Are o experienta de 14 ani in mediul de business, atat ca antreprenor, lansand si dezvoltand propriile afaceri (Flamingo, Pcfun.ro, FIT Distribution), cat si ca manager al altor companii (Flanco, AccessNet, Idilis) sau investitor (fie la bursa, fie ca business angel). Marius Ghenea vorbeste intr-un interviu special pentru startups.ro, despre antreprenorii romani si factorii care pot sa le influenteze reusita in afaceri.

De ce vor romanii sa aiba propria afacere
Ar fi bine ca cei mai multi romani sa isi doreasca propria afacere, pentru ca o asemenea situatie ar descrie o piata antreprenoriala in plina dezvoltare si o cultura antreprenoriala solida la nivelul intregii populatii, dar acest lucru nu este inca, din pacate, adevarat in Romania.

Parerea mea este ca cei mai multi romani isi doresc sa fie angajati undeva, din motive care tin de obicei de nevoia de siguranta personala (sau familiala), de lipsa apetitului de risc sau, in alte cazuri, de comoditate si suficienta.

Cei putini care isi doresc sa aiba propria afacere, se impart in trei categorii: antreprenorii "nativi" care vor si pot sa dezvolte un business de succes si care simt ca nu se pot exprima eficient ca angajati; antreprenorii "visatori" care vor sa aiba propria afacere doar pentru ca li se pare ca au o idee nemaipomenita (nu este mai niciodata asa) sau pentru ca viseaza castiguri mari peste noapte; si, ultima categorie, antreprenorii "oportunisti", care incearca un antreprenoriat original romanesc, oriunde intre mici invarteli si mari tunuri.

Cum este inteles antreprenoriatul in Romania
Este inteles intr-o oarecare masura (dovada ca sunt si apar din ce in ce mai multi antreprenori de succes), dar nu de toti si nu in totalitate. In plus, antreprenoriatul este inteles in moduri diferite de oameni diferiti din Romania, tocmai pentru ca avem o cultura antreprenoriala aflata inca la inceput de drum.

Problemele cele mai mari de intelegere sunt in prezent, in opinia mea, legate de partea formala a constructiei unei afaceri (studiul pietei, finantare, proceduri), in timp ce in zone mai creative de business, cum ar fi marketing-ul sau lucrul cu echipa, antreprenorii romani sunt, in marea majoritate, la un nivel asemanator cu cei din pietele antreprenoriale dezvoltate.

Ideea de afacere versus finantarea
In mod paradoxal, ambele chestiuni sunt la fel de importante pe agenda antreprenorilor romani, desi sunt privite in mod oarecum antitetic. In timp ce valoarea ideii este mult supraevaluata (desi, in acelasi timp, multi antreprenori nu au o problema sa isi prezinte ideea la o bere, ceea ce o face publica si, deci, fara valoare de proprietate intelectuala sau de alta natura), finantarea este desconsiderata (in sensul ca prea multi antreprenori o considera neimportanta) dar, in acelasi timp, mai toti antreprenorii se plang ca nu ai bani pentru a isi dezvolta ideile si proiectele.

Aceasta abordare paradoxala arata o insuficienta intelegere a relatiei dintre capital si valoarea antreprenoriala personala, deoarece in masura in care cele doua valori nu se intalnesc, nu poate aparea o afacere de succes.

Schimbari in mentalitatea antreprenorilor romani
Cu siguranta, exista schimbari semnificative in ultimii ani. Pot spune in mod sincer ca majoritatea antreprenorilor romani care incep acum o afacere, au deja o abordare mai bine structurata decat cea pe care o aveam eu acum 15 ani, cand am pornit primul business.

Pe de alta parte, mediul antreprenorial devine in ansamblu mai competitiv, astfel incat antreprenorii de succes trebuie sa aiba o intelegere mai buna a fenomenului decat cea care era necesara acum 10-15 ani, pentru a avea premisele unui succes.

Acest lucru presupune studiu individual (carti de business, studii de caz analizate formal sau informal, etc.) sau chiar intr-un program de training formal de business, pe langa niste calitati native pe care un antreprenor bun trebuie sa le aiba.

Ce ar trebui sa ii caracterizeze pe antreprenorii romani pentru a avea sanse de succes
Nivelul de implicare este probabil caracteristica principala care ii diferentiaza pe antreprenorii de succes, de ceilalti. Este foarte greu sa construiesti afaceri de succes cu jumatati de masura, iata de ce e nevoie de implicare.

In plus, orice antreprenor trebuie sa aiba anumite calitati personale de comunicare (trebuie sa lucreze cu o echipa si trebuie sa stabileasca relatii de afaceri cu alte companii), de analiza si sinteza (trebuie sa fie in acelasi timp capabil de analize ale pietei sau situatiilor concrete de business, dar si foarte bun la a sintetiza planurile de afaceri si deciziile specifice luate), sa fie determinat si hotarat.

Cand sa incepi o afacere cu un partener de business
Sunt unele afaceri care sunt parca mai potrivite pentru a le dezvolta in parteneriat: diverse modele de business de consultanta, afacerile online sau cele din IT, in general. Desi, pana la urma, orice afacere poate fi pornita mai bine intr-un parteneriat decat de un singur antreprenor (pe principiul unei complementaritati a resurselor si capabilitatilor acelor antreprenori, care genereaza o baza mai solida de dezvoltare a afacerii).

Exista si niste obstacole in calea unui succes antreprenorial in parteneriat, care tin in principal de colaborarea dintre parteneri (apar tot felul de aspecte sensibile cu privire la responsabilitate, motivare, satisfactia realizarilor personale, ego, relatiile din afara parteneriatului de afaceri, in principal influenta familiei, etc.) de care antreprenorii care aleg sa lucreze intr-un asemenea parteneriat trebuie sa tina cont.

Insa, daca exista in primul rand o filosofie comuna (sau asemanatoare) despre business si despre viata a partenerilor, si daca exista o complementaritate clara a resurselor acestora (cu alte cuvinte, nu ar trebui sa aiba toti aceeasi experienta, specializare, dar, mai ales, sa nu aiba toti aceleasi puncte slabe), sunt sanse bune de reusita.

La ce trebuie sa fie atenti antreprenorii, inainte de a incheia un parteneriat de afaceri
Cea mai mare problema pe care am vazut-o si, de cateva ori, am experimentat-o chiar in propriile afaceri, este tentatia de a lasa foarte multe dintre detaliile parteneriatului pentru a fi stabilite ulterior. Acest lucru poate genera multa frustrare, din cauza perceptiilor diferite, pe care, daca nu le-ai armonizat de la bun inceput, e foarte greu sa le repari sau sa le "carpesti" pe parcurs.

Oricat de neplacut si plictisitor ar parea, partenerii trebuie sa stea impreuna la masa si sa stabileasca toate aspectele importante ale parteneriatului inainte de a porni la drum. Trebuie definite aspectele principiale ale colaborarii, preferabil chiar puse in scris, pentru ca ulterior acest document agreat initial sa fie un "ghid" al colaborarii dintre parteneri.

In ce masura poate schimba accesul la mediul online mentalitatea si comportamentul de business
Sunt doua directii importante si oarecum diferite. Pe de-o parte, orice antreprenor are azi, impreuna cu accesul la internet, si un acces larg catre foarte multa informatie extrem de valoroasa, care poate fi utilizata pentru a realiza un plan de afaceri, pentru a afla date despre piata si competitie, pentru a stabili parteneriate.

Pe de alta parte, exista in plus si o intreaga generatie noua de "antreprenori online", de obicei, tineri foarte apropiati mediului internet si care pot transforma relatia lor cu acest mediu intr-o afacere profitabila, pot "monetiza internetul", asa cum se spune.

In ce masura sunt antreprenorii din Romania constienti de importanta prezentei online a afacerii lor
Cred ca majoritatea nu inteleg inca suficient importanta unei prezente in internet, dar lucrurile se imbunatatesc foarte rapid, pe masura ce relevanta internetului creste in toate mediile romanesti. Exista, insa, si un numar (din fericire relativ redus) de antreprenori care isi imagineaza ca, punand afacerea lor pe internet, toate problemele lor vor disparea si business-ul va merge de la sine, ceea ce este o eroare majora de judecata.

Diferenta dintre antreprenorii care au acces la mediul online si la noile tehnologii si restul oamenilor de afaceri
Cred ca, deocamdata, cele doua medii nu se intrepatrund foarte bine, desi este evident ca antreprenorii din internet sunt interesati sa relationeze cat mai eficient cu antreprenorii traditionali, care, in acest moment, reprezinta piata de clienti cea mai interesanta pentru acesti noi antreprenori din internet. In general, antreprenorii "simt" mai bine oportunitatile, astfel ca sunt primii care vor incerca sa investeasca in internet, spre beneficiul lor, dar si al afacerilor online.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Programul BAS a fost lansat in Romania in toamna anului 2006, dar la nivel international functioneaza din 1995, in 18 tari. Fondurile alocate in program provin, pentru fiecare tara in parte, de la diversi donatori institutionali. In cazul Romaniei, suma de 1,5 milioane de euro de care dispune programul a fost donata de Ministerul Federal de Finante al Austriei. In tara noastra, programul se va derula pana in 2009, cu posibilitatea prelungirii acestuia, in functie de numarul de cereri si de sumele alocate de donatorii institutionali.

BAS ofera cofinantare doar pentru proiectele de consultanta efectuate de consultanti din Romania. In acest fel, programul sprijina atat companiile care au nevoie de ajutor de specialitate, cat si firmele de consultanta locale.  

“Unele firme de consultanta lucrau in principal pentru multinationale. Acum, patrund pe un segment nou de piata si castiga si clienti din randul IMM-urilor care, prin cofinantarea oferita de program, isi pot permite sa plateasca respectivele servicii”, spune pentru startups.ro, Camelia Dragoi, directorul programului BAS in Romania.

Ce ofera programul
Companiile romanesti eligibile au posibilitatea sa obtina subventii de maxim 50% din costul net al unui proiect de consultanta, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Valoarea minima a grantului este de 1.000 de euro. De asemenea, firmele primesc asistenta in definirea necesitatilor de consultanta in afaceri si sprijin in selectarea consultanilor cu care sa lucreze, acesta fiind unul din elementele de diferentiere fata de alte programe de finantare europene.  

“BAS functioneaza diferit fata de programele de finantare europene, de tipul fondurilor structurale. In cazul nostru, documentatia este minima astfel oferirea granturilor facandu-se mai repede. De exemplu, dupa ce firma plateste serviciile de consultanta, in maxim 5 zile lucratoare primeste rambursarea de maxim 50% din valoarea acestora din partea BAS”, spune Camelia Dragoi.

Programul cofinanteaza o gama larga de proiecte de consultanta. Cateva exemple ar fi cele legate de: consultanta in marketing; optimizarea proceselor organizatiei; identificarea de parteneri comerciali strategici; dezvoltarea planului de afaceri;  consultanta tehnica; implementarea sistemelor de management al calitatii, mediului, securitatii ocupationale, sigurantei alimentului, etc.

Nu sunt eligibile proiectele de consultanta legate de servicii juridice, planificare fiscala si audit financiar. De altfel, modul in care BAS defineste consultanta este un alt element de difrentiere fata de alte programe.

“Noi avem un alt mod de lucru, mai flexibil, si privim altfel notiunea de consultanta. Pentru BAS, aceasta este definita ca o asistenta externa acordata de un specialist intr-un domeniu, iar acesta poate fi aproape orice: realizarea unui plan de afaceri, implementarea unui CRM sau sistem ISO, un studiu tehnic, o diagnoza organizationala etc.”, spune pentru startups.ro, Raluca Nan,  Project Officer la BAS.

Firmele eligibile
Pentru a putea obtine cofinantare, firmele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie IMM-uri (intre 10 si 250 de angajati, ca exceptie chiar si pana la 500, cifra de afaceri de maxim 40 de milioane de euro); sa aiba capital majoritar romanesc; sa aiba capital majoritar privat; sa activeze pe piata de cel putin doi ani; sa aiba un potential real de dezvoltare; sa aiba nevoie de servicii de consultanta si sa aiba capacitatea sa urmeze recomandarile propuse. Sunt eligibile atat firmele care activeaza in domeniul serviciilor, cat si cele care activeaza in productie.  

“Companiile nu trebuie sa fie infiintate de doi ani doar pe hartie. Trebuie sa demonstreze ca au avut activitate in acest timp si ca au planuri concrete de viitor”, spune Camelia Dragoi.

Programul nu finanteaza companii care au nevoie de o restructurare radicala si nici proiecte deja incepute. Nu sunt eligibile nici firmele care activeaza in urmatoarele domenii: agricultura primara, servicii financiare, dezvoltare imobiliara, bauturi puternic alcoolizate, tutun, jocuri de noroc, arme sau tehnica militara.

IMM-urile care au primit cofinantare pentru un proiect pot cere sprijin si pentru un al doilea proiect de consultanta, dar asta doar dupa un an de la incheierea cu succes a primului si realizarea de catre BAS a unei monitorizari a rezultarelor.  

“Firmele de consultanta nu pot participa in acelasi timp la mai multe proiecte cofinantate prin program. De asemenea, acestea trebuie sa aiba capital majoritar romanesc si o experienta pe piata locala de cel putin doi ani”, spune Camelia Dragoi.

Evolutia programului in Romania
Din momentul lansarii programului in Romania si pana acum, cea mai mare parte din fonduri a mers catre proiecte de consultanta ce vizau implementarea de sisteme de management si consultanta in marketing. Jumatate din fondurile cheltuite au mers catre firme din Bucuresti iar restul catre firme din afara Capitalei.  

“Consultanta pentru implementarea de sisteme de management predomina in numarul proiectelor cofinantate. Principalele motive sunt legate de faptul ca o parte din aceste sisteme au devenit obligatorii, iar altele sunt necesare pentru a le permite firmelor sa participe la licitatiile de stat. In plus, exista si o presiune asupra firmelor din partea clientilor lor pentru a implementa aceste sisteme, ca o garantie a calitatii”, spune Camelia Dragoi.

Valoarea medie a granturilor acordate pana acum de BAS in Romania a fost de aprox 6.400 euro de proiect. Firmele care au aplelat la program vin din domenii diverse: HORECA, retail, telecomunicatii, media si advertising, avocatura, IT, turism, distributie farma, productie de mobila, etc.  

“Pana acum s-au acordat in total finantari de aproximativ 310.000 euro”, spune Camelia Dragoi.

Elmi Prodfarm a fost una dintre primele companii care au apelat la programul BAS. Firma se afla in topul producatorilor nationali de cosmetice si detine marcile Elmiplant, Blossom si Bioten. Proiectul de consultanta pentru care Elmi Prodfarm a obtinut cofinantare a inclus o cercetare de piata, o analiza a liniei de produse Bioten, comparativ cu principalele produse concurente, si crearea unei noi identitati vizuale pentru gama Bioten.  

“Am oferit finantare atat unor companii cu cifra de afaceri de 20.000 de euro, cat si unora cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro. Insa, in primul caz, am luat in calcul faptul ca firma semnase deja contracte in valoare mult mai mare pentru anul urmator”, spune Camelia Dragoi.

In perioada urmatoare, BAS va incepe derularea unei campanii de promovare prin care sa ajunga la un numar mai mare de potentiali beneficiari ai finantarilor. Mai multe informatii despre program pot fi gasite aici.

Cristina Alexandru 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.