie cu hartia mi-au spus ca le stric renumele si masinile daca realizeaza acest tip de flyer. Cu o saptamana inaintea primului Baby Expo, am imprimat acasa flyerele, le-am pliat si am mers la targ”, mai spune ea.
Comertul echitabil
Pe masura ce afacerea s-a dezvoltat, firma si-a imbogatit oferta de produse si a intrat in circuitul comertului echitabil. Acesta se traduce prin faptul ca producatorii sunt incurajati sa respecte retetele traditionale ale anumitor produse, in schimb primind un pret corect de achizitie.
“Nu vreau sa devina produse de lux. Intre decembrie 2008 si sfarsitul lunii ianuarie 2009, am fost in Germania, Italia, Franta si Austria la furnizori care imi impuneau preturi de vanzare egale cu cele din Europa. In Uniunea Europeana pretul unui scutec 3 in 1 este de 25 de euro. Daca eu il vand cu 25 de euro, va fi un produs de lux si interesul meu nu este acesta. Interesul meu este ca un numar cat mai mare de mamici sa reduca deseurile”, precizeaza Bouladoux.
Ea sustine ca produsele normale si cele bio nu sunt comparabile. In general, produsele bio sunt mai scumpe 20% - 40% fata de cele traditionale. Totusi, exista si cazuri cand produsele traditionale sunt mai scumpe decat cele bio.
Profit estimat
Managerul Eco-Baby sustine ca deocamdata afacerea este finantata din bani personali si nu se asteapta la profit in primul an si jumatate de la lansare.
“Am spus ca nu vreau sa dau un tun financiar si toata lumea mi-a ras in nas. In strainatate, marja de 20% este extraordinara. Aici toti mi-au spus ca muncesc pe degeaba. Chiar si contabila mea ma sfatuieste sa maresc preturile”, spune ea.
Daca timp de un an si jumatate nu apar profiturile, Bouladoux va lua doua masuri. Prima va fi sa apeleze la un consultant care sa studieze politica ei de marketing si manageriala si sa ii spuna cu ce a gresit si daca mai poate indrepta lucrurile. Apoi, isi va da sase luni sa remedieze greselile si daca dupa aceasta perioada nu incepe sa aiba bneficii, se gandeste sa inchida afacerea. Daca vor exista beneficii, afacerea isi va extinde gama de produse si vor fi angajati oameni dedicati care sa se ocupe de partea adeministrativa si de comenzi.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Modificari in legislatia privind TVA-ul
Rambursarea, locul taxarii si clarificarea unor concepte sunt printre cele mai importante schimbari aplicabile de la inceputul anului viitor, in legatura cu TVA-ul. Pentru a integra aceste modificari, companiile isi vor revizui operatiunile cu partenerii externi si vor investi in pregatirea personalului propriu care le va aplica.
"Modificarile in materie de TVA avute in vedere pentru 2010 sunt, in principiu, cele introduse in legislatia europeana relevanta in materie. Principalul scop al modificarilor este acela de modernizare si de simplificare, dar si de armonizare legislativa", spune pentru startups.ro Ana-Maria E. Miron, Partner la Tax Advisory Services de la casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Attorneys & Counselors.
Efectele schimbarilor
Ca urmare a acestor modificari, firmele vor trebui sa ia masuri in reorganizarea unor departamente. De exemplu, sa identifice sistemele si procesele influentate din organizatie. Trebuie si sa evalueze costurile si resursele necesare - training-uri, manuale si documentatii. Firmele vor implementa si testa modificarile si le vor revizui post-implementare. Cele mai multe modificari vor fi pentru departamentele de IT si taxe.
"Agentii economici vor trebui sa isi reviziteze intern operatiunile desfasurate cu parteneri externi, pentru a identifica in ce masura schimbarea unor concepte si reguli in materie de TVA le vor obliga sa isi ajusteze procedurile interne, modificarea sistemelor informatice", mentioneaza Ana-Maria Miron.
Unele efecte se vor resimti in contabilitatea companiilor, in facturare, in relatiile cu clientii si furnizorii, precum si in abordarea fata de produse si procesul de raportare a TVA-ului.
"Noile prevederi ale Directivei par sa aiba toate sansele de a produce o serie de probleme pentru operatorii economici, atata timp cat tratamentul din punct de vedere al TVA aplicat de catre acestia va fi considerabil diferit in comparatie cu prevederile actuale, iar timpul de <ajustare la noile reguli> este cat se poate de redus", spune Ramona Jurubita, Senior Tax Manager la compania de consultanta si audit KPMG.
Rambursarea
Armonizarea prevederilor referitoare la rambursarea de TVA catre persoanele impozabile (n.r. - companii sau persoane fizice inregistrate ca platitor de TVA) stabilite in Uniunea Europeana este una dintre modificarele care se vor aplica de la inceputul anului viitor. Astfel, TVA-ul va putea fi platit si in alte tari decat cele in care firmele sunt stabilite si inregistrate in acest scop.
"Notabil este faptul ca cererile de rambursare se vor depune in statul in care solicitantul este stabilit (n. r. - are activitati economice sau sediul fix)", detaliaza Ana-Maria Miron.
Companiile vor putea depune online cererile de rambursare catre persoane stabilite in Uniunea Europeana, dar nu sunt in aceeasi tara. La 15 zile de la primire, cererea va trimisa catre tara care ramburseaza taxa. Aceasta optiune elimina obligatia de a trimite catre autoritatile fiscale facturile in original.
Cererile de rambursare pot fi depuse pana la data de 30 septembrie a anului calenderistic care urmeaza perioadei de rambursare.
"In prezent, solutionarile de rambursare a TVA pe Directiva a 8-a dureaza, la nivel teoretic, intre 6 si 12 luni, dupa armonizare, termenul maxim ar trebui sa nu depaseasca 6 luni", precizeaza Ana-Maria Miron.
Ramona Jurubita, spune pentru startups.ro ca termenul de emitere a deciziilor de rambursare ar urma sa fie redus la 4 luni, de la data depunerii cererii.
De mentionat ca perioada de rambursare se poate prelungi, deoarece tarile de unde se solicita TVA au dreptul sa ceara documente suplimentare pentru tranzactiile cu o valoare mai mare de 1.000 euro, respectiv mai mari de 250 euro in cazul combustibilului.
Modificari legate de locul prestarii de servicii
Alta modificare in noua legislatie privind TVA-ul este legata de locul taxarii serviciilor in Uniunea Europeana. Daca serviciile sunt prestate catre un sediu fix al firmei aflat in alt loc decat sediul activitatii economice, locul unde se incaseaza TVA-ul este acolo unde este situat acest sediu fix.
Pentru serviciile realizate intre firme, locul prestarii, unde se incaseaza TVA-ul, va fi sediul beneficiarului sau tara unde are loc consumul bunurilor sau serviciilor. In cazul serviciilor dintre companii si persoane fizice, locul prestarii se va considera la sediul furnizorului de servicii. Exceptie de la aceasta regula se aplica pentru pentru serviciile legate de bunuri imobiliare si de cele intangibile (de exemplu, cele financiare). In aceste cazuri, locul prestarii este acolo unde clientul are sediul activitatii sau sediul fix.
Exceptii sunt si in cazul serviciilor de transport pasageri si in cazul serviciilor de transport bunuri catre persoane neimpozabile, unde locul prestarii de servicii este cel unde se desfasoara transportul, proportional cu distantele parcurse. In cazul serviciilor de transport ICA de bunuri catre persoane neimpozabile, locul prestarii de servicii este cel de plecare al transportului. Pentru serviciile de inchiriere mijloace de transport pe termen scurt, locul de prestare este cel unde mijlocul de transport este pus la dispozitia clientului.
In cazul serviciilor cultural - artistice, stiintifice, educationale, de divertisment, serviciile auxiliare transportului de bunuri, serviciilor de evaluare a bunurilor mobile corporale, serviciile efectuate asupra bunurilor mobile corporale efectuate de persoane neimpozabile, locul prestarii este cel unde acestea se desfasoara. Pentru serviciile electronice, locul prestarii este cel unde este stabilita persoana neimpozabila.
Pentru a completa aspectele referitoare la locul presatarii de servicii s-a clarificat si conceptul de persoana impozabila. Persoanele juridice neimpozabile devin impozabile pentru toate serviciile care le-au fost prestate si pe care trebuie sa le achite catre persoane impozabile.
De asemenea, se mai mentioneaza ca de la inceptul lui 2010, o persoana juridica neimpozabila este considerata impozabila, daca este inregistrata in scopuri de TVA, incaseaza sau plateste aceasta taxa. Efectul acestei schimbari va fi extinderea aplicabilitatii masurilor simplificate de TVA sau mecanismul taxarii inverse.
"In principiu, aceste modificari privind locul de impunere al serviciilor in cadrul UE vin in ajutorul contribuabililor, largind aria de aplicare a taxarii inverse", precizeaza Ramona Jurubita.
Alte schimbari
Definirea transportatorului este o alta modificare. Astfel, transportator va fi considerata orice persoana care taxeaza in nume propriu activitatea de transport.
Alta modificare este in ceea priveste faptul generator de TVA in operatiunile cu decontari sau plati succesive (de exemplu, contracte de consultanta, de constructie), unde perioada de decontare nu poate fi mai mare de un an.
Din ianuarie 2010, va aparea obligativitatea declararii anumitor servicii prestate catre alte persoane impozabile din UE. Ramona Jurubita spune ca acest fapt aduce sarcini suplimentare de declarare pentru contribuabili. In plus, tarile membre vor putea alege perioada pentru care sa se depuna declaratia privind TVA-ul.
Raspunderea individuala si in solidar pentru plata TVA in vama a fost extinsa si asupra persoanei care il prezinta pe importator sau depunde declaratia de impozit pentru TVA si accize.
Regularizarea TVA in cazul bunurilor importate plasate in antrepozit de taxa, care parasesc regimul fara vreo livrare ulterioara, este o alta modificare.
Pentru a nu exista suspiciuni in ceea ce priveste colectarea TVA-ului, tranzactiile intracomunitare trebuie declarate in aceeasi perioada si de furnizor si de cumparator. In acelasi scop, de la inceputul anului viitor, tarile vor fi obligate sa raporteze suplimentar, respectiv sa faca declaratii recapitulative lunare pentru livrari (achizitii) intracomunitare.
Alta obligatie este depunerea declaratiilor recapitulative lunare pentru prestari de servicii catre persoane impozabile si firme neimpozabile inregistrate in scopuri de TVA, servicii care se supun taxarii inverse. Exista exceptii de la acest caz, iar declaratiile se pot depune trimestrial, in situatiile in care suma totala a livrarilor intracomunitare efectuate nu este mai mare de 50.000 de euro, iar tarile care doresc, pot impunde ca acest plafon sa fie de minim 100.000 euro.
Situatia din prezent
Pana in prezent, dintre tarile membre, Germania a implementat noi reguli in legislatia interna si alte cateva state au emis variantele pentru discutii cu publicul.
"Cu cat perioada de asimilare a noilor cerinte legale este mai indelungata, cu atat riscurile de tratament eronat al anumitor tranzactii scade. Mai mult decat atat, o reactie prompta din partea tuturor Statelor Membre ar fi chiar oportuna, deoarece Directiva da dreptul Statelor Membre de a implementa anumite prevederi care pot schimba locul prestarii, de exemplu, in functie de criteriul folosirii efective", subliniaza Ramona Jurubita.
Fata de aceste modificari, ca urmare a situatiei economice globale din prezent se asteapta ca in noua varianta a Codului Fiscal sa fie introduse si alte schimbari in ceea ce priveste TVA-ul si sa se reduca nivelul TVA pentru unele domenii. In prezent, aceasta varianta a Codului Fiscal se estimeaza ca va intra in dezbatere publica la sfarsitul lunii martie si ar trebui votata pana la sfarsitul lunii iunie.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Carmen Seitan: cel mai mult au scazut vanzarile produselor pentru femei
Managerul magazinului de lux Distinto si proprietara francizei Canali in Romania spune ca reducerea vanzarilor a inceput sa se simta in ultimele trei luni.
Carmen Seitan a spus pentru startups.ro ca in magazinele sale vanzarile produselor pentru femei au scazut cu 20%, iar cele ale produselor pentru barbati cu 10%.
"M-a surprins. Ma asteptam sa fie invers si barbatii sa fie mai precauti", spune Carmen Seitan.
Ea nu a dat o estimare a cifrei de afaceri pentru acest an, spunand ca este greu de facut un astfel de calcul in acest moment.
Anul trecut, magazinul Distinto, situat in zona Calea Dorobanti din Bucuresti, a avut vanzari de 1,5 milioane de euro.
"Ideea pentru acest an este sa rezistam", adauga Carmen Seitan.
Unul dintre avantajele companiei este ca are cheltuieli cu chiria numai pentru unul dintre spatii, celalalt (unitatea din zona Dorobanti) fiind proprietatea firmei.
"Am pierdut din schimbul valutar, pentru ca nu am modificat preturile chiar daca a crescut euro", a spus Carmen Seitan in cadrul forumului anual al industriei de lux Luxury Days, aflat la a VII-a editie.
Un alt factor care va afecta afacerile companiei este reducerea numarului de comenzi pentru brandul Canali.
"Asteptam mijlocul acestui an, sa vedem daca vom continua proiectele programate pentru inceputul lui 2010", mai spune Carmen Seitan.
In cadrul magazinului Distinto sunt comercializate produse de fashion (imbracaminte si accesori) care tinde cinci marci din Italia (Casadei, Moschino, Baldinini, Pollini, Canali) destinate atat femeilor, cat si barbatilor.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Irina Schrotter intentioneaza sa inchida unele magazine
Motivele sunt legate de scaderea vanzarilor, care a inceput in noiembrie 2008, si de reticienta proprietarilor de spatii comerciale de a renegocia chiriile.
"Targetul este sa rezistam, sa ramanem pe piata pana cand piata se va relansa. Ideal, ar fi sa ramanem pe 0% (n.r. - o crestere a vanzarilor), dar nu se intrevede asa ceva. Criza in acest domeniu a inceput pe 10 noiembrie, cand a inceputul postul (n.r. - Postul Craciunului, 2008). In noiembrie si decembrie vanzarile au fost cu 70% mai reduse decat in aceeasi perioada din 2007", a spus Irina Schrotter, creatoarea de moda si proprietara casei de moda cu acelasi nume, in cadrul forumului anual al industriei de lux Luxury Days, aflat la a VII-a editie.
Ea mai spune ca a inceput sa analizeze atent rezultatele financiare ale fiecaruia dintre cele sase magazine pe care le detine. Magazinul cu cele mai slabe rezultate este cel de la Chisinau, iar cele mai bune rezultate sunt in unitatile din Bucuresti, care se afla in Bucuresti Mall din zona Vitan, in Baneasa Shopping Center si pe Calea Victoriei. Celelalte magazine Irina Schrotter sunt in Iasi, Neptun si Timisoara.
“Vom inchide magazinele neperformante. Pastram unul sau doua, pe cele mai bune, iar cand se va relansa totul, vom incepe sa reconstruim", completeaza Irina Schrotter.
Pe langa analiza financiara a magazinelor, alt motiv al inchiderii de unitati este faptul ca cei mai multi proprietari de spatii comerciale nu accepta o renegociere a chiriilor.
"O solutie este ca proprietarii de spatii sa accepte sa reduca chiriile, sa trecem impreuna peste aceasta situatie. Sa nu ne bucuram ca a murit capra vecinului, pentru ca maine s-ar putea sa moara si a noastra", adauga Irina Schrotter.
Ea spune ca doar proprietarii centrului comercial Baneasa Schopping Center au anuntat-o acum trei luni ca sunt dispusi sa renegocieze chiria si asteapta o oferta din partea acestora.
In aceste conditii, Irina Schrotter a spus pentru startups.ro ca estimeaza ca in cel mai bun caz cifra de afaceri din acest an sa scada cu 30%, in cel mai rau caz cu 50%. Anul trecut, casa de moda a avut vanzari de 3 milioane de euro, cu 20% - 30% mai mult decat in anul precedent.
Creatoarea de moda spune ca unul dintre avantajele ei este ca lucreaza in lohn, ceea ce reduce mult din costuri. Casa de moda are in prezent in jur de 1.000 de colaboratori.
Pe langa unitatile din tara, produsele Irina Schrotter mai sunt vandute in alte aproximativ 20 de boutique-uri din intreaga lume, reprezentand 20% dintre vanzari. In prezent, 50% dintre cumparatorii acestei case de moda sunt strainii, care achizitioneaza produsele din Romania sau din strainatate.
"In acest an, comenzile din export au crescut, au fost chiar reconfirmate si colectia toamna - iarna lansata recent mi-a fost solicitata in avans in Statele Unite ale Americii si la Paris, pentru ca avem un produs de buna calitate, creativ si cu un pret mai bun fata de celelalte mari case de moda prezente in magazine. Exportul deja balanseaza pierderea din piata interna", adauga Irina Schrotter.
Unul dintre modurile de a-i atrage pe cumparatori este colaborarea cu vedetele. Schrotter spune ca acest lucru va face diferenta in urmatorii ani. Un alt factor care ar putea ajuta vanzarile ar fi incurajarea consumului de produse locale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sa ai o companie “verde”
Firmele incep sa adopte tendintele eco, pentru ca “verde” este unul dintre cuvintele momentului. Companiile isi schimba strategia in functie de principiile ecologice si pentru a reduce din cheltuieli, mai ales in aceasta perioada. Economisirea consumului de energie electrica este doar una din etapele transformarii intr-o afacere eco.
"Pentru birourile deja existente, exista cateva masuri usor de implementat, la costuri relativ reduse. Reducerea consumului de apa si energie electrica, reutilizarea si reciclarea materialelor din plastic si a hartiei sunt numai cateva dintre acestea", spune pentru startups.ro Laura Nemoianu, Marketing Manager la organizatia non-profit de promovare a cladirilor sustenabile Romania Green Building Council (RoGBC).
Teia Catana, presedintele asociatiei de dezvoltare durabila ViitorPlus, completeaza pentru startups.ro ca una dintre masurile eco care reduce costurile este educarea si implicarea angajatilor care influenteaza direct, prin comportamentul lor la locul de munc, nivelul acestor consumuri.
Alta masura eco este un angajament la nivelul managementului companiei, care va aloca o parte din buget pentru strategiile “verzi”, va alege responsabili, va monitoriza si raporta realizariile pe termen lung.
"Plecand de la date concrete ale operatiunilor curente al companiei, se poate realiza o planificare pe termen lung si scurt, care sa includa obiective clare, concrete legate de angajamentele si masurile specifice care pot fi luate de catre managementul firmei, si care sa fie integrate in stategia generala de business", subliniaza Teia Catana.
Companiile interesate
In prezent, cele mai interesate companii sa aplice masuri de reducere a consumului sunt cele cu activitate de productie si cele cu un numar mare de angajati. In ultimi ani, firmele romanesti au devenit tot mai interesate sa functioneze dupa principiile verzi.
"Acest interes poate fi incadrat in strategia de business, unde beneficiile legate de reducerea costurilor sunt foarte evidente, inclusiv pe termen scurt, fiind incadrate la <management eficient>, si in strategia de marketing si promovare, unde anumite masuri, de multe ori cu impact si beneficii minime pentru mediu, pot fi folosite cu succes pentru pozitionarea externa a firmei si crearea unei imagini favorabile in piata", completeaza Teia Catana.
Procentul cu care scad costurile de operare cand afacerile devin verzi variaza in functie de dimenisunea firmei, de domeniu, aria geografica, dimensiunea operatiunilor sau practicile si infrastructura firmei.
Metode de eficientizarea consumului de energie
Stingerea luminii cand se pleaca pentru mai mult de 15 minute dintr-o incapere este una dintre masurile verzi care pot fi luate pentru a reduce din consum. In plus, se va utiliza cat mai mult lumina naturala in birou. Lumina artificiala folosita in spatiile dedicate lucrului dintr-un birou este responsabila pentru 44% din consumul de electricitate din cladirile de birouri, conform RoGBC.
"Economii considerabile se fac utilizand becuri eficiente energetic. Desi au un cost de achizitie mai mare, valoarea investitiei se recupereaza de mai multe ori, mai ales pentru birourile unde se utilizeaza multa lumina artificiala", adauga Laura Nemoianu.
Raul Pop, director general la Recolamp, organizatia de preluare a deseurilor din surse de iluminat, spune pentru startups.ro ca o lampa economica are un consum de 23 W si o durata de viata de sase ani, comparativ cu un bec incandescent, care consuma 100W si are o durata de viata de doar un an. In Romania, 5% dintre cladirile de birouri folosesc surse eficiente energetic, procentul fiind de cinci ori mai mic decat media europeana, conform reprezentantului Recolamp.
Oprirea caldurii si a aerului conditionat cand nu sunt necesare este o modalitate de a economisi energie, mai ales in cazul birourilor mari, cu numar mare de angajati.
"Cea mai buna optiune pentru sistemele HVAC (heating - ventilation - air conditioning) si iluminare sunt sistemele automatizate pentru cladiri, pe baza de senzori si thermostat", mai spune Laura Nemoianu.
Pentru a evita incalzirea puternica a biroului pe timp de vara si a creste consumul de aer conditionat se pot folosi sisteme de umbrire. Interesul in a reduce consumul de energie electrica este motivat de faptul ca la nivel global peste 80% din energie provine din combustibil fosili, cu un impact negativ major asupra mediului (schimbari climatice, poluare). In plus, aceste surse de energie sunt limitate si pretul lor este in crestere.
"Reducerea consumului de energie ofera si oportunitatile cele mai semnificative pentru scaderea costurilor si impactul negativ asupra mediului", mentioneaza Teia Catana.
Mihai Dogariu, Senior Auditor la companie de consultanta TUV Karpat, spune pentru startups.ro ca o alta masura este de a inlocui consumul de energie nucleara sau din resurse neregenerabile cu cea generata din surse alternative, ecologice (eoliana, termala, biomasa).
Utilizarea echipamentelor
Folosirea in mod eficient a echipamentelor electrice si electronice (computer, imprimanta, fax, telefon, telefoane mobile), este o alta masura eco care poate taia mult din costuri. Dupa orele de lucru, calculatoarele trebuie sa fie nu numai inchise, ci si scoase din prize. In cazul serverelor, se poate opri doar monitorul.
"In timpul zilei, setarea calculatorului de a intra in modul <Sleep> pentru pauze scurte poate salva pana la 70% energie, deoarece screen saver-ele nu economisesc energie", mai spune Laura Nemoianu.
Alta masura este de a folosi echipamente electrice si electronice de calitate, etichetate ecologic si cu consum redus de energie.
"Rezidurile elecronice sunt responsabile pentru 70% din totalul de materialelor toxice existente. Pe langa metale ca aluminiu, echipamentele electrice si electronice contin substante foarte nocive precum mercur si freon care, chiar si in doze mici, contamineaza aerul, solul si panza freatica", precizeaza Andreea Florea, Director de Marketing la Asociatia de management a deseurilor de echipamente electrice si electronice Environ.
Hartia
Printarea fata-verso si in mod “draft”, mai ales pentru uz intern, este o alta masura verde. Este recomandat sa se evite imprimarea color.
"Reincarcarea cartuselor pentru imprimanta si nu aruncarea lor este iarasi o solutie eco", detaliaza Laura Nemoianu.
Alta masura este utilizarea hartiei reciclate, respectiv 100% Post-Consumer waste sau certificata FSC, care nu este inalbita cu clorina.
"Cea mai buna forma de reciclare este reutilizarea. De exemplu, hartia printata doar pe o fata sa fie refolosita", mai spune Laura Nemoianu.
Mihai Dogariu detaliaza ca in ceea ce priveste produsele de papetarie, in primul rand este nevoie de reducerea birocratiei interne, cea ce a scade cantitatea de hartie folosita. De asemenea, pentru a reduce consumul de hartie este nevoie sa se utilizazeze medii electronice pentru a genera, pastra si distribui informatia.
Dispozitivele electronice de pastrare reduc si costurile pentru depozitarea si arhivarea documentelor.
Reciclarea
Alta masura eco este ca echipamentele electrice si electronice vechi, sursele de iluminat vechi, hartia si materialele plastice sa fie directionate catre punctele de colectare si reciclate. Exista mai multe organizatii non-profit care se ocupa gratuit de colectarea si valorificarea tuturor tipurilor de deseuri. In acest caz costurile din partea companiilor care vor sa recicleze sunt de a suna la aceste ONG-uri si de a avea creea spatii speciale de depozitare.
In cazul in care echipamentele vechi nu sunt colectate, acestea ocupa spatiul alocat altor activitati, ceea ce creste costurile companiei pentru depozitare.
"Stocarea deseurilor la locul de munca, in spatiile destinate desfasurarii activitatii companiei, genereaza fluxuri operationale ineficiente pentru activitatea companiei", completeaza Andreea Florea.
In plus, aruncarea deseurilor electrice si electronice in alta parte decat in locurile special amenajate se amendeaza cu 500 - 1.000 de lei pentru persoanele fizice si 2.500 - 5.000 lei pentru firme.
Produsele eco
Companiile care vor sa fie eco pot sa cumpere becuri, hartie si produse electrice si electronice sau sacose din material textil si mobilier eco (din materiale reciclate si reciclabile). Insa, produsele de aces tip sunt scumpe si greu de gasit.
"Pretul produselor eco este comparabil cu cel al produselor de foarte buna calitate. De exemplu, hartia reciclata sau certificata FSC are acelasi pret ca si hartia traditionala, dar vopselurile ecologice sunt mai scumpe cu pana la 20% decat cele traditionale, insa nu afecteaza sanatatea si au o durata de viata mai mare", adauga Laura Nemoianu.
Teia Catana spune ca produsele ecologice se vor ieftini, daca va creste cererea si daca ar fi mai multe investitii in cercetarea si dezvoltarea acestora, reducandu-se astfel orizontul de timp catre profitabilitate al afacerilor din domeniu.
Altele masuri eco adoptate in companii
Companiile in care angajatii nu au nevoie sa se deplaseze perment ar trebui sa incurajeze folosirea transportului in comun. Mihai Dogariu spune ca o alta masura eco este de a avea o atitudine prietenoasa cu mediul in proiectarea si realizarea produselor, alegerea echipamentelor si tehnologiilor.
"Crearea unui spatiu cat mai sanatos prin folosirea de agenti de curatare netoxici si prin achizitionarea de mobila, mocheta, vopsea cu continut cat mai mic sau zero de VOC (compusi organici volatili) este o alta masura verde", precizeaza Laura Nemoianu.
Crearea unui astfel de spatiu contribuie la reducerea costurilor prin faptul ca sporeste sanatatea angajatilor, ceea ce va creste eficienta acestora si va taia din cheltuielile pentru concediile suplimentare.
Mihai Dogariu adauga ca in alegerea masurilor verzi care pot reduce din costuri vor fi alese cele care nu afecteaza performanta economica a firmelor.
Dezavantajul masurilor eco este ca beneficiile nu se vad imediat, ci in cativa ani. Avantajul este insa ca, in acesti ani, direct proportional cu masurile eco aplicate poate sa creasca interesul din partea clientilor si al investitorilor pentru produsele companiei.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Investitie de 33 mil. de euro intr-un proiect imobiliar din Bucuresti
Complexul Castrum, situat in zona Piata Victoriei, include o cladire de birouri de clasa A si un apart-hotel de patru stele.
Din suma investita in proiect, 16,8 milioane de euro reprezinta o finantare BCR, se arata in comunicatul de presa al CBRE|Eurisko, reprezentant exclusiv al proiectului.
Livrarea la cheie a cladirii de birouri se asteapta sa aiba loc in a doua jumatate a acestui an, in timp ce apart-hotelul ar trebui sa fie gata in trimestrul patru din 2009.
Din suprafata totala de constructie, cladirea de birouri ocupa 3.555 mp, iar apart-hotelul 10.300 mp. Parcarea subterana are 7.580 mp si 170 de locuri de locuri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Colliers: schimbari in inchirierea spatiilor pentru firme
Conform unui studiu, in 2009 si 2010, oferta, cererea si valoarea chiriilor pentru birourile si spatiile industriale din Bucuresti vor scadea si la fel se va intampla pentru spatiile comerciale din tara.
Pe segmentul de birouri din Bucuresti, va fi livrata in urmatori doi ani, o suprafata cu 71,5% mai mica decat cea anuntata. Astfel, vor fi gata 500.000 mp, fata de cei 700.000 mp estimati, se arata intr-un studiu de piata al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. Din suprafata prognozata, 350.000 mp vor fi finalizati in acest an si 150.000 mp anul viitor.
“O asemenea diferenta semnificativa intre proiectele planificate si cele livrate este neobisnuita pentru piata birourilor, dar nu surprinzatoare tinand cont de scaderea preinchirierilor si dificultatilor in securitizarea finantarii”, se arata in studiu.
In prezent, a fost preinchiriata 40% - 60% din suprafata care va fi finalizata, fata de 70% - 80%, in anii anteriori.
“Intrucat orice nou proiect necesita cel putin doi ani pentru a fi dezvoltat, daca facem exceptie de proiectele care au primit deja finantare, nu vor fi livrate proiecte noi pe piata pana cel mai devreme la inceputul lui 2012”, se mai arata in studiu.
Pe segmenul birourilor, oferta a crescut cu 25%, ajungand la 825.000 mp in 2008, fata de anul anterior.
Pe retail, Colliers estimeaza ca anul acesta in Romania vor fi gata in jur de 33% din cei 825.600 mp anuntati, reprezentand in jur de 24 de proiecte imobiliare. La sfarsitul anului trecut, suprafata de spatii comerciale noi din tara noastra a crescut cu 56%, ajungand la 964.300 mp. In aceste conditii, potrivit estimarilor, suprafata comerciala din Romania ar trebui sa fie de aproape 1,24 milioane mp, la sfarsitul lui 2009.
"Acest lucru va duce la o selectie pe piata centrelor comerciale, lasand retailerii sa aleaga din proiecte mai putine, insa mult mai puternice. Retailerii vor continua sa fie precauti cu planurile de expansiune", se mai arata in studiu.
Pe industrial, in Capitala se asteapta livrarea a 30% dintre cei aproape 176.500 mp anuntati. In ultimul semestru din 2008, numarul tranzactiilor s-a redus foarte mult fata de perioada similara din 2007, ajungand la 4, fata de 53.
Chiriile
Alta tendinta este scaderea chiriilor, care se va resimti mai mult in zonele mai putin reprezentative pentru fiecare segment. Pe birouri, reducerea cea mai mare a chiriilor se va resimti in zonele periferice ale localitatilor. La sfarsitul anului trecut, chiria medie era de 24,4 euro/mp/luna in zona centrala din Bucuresti, de 18,6 euro/mp/luna in ariile semicentrale si de 14,8 euro/mp/luna in zonele periferice, potrivit Colliers.
Pe retail, chiria medie pentru 100 mp este de 60 - 80 euro/mp/luna in Bucuresti, 35 - 45 euro/mp/luna in orasele secundare si 25 - 35 euro/mp/luna in orasele de categoria a treia. In Bucuresti, tendinta este de stabilitate, iar in provincie de scadere.
Spre deosebire de birouri si retail, pe industrial chiria poate sa creasca usor ca urmare a livrarii mai scazute de spatii. Pe acest segment, la sfarsitul lui 2008, chiriile din Capitala erau de 3,85 - 4,25 euro/mp/luna pentru suprafetele de peste 10.000 mp, de 4,25 - 4,85 euro/mp/luna pentru cele intre 3.000 si 10.000 mp si de 5 - 5,5 euro/mp/luna pentru cele de sub 3.000 mp.
"Scaderea semnificativa a stocului nou (n.r. - pe industrial) ar putea contrabalansa cu scaderea abrupta a cererii, mentinand chiriile la un nivel constant", se mai spune in studiu.
In plus, pe toate cele trei segmente, companiile sunt interesate sa renegocieze chiriile sau sa obtina alte facilitati, precum amenajarea spatiului pe retail.
Valoarea chiriei a inceput sa fie influentata de subinchiriere, care devine o practica tot mai intalnita pe piata. Horia Moldovan, borker in departamentul Birouri al Colliers spune ca firmele care au inchiriat mai mult de 1.000 - 1.500 mp ofera in jur de 10% - 15% spre subinchiriere. De asemenea, au aparut si pe segmentul industrial companii care ofera o astfel de varianta si pun la dispozitie suprafete intre 5.000 si 10.000 mp, potrivit lui Gabriel Chimisliu, directorul Industrial Divison, Colliers.
Cererea
Anul acesta si in 2010, va creste rata de neocupare, astfel ca tot mai multe spatii vor ramane goale. Pe birouri, rata de neocupare va ajunge la 3% in zonele centrale si semicentrale. In Bucuresti, zona unde vor ramane cele mai multe spatii goale este Pipera, cu o rata de neocupare de pana la 10% - 15%, la sfarsitului acestui an.
Pe industrial, rata de neocupare este asteptata sa creasca, la sfarsitul anului trecut fiind de 4%.
"Cererea va fi redusa semnificativ in 2009, insa dezvoltatorii cu experienta se vor adapta rapid la schimbari majore ale pietei, incercand prin diferite parghii sa se protejeze impotriva scaderii cererii. Prin urmare, este foarte probabil ca rata de neocupare sa ramana in continuare scazuta. O parte din noua cerere va fi absorbita de catre spatiile disponibile pentru sub-inchiriere ce vor rezulta ca urmare a deciziei unor chiriasi de a-si ajusta operatiunile", se mai arata in studiu.
Pe toate segmentele, companiile sunt interesate de proiecte cu data de finalizare la sfarsitul lui 2009, cel mult la inceputul anului viitor.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Finantare pentru energie regenerabila
Banii sunt oferiti de un fond de investitii strain care vizeaza proiecte in valoare de 50 de milioane de dolari, dar vor fi luate in considerare si proiecte mai mici.
Fondul este in cautare de proiecte si start-up-uri originale din Europa de Est, ce activeaza in domeniul energiei regenerabile, se arata in comunicatul de presa. Reprezentanta fondului in Romania este Mentor Finance, subsidiara a Mentor Group Holdings.
"Desi suntem martorii unei crize financiare care se manifesta in intreaga lume, investitorii sunt in cautare de oportunitati interesante si sigure. Agitatia din domeniul imobiliar va fi inlocuita de noi canale de business, cum ar fi energia verde", spune Osnat Peled, director de Marketing in cadrul Mentor Group Holdings.
Reprezentantii companiei mai spun ca, in ultimii ani, numarul companiilor europene din domeniul energiei a crescut, iar investiile in energia regenerabila stabilesc recorduri in fiecare an.
In plus, tot mai multi antreprenori au in vedere construirea de centrale hidroelectrice, turbine eoliene, campuri de panouri solare sau fabrici pe baza de biomasa.
Aceasta tendinta, impreuna cu potentialul energetic oferit de fiecare zona a tarii, au indreptat atentia fondului si catre Romania.
Antreprenorii romani interesati de obtinerea unei finantari pot trimite catre Mentor Finance, prin email (info@mentor-finance.com), un sumar al proiectului. Dupa ce vor fi analizate de companie, proiectele realizabile vor fi prezentate reprezentantilor fondului de investitii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Novei Medical lanseaza productia de cutii de intepatoare pentru incinerare
Investitia facuta de compania din Bacau se ridica la aproximativ 150.000 de euro, bani ce au fost investiti in matrite de diverse capacitati.
Cutiile de intepatoare pentru incinerare sunt folosite pentru a depozita resturile medicale colectate de catre unitatile medicale (ace, seringi etc) in vederea trimiterii spre incinerare.
Compania Novei, cu sediul in Bacau a deschis la sfarsitul anului 2007, in urma derularii unui program PHARE, o fabrica ce produce, in parametri impusi de Uniunea Europeana, dispozitive pentru determinarea analizelor medicale (cutii Petri) si recoltarea de probe biologice: urocultoare si coprocultoare.
Investitia totala in fabrica s-a ridicat la 3 milioane de euro. Reprezentantii companiei spun ca in 2008 au inregistrat o cifra de afaceri de 1 milion de euro si preconizeaza, ca in urma ultimelor investitii, aceasta sa se dubleze in 2009.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

.gif)

