Cinnabon continua extinderea in Romania
Reprezentantii brutariilor Cinnabon estimeaza ca anul acesta vor avea o cifra de afaceri de aproximativ 1,5 milioane de euro. Primele doua brutarii Cinnabon din Romania au fost deschise in franciza la sfarsitul lui octombrie, anul trecut, dupa doi ani de negocieri.
.jpg)
“Decizia de a aduce Cinnabon a fost luata cu aproximativ doi ani inainte de a deschide prima brutarie, insa discutiile cu proprietarii marcii, pregatirile, contractele, gasirea spatiilor potrivite in Romania si amenajarea lor au durat tot acest interval. De ce Cinnabon? Mi-au placut produsele si conceptul atunci cand am luat pentru prima oara contact cu ele, in calitate de client. De incheiat, negocierile nu se incheie niciodata, permanent sunt discutii cu partenerul si renegocieri, in functie de planul de dezvoltare”, spune pentru startups.ro Calin Ionescu, directorul general si proprietarul Cinnamon Bake&Roll, firma care detine franciza Cinnabon pe Romania si Republica Moldova.
Un alt motiv pentru care Calin Ionescu a ales aceasta franciza este acela ca are o experienta de 16 ani in domeniul alimentar, in prezent fiind directorul KFC Romania, o alta retea care se dezvolta in franciza.
El spune ca, daca va mai face alte afaceri proprii, acestea vor fi tot in domeniul alimentar.
Istoria afacerii Cinnabon
Cinnabon a aparut in Seattle, SUA, in 1985. Prima brutarie a fost deschisa pe 5 decembrie 1985, la Sea Tac Mall, unde se serveau doar rulouri cu scortisoara Cinnabon Clasic.
Din anul urmator, compania a inceput sa se extinda in franciza, in prezent avand aproximativ 770 de unitati francizate.
Din 1991, Cinnabon a inceput sa se extinda si in alte tipuri de spatii in afara mall-urilor.
Extinderea in tara noastra
Master franciza catre Cinnamon Bake&Roll a fost acordata pe o perioada de 20 de ani, firma avand licenta de a deschide si de a administra propriile spatii.
“Cinnabon nu este o marca consacrata in Romania, asa ca are nevoie de timp sa fie descoperita”, spune Calin Ionescu.
In prezent, compania are cinci spatii in Romania, toate in Bucuresti: doua spatii in Baneasa Shopping City, doua spatii in AFI Palace Cotroceni si un spatiu in Sun Plaza.
“Am deschis numai in mall-uri, deoarece sunt locuri cu un trafic impresionant, care pot fi predictibile din punct de vedere al business planului, si care se preteaza genului nostru de activitate, insa pe viitor ne gandim sa deschidem si unitati stradale, in locuri cu vad pietonal intens. Putem sa deschidem oriunde consideram ca este locul unui Cinnabon. In alte tari, acestea sunt prezente in toate acele tipuri de spatii (stradal, aeroporturi, gari)”, mai spune Calin Ionescu.
Pana la sfarsitul anului viitor, planurile sunt de a deschide inca cinci brutarii in Romania.
“Probabil ca urmatoarele unitati vor fi in Bucuresti. Abia dupa ce ne consolidam pozitia aici vom face un pas in restul tarii. Avem in plan sa deschidem in urmatorii trei ani inca 15 unitati, insa depinde si de evolutia pietei si a economiei locale. Intentionam sa deschidem in urmatorii ani si in Cluj, Timisoara, Constanta etc, in special in orasele mari, urmand ca dupa accea sa deschidem si in orasele mai mici, in functie de evolutia pietei si de oportunitati”, spune Calin Ionescu.
Care a fost valoarea investitiilor
Investitiile totale facute in prezent in aceasta franciza sunt de aproximativ 1,2 milioane de euro.
“Conform cu planul de afaceri si cu studiile de piata efectuate, investitia initiala a fiecarei unitati se va recupera intre trei si cinci ani, in functie de performantele fiecareia. In acest moment, unitatile performeaza exact asa cum am gandit planul de afaceri initial”, spune Calin Ionescu.
Dupa cateva luni de la inaugurare, fiecare unitate incepe sa se sustina singura.
O brutarie Cinnabon poate avea o suprafata intre 20 mp si 180 mp, in functie de conceptul folosit, in Romania acestea avand in medie 60 mp. Conceptele sunt chiosc, unitate full size sau in-line, situata pe strada.
“In functie de suprafata construita, investitia variaza intre 100.000 de euro si 500.000 de euro. Cea mai scumpa brutarie a fost cea mare din Baneasa Shopping City, cam 350.000 de euro si cea mai ieftina a fost cea mica din AFI Palace Cotroceni, de 150.000 de euro”, mai spune Calin Ionescu.
Principala modalitate de promovare a brutariilor este sampling-ul.
Vanzarile din Romania
Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 200.000 de euro, in doua luni de functionare.
In primele sase luni din 2010, vanzarile Cinnabon in Romania au fost de aproximativ 600.000 de euro, datorita noilor unitati deschise.
“Sunt multumit deoarece piata a reactionat bine la un nou concept, confirmand studiile noastre de piata si permitandu-ne sa continuam planul de dezvoltare”, spune Calin Ionescu.
Cu toate acestea, veniturile francizei au fost afectate de evolutia economiei, iar majorarea TVA-ului pana la 24% a redus profitul.
Specificul brutariei este reprezentat de rulourile cu scortisoara Makara. Pe langa acestea, alte tipuri de produse sunt stix-urile si bauturile specifice brandului.
“Avem opt game de produse. Peste 80% din vanzari se fac cu produsele de baza, nu cu cele adiacente. Cele mai solicitate sunt produsele noi, atunci cand avem campanii care se refera la ele. Din cele din meniul de baza, rulourile clasice sunt peste tot in top. Produsele sunt preparate in fiecare unitate, in fata clientilor”, mai spune Calin Ionescu.
Valoarea medie a bonului intr-o brutarie Cinnabon este in jur de 12 lei per persoana.
“Cele mai multe vanzari le avem in brutaria din Baneasa, pentru ca este pozitionata in zona de restaurante, este deschisa de mai mult timp, mai cunoscuta si asezata in zona unde clientii centrului comercial merg sa manance”, mai spune Calin Ionescu.
Lunar, o brutarie Cinnabon are aproximativ 6.000 de clienti. Cea mai mare parte din clienti este reprezentata de femei.
DE RETINUT:
In acest an, brutariile Cinnabon estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 1,5 milioane de euro in Romania.
Primele doua brutarii Cinnabon din Romania au fost deschise la sfarsitul lui octombrie anul trecut, in franciza.
Master franciza pe Romania si Republica Moldova a fost preluata, pentru 20 de ani, de Calin Ionescu, directorul KFC Romania.
Cinnabon a aparut in Seattle, SUA, in 1985.
Numarul de brutarii din prezent, in Romania, este de cinci, alte 15 fiind planuite pentru urmatorii trei ani.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Sondaj dedicat antreprenorilor online
Web Start-up Survey 2010 este un sondaj care isi propune sa faca o radiografie a antreprenoriatului online din Romania.
Sondajul poate fi completat aici si a fost lansat astazi de Cristian Manafu, managing partner la Evensys, organizatorul NetCamp. Chestionarul va fi tinut online pentru completare timp de doua saptamani, se mentioneaza in comunictaul de presa.
Scopul Web Start-up Survey este sa afle ce ii intereseaza in mod real pe antreprenorii online. Rezultatele vor fi utilizate pentru a ajusta programul evenimentului NetCamp 2010, astfel incat acesta sa fie util si relevant.
In sondaj a fost utilizat termenul de "proiect" online si nu cel de "start-up" sau "companie", pentru ca nu toate initiativele online au o firma in spate sau sunt organizate asemenea unui start-up.
Rezultatele sondajului vor fi publicate pe site-urile partenere (Re:Fresh, startups.ro, ArenaBiz, The Next Web) si comunicate celor care au raspuns.
Organizatorii vor oferi, prin tragere la sorti, si trei bilete la NetCamp pentru cei care au completat chestionarul.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Alinso investeste 7 milioane de euro intr-un terminal inter-modal de cale ferata
Proiectul are o suprafata de 100.000 mp si trei linii de cale ferata cu o lungime de 2.200 metri, fiind dezvoltat in sapte faze. Acesta se numeste Euro Gate Terminal, fiind amplasat la vest de Ploiesti.
De asemenea, proiectul are o capacitate de depozitare de 5.750 TEU (n. red. - twenty-foot equivalent unit; echivalentul unei unitati de douazeci de picioare; o unitate standard care descrie capacitatea de transport unei nave de marfa sau a unui terminal de transport maritim), se arata in comunicatul de presa.
Intregul proiect va fi gata pana in prima parte a anului 2014.
"Terminalul Euro GatePloiesti va crea legatura intre zonele de est si de vest ale tarii, inclusiv porturi in bazinul Marii Negre", a spus Ivan Lokere, CEO Alinso Group.
Spatiile si capacitatile de stocare de pe terminal vor fi accesibile operatorilor feroviari care le vor pune la dispozitia companiilor.
"Cererea a fost atat de mare incat a trebui sa finalizam prima parte a proiectului cu trei luni mai devreme. Avem solicitari de la companii din Olanda si Germania, dar si din Romania", mai spune Ivan Lokere.
Prima faza a proiectul va deveni operationala la sfarsitul acestui an. Aceasta va avea o suprafata de 7.150 mp, o cale ferata cu o lungime de 440 m si o capacitate de stocare de 76 TEU.
Jumatate din capacitatea din prima faza a proiectului a fost solicita spre operare.
A doua faza va avea o suprafata de 24.320 mp, o cale ferata cu o lungime de 1.130 mp si o capacitate de stocare de 1.084 TEU. Aceasta faza va fi gata in prima parte a anului viitor.
Euro Gate Terminal dispune de punct vamal, statie pentru containere de marfa, statie de reparare containere, statie de combustibil, parcare autovehicule si camioane, birouri, hotel si restaurant.
Alinso Group este dezvoltatorul parcului industrial Ploiesti West Park, situat in vestul Ploiestiului, care are o valoare a investitiilor estimate la 750 milioane de euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sa ai un magazin mai mic, dar eficient
Odata cu scaderea vanzarilor, retailerii au inceput sa isi regandeasca business-ul si sa isi reamenajeze magazinele. Eliminarea din raft a produselor care aduc putin profit si mutarea magazinului intr-un spatiu mai mic sunt doar doua din tendintele prezente pe piata.
Marilena Gheorghe, Client Service Director la Grup Sapte, spune ca retailerii isi reevalueaza retelele de magazine din pricina conditiilor economice nesigure si ca, probabil, ei isi vor rationaliza si mai mult operatiunile, dorind sa se concentreze asupra profitabilitatii, obtinuta in magazinele cu performantele cele mai bune.
"Implicatia acestei strategii de tip <mai putin este mai mult> este faptul ca managerii vor deveni capabili sa ofere o sortimentatie relevanta in portofoliul lor redus de magazine", spune pentru startups.ro Marilena Gheorghe.
Pentru a-si eficientiza operatiunile, una din solutiile luate este micsorarea spatiului magazinului.
"Brandurile internationale au anumite standarde privind suprafata magazinelor, iar variatiile maxim acceptate pot fi de plus - minus 10%. Marcile nationale sunt mai permisive in ceea ce priveste suprafata si dispunerea acesteia. In general, de la brandurile nationale ne putem astepta la cereri pentru reducerea suprafetei. Comerciantii din domeniul IT&electronice au recurs in ultimele 18 luni la eficientizarea spatiului ocupat si au decis in multe cazuri micsorarea suprafetei inchiriate. Alte domenii afectate sunt operatorii de spatii pentru distractie/petrecerea timpului liber si librarii", spune pentru startups.ro Laura Bencze, Research Manager la compania de consultanta financiara CB Richard Ellis Romania.
Suprafata inchiriata de un retailer depinde de domeniul de activitate al acestuia si de oras.
"Un magazin de top, asa numitul <flagship store>, poate avea o suprafata mai mare cu aproximativ cu 10% - 15% decat un magazin <normal>. Astfel, pentru un comerciant din domeniul serviciilor, o suprafata medie ar fi in jur de 80 mp - 100 mp, la capitolul textile si accesorii 120 mp - 160 mp, magazinele de mobila in jur de 500 mp - 1.000 mp (dar pot ajunge si la suprafete foarte mari, de peste 20.000 mp), magazinele de proximitate 150 mp - 200 mp, supermarketurile 800 mp - 1.200 mp, hipermarketurile 8.000 mp - 10.000 mp", mai spune Laura Bencze.
Care sunt consecintele micsorarii spatiului
Principalul avantaj reducerii spatiului unui magazin este legat de scaderea costurilor administrative (chirie, personal, utilitati etc).
"Cel care ofera sortimentatia relevanta in magazinele relevante ca amplasare va atrage cumparatori si, in acelasi timp, va creste marimea cosului mediu. Pentru cumparator, un magazin mai mic poate crea un ambient propice cumparaturilor prin prisma faptului ca este mai primitor, mai prietenos, mai intim si determina un impact mai puternic asupra acestuia, prin efectul de masa. De asemenea, lipsa unui produs din categoria unui producator nu mai pare un capat de tara, pentru ca acesta are o varianta alaturata a altui producator", adauga Marilena Gheorghe.
Nicolae Rotaru, Deputy Managing Director la Qb Promotion, spune pentru startups.ro ca un alt avantaj al reducerii spatiului este scaderea timpului pe care clientii il petrec la cumparaturi in magazin
Dezavantajele reducerii spatiunui unui magazin sunt scaderea cifrei de afaceri, provocata de existenta unui numar mai mic de produse si mai putini cumparatori, precum si un deficit de imagine.
"Pentru producatori, spatiul la raft este redus. Daca privim catre cumparator, intr-un magazin mic, primul care socheaza este pretul, dupa care faptul ca poate nu gaseste marca preferata de iaurt", adauga Marilena Gheorghe.
Cum este amenajat spatiul
Consultantii in merchandising spun ca, odata cu reducerea spatiului, un magazin ar trebui sa se mute din zona in care functioneaza doar daca vanzarile si traficul de cumparatori scade.
"De cele mai multe ori, comerciantii aleg un alt spatiu in aceeasi zona (sau chiar acelasi spatiu, dar micsorat) sau in cazul centrelor comerciale aleg sa se mute in zona de parter, fata de un etaj superior. Daca zona nu se potriveste profilului clientilor pentru acel magazin, comerciantii aleg inchiderea completa a unitatii si relocarea intr-o zona mai favorabila, mai degraba decat micsorarea spatiului", mai spune Laura Bencze.
Anna Popa, Director Comercial la Prohome Service, spune pentru startups.ro ca, in cazul in care magazinul este mutat, si pentru noul spatiu sunt necesare noi studii, pentru a intelege mentalitatea consumatorului, si ca orice tip de spatiu poate fi adaptat.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Principalul avantaj reducerii spatiului unui magazin este legat de scaderea costurilor administrative (chirie, personal, utilitati etc).
Dezavantajele mutarii intr-un spatiu mai mic sunt scaderea cifrei de afaceri, provocata de existenta unui numar mai mic de produse si mai putini cumparatori, precum si un deficit de imagine.
Consultantii in merchandising spun ca, odata cu reducerea spatiului, un magazin ar trebui sa se mute din zona in care functioneaza doar daca vanzarile si traficul de cumparatori scade.
Dupa micsorare, produsele pastrate in magazin sunt cele care aduc o parte importanta din vanzari, in functie de pozitia magazinului si publicul tinta de comsumatori.
Pentru a pastra cel putin 80% din cifra de afaceri, magazinele trebuie sa mentina categoriile de produse cu cel mai mare rulaj, atat ca numar de branduri listate, cat si ca stocuri.
Redactor: Alina Botezau
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Companiile pot invata foarte multe de la copiii strazii
Afirmatia ii apartine lui Arnoud Raskin, unul dintre speakerii prezenti la sfarsitul saptamanii trecute la conferinta TEDxBucharest.
In cadrul evenimentului, Arnoud Raskin a povestit despre infiintarea Scolii Mobile pentru copiii strazii si despre cum a reusit sa gaseasca un model de business prin care sa sustina dezvoltarea retelei Mobile School la nivel mondial.
De formatie designer de produs, Arnoud Raskin a ajuns la finalul anilor de studiu intr-un punct in care si-a dat seama ca a proiecta produse care au doar un impact economic in societate nu era suficient pentru el.
In aceeasi perioada a fost provocat de un grup de oameni care lucrau cu copii ai strazii din Columbia sa dezvolte un produs cu impact pozitiv pentru acei copii.
Primul contact cu copiii strazii l-a ajutat in conceperea produsului potrivit. Astfel, a ajuns sa se intrebe cum de reusesc acei copii sa supravietuiasca in conditii extreme. Concluzia a fost ca acei copii care reuseau sa supravietuiasca dezvoltasera abilitati extraordinare de a descoperi oportunitati in jurul lor in situatii de criza.
"Vazand toate lucrurile astea, mi-am dat seama ca trebuie sa aplic aceeasi abilitate de a vedea oportunitatile si in cazul proiectului meu. Mi-am dat seama ca nu ma pot concentra pe probleme si ca trebuie sa ma focusez pe oportunitati in ceea ce priveste copiii strazii”, a spus antreprenorul social in cadrul conferintei TEDxBucharest.
Asa s-a nascut in anul 1996 conceptul Mobile School dedicat copiilor strazii. Insa, pe masura ce reteaua s-a extins si au inceput sa apara din ce in ce mai multe cereri, a crescut si nevoia de fonduri pentru dezvoltarea retelei si organizarea ei. Ceea ce l-a determinat pe Arnoud Raskin sa caute un model de business care sa sustina dezvoltarea retelei independent de donatii sau contributii externe.
Asa a aparut conceptul Streetwise - programe de training pentru companii, in care sunt folosite inclusiv materiale video cu povesti inspirationale ale unora dintre copiii strazi intalniti de reprezentanti ai Mobile School.
Legat de relevanta unor astfel de training-uri pentru companii, Arnoud Raskin a vorbit mai pe larg in cadrul Social Entrepreneurship Sunday Brunch organizat ieri de comunitatea RoPot.
El a povestit despre cum copiii strazii sunt foarte priceputi in a depasi situatii extreme de criza in fiecare zi si despre cum sunt foarte buni in a-si asuma riscuri mari.
Pe strada, ceea ce azi este o certitudine, maine poate fi pus sub semnul intrebarii. Asa ca acesti copii trebuie sa se poata adapta foarte repede schimbarilor. Apoi, pe strazi, au de-a face cu o adevarata competitie agresiva.
“Ma gandesc ca un om de afaceri sau o persoana care conduce o afacere, oriunde in lumea asta, poate recunoaste situatiile astea. Am prieteni in domeniul afacerilor in Belgia si vorbesc tot timpul despre situatii de criza, de riscul mare de pe diverse piete, despre procesul schimbarii si despre cum acest proces se deruleaza destul de greoi in companii. Toti vorbesc despre competitivitatea agresiva tot mai crescanda pe piata”, explica Arnoud Raskin.
El mai spune ca oamenii de afaceri si oamenii din companii pot invata foarte multe de la copiii strazii, care , orice s-ar intampla, se concentreaza pe oportunitati, pe partea pozitiva a lucrurilor. Apoi, sunt creativi, nu vorbesc prea mult, actioneaza, se reinventeaza din mers. Sunt rezistenti, sunt capabili sa faca fata schimbarii si sunt pregatiti sa se ridice si sa inceapa sa lupte din nou. Nu in ultimul rand, intervine puterea unitatii. De multe ori, pe strada, exista dispute in cadrul aceluiasi grup, insa impotriva unei amenintari exterioare lupta impreuna umar la umar.
Pana acum, au apelat la programele de training Streetwise companii importante la nivel international, cum ar fi Ikea, Nike, Deloitte etc. Banii obtinuti in urma training-urilor sunt investiti 100% in Mobile School, iar o parte merg chiar catre copiii ale caror povesti au fost folosite in training-uri.
In prezent, exista in jur de 30 de scoli mobile in lume, dintre care una in Romania, la Iasi, pusa in functiune acum cinci ani de Fundatia Salvati Copiii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
21 octombrie
OpenCoffee Club (21 octombrie 2010)
Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, Founder TaskWriter, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, in Bucuresti.
In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.
Se apropie conferinta nationala JCI de la Cluj
Conferinta “Next Level Business”, organizata de Junior Chamber International (JCI) Cluj, va avea loc in perioada 21 - 24 octombrie, la Hotelul City Plaza din Cluj-Napoca, si se adreseaza tinerilor antreprenori, liderilor si specialistilor din mediul de afaceri din Romania.
Traim in lumea vitezei. Mediul de afaceri este dinamic. Concurenta acerba. Fie ca suntem antreprenori, tineri profesionisti sau lideri cu totii resimtim schimbarile din mediul de business, se arata in comunicatul de presa.
Potrivit reprezentantilor JCI, competentele tehnice si forta financiara nu mai reprezinta un element de diferentiere. Pe piata actuala castiga cel care este cel mai bine pozitionat, cel care este cu un pas inaintea celorlalti. Inovatia, cercetarea, informarea sunt viitorul.
“Am conturat activitatile pe domenii de interes precum marketing, sales, IT, public speaking, coaching, HR, finance, strategy, management. Vom avea training-uri, workshop-uri, discussion panels, networking, lansare de carte de specialitate, competitie si demonstratie de debate si public speaking, lansarea unei campanii umanitare JCI, petreceri si multe surprize pentru participanti”, spune Ioana Sfarlea, Presedinte 2010 JCI Cluj.
Printre speakerii prezenti la eveniment, personalitati si membri JCI din tara si strainatate, se numara: Radu Tudorache, Marius Ghenea, Kai Roer, Karolina Luna, Mihaela Stroe, Ilie Ghiciuc, Marius Vetrici, Ciprian Gavriliu, Doru Panaitescu, Eliade Rotariu, Eusebiu Burcas, Lorand-Soare Szasz, Cristina Varo, Laszlo Pacso, Radu Negulescu, Claudiu Gamulescu, Mihai Alexa, Alexandru Stupar.
Junior Chamber International, una dintre cele mai importante organizatii globale a tinerilor antreprenori, ofera oportunitati tinerilor pentru a-si dezvolta aptitudinile de leadership, responsabilitate sociala si antreprenoriat, necesare pentru a contribui la schimbarea societatii in mod pozitiv.
(Citeste aici mai multe despre cum poti participa la eveniment.)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Conferinta JCI “Next Level Business”
Conferinta JCI “Next Level Business” (21 - 24 octombrie 2010)
Evenimentul, organizat de Junior Chamber International (JCI) Cluj, va avea loc in perioada 21 - 24 octombrie, la Hotelul City Plaza din Cluj-Napoca.
Conferinta se adreseaza tinerilor antreprenori, liderilor si specialistilor din mediul de afaceri din Romania.
.gif)
