Flamingo: vanzari de 10 mil. euro in ultimele saptamani din aprilie


In perioada Sarbatorilor de Pasti, compania a inregistrat cele mai multe solicitari pentru electrocasnicele albe si aparatele de aer conditionat.

"Anul acesta, perioada Sarbatorilor de Pasti a generat o crestere de 50% in retelele magazinelor Flanco, Flanco World si Flamingo Computers, fata de perioada similara a anului trecut, ca urmare a ofertelor promotionale, dar si a disponibilitatii clientilor de a investi mai mult in categoria de electrocasnice in aceasta perioada", spune Jiri Rizek, CEO Flamingo International.

Potrivit oficialilor companiei, cele mai mari vanzări ale produselor electronice, electrocasnice si IT&C au fost inregistrate in retelele magazinelor Flanco, Flanco World si Flamingo Computers din Bucuresti, acestea contribuind cu 30% la totalul vanzarilor realizate in aprilie 2008, se arata in comunicatul de presa.

In primele trei luni ale acestui an, vanzarile Grupului Flamingo au crescut cu pana la 38%, comparativ cu perioada similara a anului trecut, depasind valoarea de 170 de milioane de lei.


Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
 


Nu exista comentarii

Atentie la investitiile initiale intr-un start-up


Toate investitiile necesare unui start-up trebuie sa il ajute pe antreprenor sa isi realizeze obiectivele strategice de dezvoltare a afacerii, fara a provoca dezechilibre financiare profunde si de durata. Investitiile prioritare pentru un start-up sunt cele care creeaza valoare, investitiile productive. Acestea participa in mod direct la obtinerea produselor si serviciilor si la generarea veniturilor.

 

Anda Racsa, manager general al companiei ABC Training Consulting explica, pentru startups.ro, cum ar trebui sa stabilesti tipul investitiilor de care ai nevoie pentru lansarea unei afaceri.

Pentru diferentierea companiei fata de concurenta directa, investitiile initiale ale unui start-up trebuie gandite in functie de caracteristicile care definesc piata vizata, clientii tinta, produsele si serviciile furnizate si elementul evidentiat (calitate superioara, stoc disponibil, retea mare de distributie, livrare la sediul clientului, etc).

Este posibil ca o parte din clienti sa fie atrasi de imaginea construita pentru promovarea firmei (prin sedii impunatoare, parc auto cu masini scumpe sau magazine spatioase), dar acesti clienti trebuie fidelizati prin furnizarea unor produse si servicii de calitate.

Clientul cauta si apreciaza beneficiile furnizate de produsul sau serviciul achizitionat. Daca nu se acorda prioritate investitiilor productive, efectul este unul singur: dezechilibre financiare grave si dificil de remediat.


Strategie
Antreprenorii „juniori” care sunt la prima experienta de business si care nu dispun de surse de finantare stabile, trebuie sa-si elaboreze un plan de afaceri din care sa reiasa clar care sunt coordonatele generale ale afacerii, sub aspect cantitativ si calitativ: oferta si avantajele produselor si serviciilor proprii, localizarea si dimensiunea pietei tinta, numarul si puterea de cumparare a clientilor, mijloacele de promovare a produselor firmei, canalele de distributie si vanzarea propriu-zisa.

Antreprenorii „seniori”, cu experienta in demararea si derularea diverselor afaceri, au surse de finantare stabile (proprii sau imprumutate) si pot sa porneasca o noua afacere pe baza unor investitii mari in cladiri administrative, cladiri pentru activitati de productie, depozite, puncte de desfacere, investitii consistente in mijloace de transport, utilaje de productie, echipamente informatice, mobilier, etc.


Investitiile prioritare
Investitiile prioritare pentru un start-up sunt cele care creeaza valoare, investitiile productive. Acestea participa in mod direct la obtinerea produselor si serviciilor si la generarea veniturilor.

Daca segmentul de piata pe care activeaza compania este suficient de mare si atractiv (numar semnificativ de ofertanti si de produse), investitiile initiale in afacere trebuie sa-i ofere antreprenorului  perspectiva recuperarii banilor intr-o perioada rezonabila de timp.

In functie de aceste coordonate generale ale unui start-up, se elaboreaza proiectiile financiare ale activitatii firmei: veniturile si cheltuielile, incasarile si platile (lunare, trimestriale sau anuale) si se determina necesarul si sursele de finantare, precum si perioada de recuperare a investitiei.

Exemple de investitii materiale productive, care pot fi achizionate sau inchiriate:
- investitii imobiliare (cladire, teren, dotari) pentru afaceri din domeniul serviciilor de educatie (gradinite particulare), recreere si distractii (spatii de joaca si petreceri), etc.
- cladiri, terenuri si utilaje pentru firme cu activitati de productie, de depozitare si desfacere
- autoturisme de marca pentru firme care promoveaza produse si servicii de calitate prin intermediul agentilor de vanzari care se deplaseaza la sediul clientilor

Alte investitii care trebuie corect evaluate ca mijloace de realizare a obiectivelor strategice ale firmei (cifra de afaceri, profit, numerar) sunt serviciile interne furnizate de proprii angajati si serviciile externe furnizate de terti.


Cand sa faci outsourcing
Outsourcing-ul poate fi o solutie pentru un start-up, pentru ca presupune desfasurarea unor activitati curente ale firmei, prin utilizarea constanta  a unor servicii externe furnizate de terti.

Folosirea acestei solutii poate ajuta la redimensionarea activitatilor firmei si reducerea costurilor generate de resursele interne ale firmei (spatii administrative, personal angajat, dotari cu mobilier si echipamente, licente pentru programe informatice).

Outsourcing-ul poate fi o optiune pentru activitatile din companie unde obiectivele sunt clare si relativ usor de controlat:
- servicii juridice: infiintare firma, obtinere avize si autorizatii, intocmire contracte comerciale
- servicii de contabilitate: inregistrari contabile, situatii financiare, declaratii fiscale
- servicii in domeniul resurselor umane: recrutare, angajare, evidenta personal, salarizare
- servicii de intretinere si reparatii echipamente IT, birotica, etc.
- servicii de promovare a firmei si a produselor: materiale publicitare, newslettere, organizare evenimente, etc.

Outsurcing-ul nu este recomandat ca fiind o optiune in cazul activitatilor curente care furnizeaza informatii de baza, confidentiale, necesare managementului strategic al afacerii:
- servicii de dezvoltare si administrare a bazelor de date comerciale: vanzari, achizitii
- servicii de management a contractelor comerciale cu clientii si furnizorii
- servicii de marketing si dezvoltare baze de date clienti si furnizori potentiali
- servicii de analiza manageriala a vanzarilor si a costurilor, a incasarilor si a platilor


Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii

Afaceri IT in incubatorul din Timisoara


Lansarea unui start-up poate fi mult mai usoara daca ai ajutorul unor consultanti sau avantajul unor costuri mai mici de functionare. Companiile timisorene nou infiintate in domeniul IT, pot beneficia de aceste elemente in cadrul unui incubator de business creat special pentru cresterea si dezvoltarea micilor afaceri.

 

Incubatorul de Afaceri Software Timisoara a fost lansat in urma cu patru ani. In prezent, aici functioneaza 12 firme, iar capacitatea incubatorului este de 16 firme - numarul maxim de firme care pot fi gazduite.

"Majoritatea celor care solicita informatii despre serviciile incubatorului au o intelegere aproximativa a conceptului. Faptul ca acest tip de instrument de sprijinire a afacerilor nu este inca foarte raspandit in Romania poate fi o explicatie", spune, pentru startups.ro, Radu Ticiu, director executiv, Incubatoul de Afaceri Software Timisoara.

Nu orice companie poate functiona in incubator. Procesul de selectie este bazat pe activitatea unui comitet de evaluare.

Cei care vor sa ajunga in incubator se intalnesc mai intai cu reprezentantii acestuia, pentru a discuta criteriile de eligibilitate ale firmei si cateva elemente legate de planul de afaceri.

"Dupa realizarea versiunii finale a planului de afaceri si constituirea dosarului solicitarii de admitere, are loc evaluarea acestei solicitari de catre un comitet de experti. In situatia unei decizii pozitive, urmeaza semnarea contractelor de incubare si firma solicitanta isi poate incepe activitatea in incubator. Intregul proces dureaza, in general, intre 6 si 12 saptamani", spune Radu Ticiu.

Exista si o serie de crieterii care exclud o firma din incubator. Acestea sunt legate de atingerea unei cifre de afaceri de 100.000 de euro sau a unui numar de angajati corespunzand la sapte norme intregi.


Beneficii
Firmele care isi desfasoara activitatea in Incubatorul de Afaceri Software Timisoara platesc o serie de costuri legate de functionarea in spatiul incubatorului (chirie, utilitati, curatenie, etc), dar acestea se afla in plaja medie-inferioara a valorilor valabile pentru piata timisoareana, fiind de 5 euro/mp/luna.

Pe durata perioadei de incubare (trei ani), firmele bencificaza de spatiu pentru desfasurarea activitatii (sali de 20 mp sau 40 mp), acces la evenimentele de promovare (expozitii, targuri), acces la retelele de comunicare (internet, telefonie), sesiuni de training in cadrul incubatorului, asistenta antreprenoriala generala, consultanta legala si fiscala.

De asemenea, incubatorul faciliteaza contactul cu studentii, cercetatorii si cadrele universitare din domeniu.

Incubatorul ofera si servicii pentru clientii externi, cum ar fi, de exemplu, stabilirea de parteneriate de afaceri cu firmele incubate sau facilitarea selectiei unor furnizori locali de servicii din domenii precum contabilitate, marketing, consultanta legala, banci, HR, imobiliare, echipamente, infrastructura IT&C.

"In general, firmele incubate "exploateaza" integral perioada maxima posibila de functionare in incubator, adica 3 ani. A existat si un caz in care dezvoltarea uneia dintre firme a condus la parasirea incubatorului dupa circa 2 ani", spune Radu Ticiu.


Criterii de eligibilitate
Firmele care vor sa intre in acest incubator trebuie sa fie inregistrate in judetul Timis, cu cel mult doi ani inaintea datei depunerii solicitarii. Majoritatea capitalului social trebuie sa apartina unei/unor persoane fizice sau juridice romane. Obiectul de activitate al firmei trebuie sa fie dezvoltarea de produse informatice, software sau de telecomunicatii.

Compania trebuie sa aiba o cifra de afaceri de maxim 100.000 de euro, cel mult sapte angajati si sa dovedeasca un potential ridicat de dezvoltare.
De asemenea, antreprenorii trebuie sa accepte evaluarea semestriala a evolutiei economico-financiare si sa isi propuna desfasurarea de activitati semnificative in domeniul cercetarii-dezvoltarii. 


Istoric
Prima serie de firme admise in Incubatorul de Afaceri Software Timisoara a cuprins sase start-up-uri: Interkor, IS Group, Conick, Visionet, Corelis Diagnostics, Darmo-IT. Dintre cele sase firme admise la inceput, nici una nu mai functioneaza in incubator.

"Doua companii (IS Group si Interkor) au absolvit integral programul de incubare de trei ani, una dintre ele nu au inceput sa functioneze in incubator, iar trei au abandonat dupa circa 18 luni, in conditiile in care managerii lor au decis sa isi concentreze activitatea asupra unor cariere didactice universitare (in doua cazuri), sau asupra studiilor universitare", explica Radu Ticiu.

In total, din momentul lansarii si pana astazi, din incubator au iesit patru firme: Realnet, IS Group, Interkor, Atysoft.

Incubatorul de Afaceri Software Timisoara a fost inaugurat in urma cu patru ani. Conceptul a fost implementat si finantat de un consortiu local alcatuit din Universitatea "Politehnica" din Timisoara, Primaria Municipiului Timisoara, Consiliul Local al Municipiului Timisoara si Consiliul Judetean Timis, cu sprijinul financiar si cu know-how oferit de catre GTZ (Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica).

Pe langa acesta, in Timisoara mai exista un incubator de afaceri pentru cadre militare disponibilizate si o componenta de incubare in cadrul unui centru de transfer tehnologic in domeniul electrochimiei.


Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii

Cum sa folosesti factoringul in afacerea ta


Cand inchei contracte cu plata la termen si ai nevoie de finantare, indiferent daca detii un start-up tocmai lansat sau o firma aflata in plina dezvoltare, poti utiliza serviciile de factoring. Cum functioneaza acest sistem si cum te poate ajuta in derularea activitatii, explica, pentru startups.ro, Valentin Chirca, CEO, Compania de Factoring.

 

In momentul de fata, companiile romanesti inteleg ca factoringul reprezinta, in principal, o forma de finantare fara garantii materiale, la care se pot adauga servicii optionale, cum ar fi managementul debitorilor si asigurarea creantelor comerciale. Multe companii vad in factoring un instrument de crestere a cifrei de afaceri prin cresterea volumului vanzarilor cu plata la termen.

Conceptul a inceput sa se dezvolte pe piata locala incepand cu anul 2005, cand cifra de afaceri a furnizorilor de factoring a ajuns la 550 de milioane de euro. Apoi, in 2006, piata a crescut cu 42%, fata de 2005, iar in 2007 cu 82%, fata de 2006.

In cazul nostru, principalii clienti (97% din portofoliu) sunt reprezentati de companiile cu cifra de afaceri cuprinsa intre 300.000 de euro si 10 milioane de euro. Deci, companiile mici si medii utilizeaza cu precadere acest sistem de finantare. Sunt si cazuri in care multinationalele utilizeaza factoringul, in special, cele care vor sa dezvolte vanzarile la termen pe piata locala, dar si sa se protejeze impotriva riscului de neincasare a facturilor. 


Target
Serviciile de factoring pot fi folosite atunci cand o companie nu are garantii materiale; negociaza cu clientii sai contracte cu plata la termen si are nevoie de finantare; este interesata de bonitatea unor firme ce pot deveni ulterior clientii sai; doreste sa dezvolte exporturile avand incasarile 100% asigurate.

De asemenea, pot sa apeleze la factoring firmele care nu detin un departament de colectare/incasare specializat si cele care vor sa plateasca in avans furnizorii cu sumele obtinute din factoring, astfel, beneficiind de un discount de la furnizor.

Pot apela la aceste servicii companiile tip start-up care au estimari de minim 300.000 de euro pentru cifra de afaceri pentru anul acesta sau firmele care au incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de minim 300.000 de euro.


Finantarea
Suma maxima ce poate fi acordata se calculeaza in functie de volumul de vanzari estimat pe fiecare debitor al clientului ce va fi finantat prin factoring si in functie de termenul de plata al facturilor. Mai concret: volum vanzari estimat inmultit cu termenul de plata/360. La rezultat se adauga un factor de corectie ce depinde de sezonalitatea vanzarilor si numarul mediu de zile de intarziere la plata a debitorilor. 

O finantare in factoring poate porni de la cateva zeci de mii de euro si poate ajunge la cateva milioane de euro. Finantarile sunt cu utilizare permanenta, fiind efectuate rambursari si finantari in functie de limita de credit disponibila. 


Sistemul
Primul pas pe care o companie trebuie sa il faca este incheierea unui contract de factoring. Apoi, clientul respectiv primeste finantarea de care are nevoie, in baza transmiterii facturii prin fax. In cazul Companiei de Factoring, in mod uzual, procentul de finantare a unei facturi este de 80% din valoarea bruta a acesteia (inclusiv TVA). In momentul primirii pe fax a facturii, factorul deduce comisionul de factoring si crediteaza contul bancar al clientului cu echivalentul a 80% din suma.

Ca si in cazul unui credit bancar, si pentru serviciile de factoring trebuie achitata o dobanda lunara, la soldul finantarii facute. Dupa ce acorda finantarea, factorul ofera si servicii de colectare a creantelor precum si de acoperire de risc de neplata a debitorilor.


Costuri
Serviciile de factoring au 2 costuri principale. Primul este comisionul de factoring aplicat procentual la valoarea integrala a facturii finantate. In medie, acest comision este de 1%. Al doilea cost este reprezentat de dobanda aplicata la valoarea finantata din factura (de regula, se finanteaza 80% din valoarea facturii, inclusiv TVA). Nivelul mediu al dobanzii este ROBOR + 3 % sau 4 % ceea ce inseamna o dobanda medie in RON de aproximativ 14% - 15%.

Furnizorii de factoring isi vand serviciile la preturi ce depind de calitatea clientului, volumul operatiunilor, numarul de facturi si serviciile solicitate de client (finantare, managementul debitorilor, asigurare risc de neplata). Daca avem in vedere tot pachetul de servicii, costurile medii mentionate mai sus devin avantajoase pentru client. 

In functie de furnizor, este posibil sa mai existe un comision/o taxa de operare pe factura, dar valoarea acestuia este nesemnificativa, comparativ cu nivelul celorlalte costuri mentionate.


Un material startups.ro Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii

(2) Despre rabdare


Cei care au citit articolul precedent mi-au cerut sa vorbesc despre primii clienti, despre primii bani, despre cum am inceput sa fac efectiv afaceri. Pare o tema interesanta, dar nu atat de interesanta incat sa dedic un articol pentru asta. Asa ca, imi pare rau ca o sa va dezamagesc si o sa vorbesc, in special, despre altceva. Despre rabdare. 

 

De ce despre rabdare? Pentru ca asta ne-a lipsit mie si partenerilor mei. Am fost caracterizati de o atitudine foarte reactiva si am mers catre actiuni care sa se concretizeze rapid in rezultate (a se citi bani,) in loc sa ne focusam pe o dezvoltare pe termen lung.

Cand am decis sa ne facem firma (mentionez din nou ca nu aveam nici un fel de idee ce inseamna asta si la ce ne inhamam), scopul nostru nu era sa devenim o firma de servicii, ci sa dezvoltam produse care schimba lumea. Asa ca ne-am gandit. Si apoi ne-am mai gandit putin. Ideile care ne-au venit au fost cat se poate de marete si proaste (de la softuri de telefoane mobile pe care sa le vindem in parteneriat cu Nokia la comunitati online pentru designeri). Pauza de zambete....Eram tineri si ne-experimentati.  

Mareata idee cu care am pornit la drum a fost una venita dintr-o nevoie si frustrare. Toate bursele din facultate se dadeau pe sub mana si cei care plecau erau numai apropiatii celor din conducere. O problema era ca nimeni nu stia de bursele respective, cu exceptia celor alesi. Asa ca bursele se anuntau la un afisier uitat de lume, cu o zi inainte de depunerea dosarelor.

Facand o analogie intre piata burselor si cea a locurilor de munca, am decis sa rezolvam aceasta problema creand un portal unde bursele sa fie facute publice. Si ne-am pus serios pe treaba. De la designul logo-ului la specificatiile tehnice totul era perfect.

Produsul final, un site unde studentii isi completau un CV si ariile de interes si apoi puteau aplica la bursele introduse de universitati, era grozav. In afara faptului ca nu prea erau burse, ceea ce a facut site-ul inutil. Iar toate incercarile noastre de a convinge oficialii sa ne foloseasca platforma s-au lovit de zambete si promisuni false. Se pare ca problema nu era una de ordin tehnic!  

Si cand am vazut ca asta nu merge, am renuntat. Nu ne-am pus problema sa incercam sa rezolvam problema altfel. Pur si simplu, am dat vina pe sistem, am pozat in victime ale coruptiei si incapacitatii autoritatilor de a vedea viitorul si am capitulat.

Daca ma gandesc in urma, imi dau seama ca putem face multe ca proiectul sa devina un succes. Poate ca nu eram foarte motivati de proiect, poate ca atata puteam la acel moment...cine stie!

Insa, experienta ne-a invatat multe. Sau, cel putin, asa imi place sa sper. Si cum la moda erau agentiile web (care in Statele Unite faceau foarte multi bani) am decis sa incercam sa oferim servicii altora.

Cum am castigat primii clienti nu e cea mai interesanta poveste: vanzari agresive (telefoane, scrisori, etc). Nu trebuie sa mentionez ca nu aveam foarte mare succes in acest mod. Mai ales ca nu ne placea si ceea ce faceam,  faceam prost. Mult mai tarziu am aflat ce inseamna marketing si cum sa facem clientii sa vina la noi.  

Pe saptamana viitoare!

 

 

Vladimir Oane este co-fondator al Metromind Media, o agentie de marketing online, si partener la CaptainGO, un sistem online de rezervari hoteliere. Din 2007, conduce echipa de dezvoltare a uberVU, o aplicatie web pentru managementul conversatiilor din web-ul social.


Nu exista comentarii

Antibiotice: crestere de 17% a cifrei de afaceri in T1


In primele trei luni din 2008 (T1), cifra de afaceri neta a fost de 48.550.697 lei.

Ponderea majoritara din cifra de afaceri revine veniturilor obtinute pe piata interna (84%), desi ponderea exporturilor a inregistrat o crestere importanta - de la 9%, la finele anului 2007, la 16% in primul trimestru al anului 2008, se aratat in comunicatul de presa.

Aceste rezultate au permis mentinerea pozitiei companiei Antibiotice in top zece producatori farmaceutici prezenti pe piata romaneasca.

In primul trimestru, Antibiotice Iasi a inregistrat un profit brut de 8.383.125 lei si un profit net de 7.020.137 lei. Acest nivel a fost influentat nefavorabil de cresterea ratei de schimb euro / leu, in conditiile neactualizarii preturilor la medicamente, conform OMS 612/2002.

Reprezentantii companiei spun ca, in perioada urmatoare, intentioneaza sa aplice o serie de masuri strategice care au in vedere, pe de o parte reorganizarea activitatii de marketing in vederea promovarii mult mai agresive a brandurilor proprii, catre medici si farmacisti, iar pe de alta parte, lansarea pe piata unor produse farmaceutice noi (precum ser fiziologic, apa pentru solutii injectabile si lidocaina clorhidrat).

Antibiotice a intrat recent pe segmentul cardiovascular, unde a inregistrat in primul trimestru o crestere de 38% a cifrei de afaceri, fata de doar 9% cat a inregistrat piata, conform estimarilor companiei.

Concretizarea unor parteneriate de afaceri initiate in 2007 pentru exportul de medicamente finite si dezvoltarea relatiilor de afaceri cu partenerii deveniti traditionali, au dus la o crestere de 128% a exporturilor Antibiotice, in primul trimestru din 2008. Valoarea cifrei de afaceri pentru export a ajuns la 3.173.799 de dolari, fata de perioada similara din 2007, cand a fost de 1.394.136 dolari.

Antibiotice exporta substanta activa Nistatina (exportul a crescut cu 31% fata de primul trimestru al anului trecut) si alte peste 35 de produse finite.

Pe piata interna, in primele trei luni din 2008, Antibiotice Iasi a inregistrat o crestere de 46% a vanzarilor pentru medicamentele sub forma de comprimate. Vanzarile medicamentele sub forma de capsula au inregistrat o crestere de 28%.


Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.


Nu exista comentarii

O noua agentie de publicitate interactiva full service


Httpool Romania apartine retelei internationale Httpool Internet Marketing, cu sediul central in Viena si sapte filiale in tari din Europa Centrala si de Est.

Reprezentantii companiei spun ca Httpool va introduce pe piata locala tehnologii noi si metode aditionale de publicitate online, alaturi de formatele clasice si deja obisnuite pentru publicitarii romani.

“Daca pana anul acesta, fata de alte tari din regiune, mai aveam mult de recuperat, de-acum, este o tendinta normala ca piata sa devina un punct de interes pentru marile retele europene de publicitate online. Httpool Romania isi propune sa contribuie la profesionalizarea pietii, la diversificarea ofertelor existente”, spune Bianca Vlaston, country manager Httpool Romania.

Pentru cei care activeaza in domeniul publicitar, Httpool aduce in plus un portofoliu select de site-uri internationale prin care pot fi stabilite puncte de contact aditionale cu segmentele de public carora li se adreseaza.

"Editorii online romani raman anual cu 2/3 din spatiul de publicitate nevandut. Publicitarii romani isi doresc variante eficiente de atingere a publicurilor fiecarei campanii. In acest context, Httpool isi propune sa ajute editorii online, prin extinderea fortei de vanzari la nivel european, prin introducerea site-urilor intr-o platforma performanta de vanzari", spune Laurentiu Pop, deputy managing director Httpool Romania.

Prezenta puternica europeana va permite Httpool sa aduca campanii de publicitate regionale pe site-urile romanesti, atragand astfel bugete internationale aditionale pentru piata romaneasca de online.

"Avem nevoie de mai multa eficienta in strategiile online. E timpul sa imbinam toate tipurile de campanii: de la brand awareness la <performance> (modele de cost per mille, cost per click, cost per action), de la bannere clasice la publicitate contextuala sau marketing direct", adauga Laurentiu Pop.

Bianca Vlaston, country manager-ul Httpool Romania, are o experienta de opt ani in marketingul online, lucrand pentru agentii de dezvoltare web si publisheri, precum Hotnews.ro.

Laurentiu Pop a lucrat la agentia Initiative Media, unde a ocupat pozitia de New Media Manager si a realizat o serie de campanii de comunicare online. Anterior a lucrat trei ani la ARBOmedia, una dintre cele mai mari regii de vanzari din Internetul romanesc.


Nu exista comentarii

SAB Miller - crestere de 35% a cifrei de afaceri in 2007


Compania a inregistrat anul trecut, in Romania, cea mai rapida rata de crestere din Europa.

Ursus Breweries subsidiara a SABMiller plc. a avut o crestere organica de 28% a volumelor de bere si o crestere de 35% a cifrei de afaceri, in anul financiar care s-a inchieiat la 31 martie 2008, se arata in comunicatul de presa.

"Romania a inregistrat anul trecut cea mai rapida rata de crestere din Europa pentru SABMiller, ceea ce ne-a adus nu numai o crestere a volumelor, ci si o crestere a cotei de piata, pana la nivelul estimat de 25,4%", spune Stephan Maria Weber, Presedinte si CEO Ursus Breweries.

Vanzarile pentru berea Timisoreana au inregistrat o crestere de 43%, aducand marca la o cota de piata de 14%, conform estimarilor companiei. Marca Ursus a inregistrat o crestere de 8% si si-a extins prezenta in punctele de desfacere on-premise de tip premium.

Reprezentantii companiei spun ca vor continua si anul acesta investitiile in fabricile de la Buzau si Timisoara, pentru a creste capacitatea totala de productie pana la nivelul de 6,8 milioane de hectolitri.

Ursus Breweries are patru fabrici (in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov) si detine marcile Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Redd’s, Timisoreana, Stejar, Ciucas, si Pilsner Urquell.


Nu exista comentarii

Orange va aduce iPhone in Romania


Compania a anuntat semnarea unui nou acord cu Apple pentru comercializarea iPhone in Romania si intr-o serie de alte tari precum Austria, Belgia, Egipt sau Polonia.

"Credem ca piata romaneasca ofera un real potential pentru ultimele noutati din domeniul comunicatiilor", spune Vanina Ungureanu, Product Division Manager la Orange Romania.

iPhone a fost lansat pe piata din SUA in 2007. Tarile in care terminalul va fi comercializat pe baza acestui nou acord sunt Romania, Austria, Belgia, Republica Dominicana, Egipt, Iordania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Elvetia si tarile africane in care Orange isi desfasoara activitatea.

Orange este parte a grupului France Telecom, una dintre cele mai mari companii de comunicatii din lume. Orange Romania are 10,010 milioane de clienti si a avut venituri de 307 milioane de euro in 2007, in crestere cu 8,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent.


Nu exista comentarii

Profit operational in scadere la Rompetrol Rafinare


Scaderea din primul trimestru al 2008 este legata de evolutia pretului barilului de titei pe piata internationala si de deprecierea dolarului in raport cu euro.

Profitul operational (EBITDA), in primele trei luni ale acestui an, a fost de 11,6 milioane de dolari, cu 59 % mai putin decat in perioada similiara din 2007, cand acesta a fost de 28 milioane de euro, se arata in comunicatul de presa.

Evolutia pretului titeiului pe piata internationala a avut ca efect reducerea marjelor de rafinare. Cumulat cu deprecierea dolarului in raport cu euro, compania a inregistrat un rezultat net negativ de 48 de milioane de dolari in primul trimestru al acestui an. 

Comparatia cu perioada similara a anului trecut indica o crestere a pretului titeiului cu aproximativ 70%. Rezultatele financiare au fost influentate negativ si de cresterea cheltuielilor financiare, ca urmare a majorarii dobanzilor de referinta pe piata interbancara.

Cifra de afaceri bruta din primul trimestru al acestui an a fost de 1 miliard de dolari, in crestere cu 57 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand acest indicator a fost de 664 milioane de dolari.

Grupul Rompetrol a alocat in acest an peste 164 de milioane de dolari pentru continuarea programului de investitii la rafinaria Petromidia. Compania va finaliza anul acesta si terminalul marin de la Midia, care va avea o capacitate anuala de 16 milioane de tone titei. Proiectul necesita o investitie de 90 de milioane de dolari si va permite rafinariei Petromidia o reducere de aproximativ 5 dolari/tona a costului de transport al titeiului.

Reprezentantii companiei precizeaza ca rezultatele sunt preliminare, neauditate si consolidate, iar raportarea a fost realizata conform Standardelor Internationale de Contabilitate (IFRS).


Nu exista comentarii