"Cursurile de educatie financiara sunt cruciale pentru pregatirea financiara a persoanelor, indiferent de nivelul acestora de pregatire, generala sau de alte criterii. Educatia financiara permite gestionarea finantelor proprii intr-un mod adecvat, dar este absolut necesara si pentru orice antreprenor care vrea sa isi deschida o afacere. In acest moment, in Romania exista o oferta prea mare si diversificata de astfel de cursuri, in timp ce calitatea lor este inca slaba in multe cazuri. Ma astept ca oferta sa se concentreze pe mai putine cursuri, dar de calitate foarte buna atat teoretica, cat mai ales practica", spune pentru startups.ro Dragos Cabat, Managing Partener la Financial View.

Financial View a lansat, acum cateva luni, un curs de analiza financiara pentru persoane fizice, in cooperare cu MBA Romano-Canadian. Prima serie de cursuri a fost in septembrie, iar urmatoarea este estimata sa fie lansata in noiembrie.

Constantin Turmac, Managing Partner la Compass Consulting, spune pentru startups.ro ca dezvoltarea pietei de finante personale ramane insuficienta si pentru cei initiati, care raman prea putini pentru o relevanta nationala, dar poate suficienta pentru cateva firme si cativa traineri.

"In Romania exista prea putini manageri adevarati, iar acestia ar trebui sa aiba si competente in zona de finante pentru non-finantisti. Ar fi o greseala de marketing sa mai oferi ceva in acest domeniu (pe aceasta nisa), daca tot nu prea se cumpara. Ca firma, nu poti avea bugete si schimba perceptii la nivel national. Poti cel mult sa ai un portofoliu de firme/clienti multumiti care revin si/sau te recomanda. Si spun asta cu tristete", adauga Constantin Turmac.

Compass a lansat cursurile de finante pentru non finantisti in 2001, acestea fiind dedicate managerilor, pentru ca cei mai multi dintre acestia aveau o pregatire tehnica (erau ingineri).

Constantin Turmac spune ca ar aparea o piata reala si solvabila daca s-ar impune verificari de competente pentru toti sefii, mai ales pentru cei din administratia publica, inclusiv legate de finante pentru non-finantisti.

O opinie similara are Anda Racsa, managerul general al ABC Training Consulting.

“In Romania nu avem educatie financiara la nivel corporativ, astfel ca, pana la constientizarea la nivel de individ este cale lunga. Plus ca in actuala conjunctura, cand in mediul privat este in continuare instabilitate, in mediul public sunt taiate salarii, oamenii, chiar daca ar fi interesati de cursuri de finante personale, traiesc cu sentimentul de frica, iar acesta ii blocheaza in a se gandi  sa se duca sa discute cu cineva care ii poate scoate la liman", spune pentru startups.ro Anda Racsa.

ABC Training Consulting a organizat primele cursuri de finante personale, in toamna anului trecut, pentru o firma din domeniu farmaceutic, la solicitarea acesteia.  Deoarece avea pregatita structura pentru un astfel de curs, reprezentantii ABC Training Consulting au sustinut si patru cursuri de finante personale pentru publicul larg (in sistem open - la care se pot inscrie cei interesati), organizandu-le in perioada octombrie 2009 - martie 2010. Insa, pentru ABC Training Consulting, cursurile organizate nu reprezinta o linie de business, ci au fost mai degraba o modalitate de a testa acest concept in formare pe piata locala.

Si Eusebiu Burcas, Director Executiv la De Klausen Consult, spune pentru startups.ro ca evolutia acestei piete este foarte lenta.

“Exista jucatori mari, cum sunt bancile, care deruleaza programe inderesante de CSR (Responsabilitate Sociala Corporatista), insa lucrurile sunt abia la inceput. Cu siguranta piata de educatie financiara va avea un trend ascendent in urmatorii ani, pentru ca exista un enorm potential neexploatat”, spune Eusebiu Burcas.

De Klausen a lansat cursurile de finante personale la sfarsitul anului trecut, cu un demo, iar din februarie acest an ofera astfel de cursuri (denumite "Managementul Banilor") in Cluj-Napoca.

Conditii pentru succesul cursurilor
Pentru a avea rezultate, oferta de cursuri de educatie financiara ar trebui sa fie realizata in functie de nivelul de cunostinte al clientilor in domeniul financiar.

"Pe sectorul persoanelor fizice, sunt necesare cursuri diferite pentru incepatori (publicul larg) si nivel avansat (pentru cei care au cunostinte economice si sunt interesati de anumite aspecte specifice: piata de capital, piata pensiilor private etc.", spune Dragos Cabat.

O opinie similara are si Constantin Turmac, de la Compass, care spune ca in conditiile in care toti participantii au acelasi nivel, atunci rezultatele obtinute sunt mai bune.

Pentru a compensa diferentele dintre cursanti, cei de la Compass sunt atenti la cine, cum si de ce se inscrie.

"Am avut cazuri in care am incercat, si de doua - trei ori chiar reusit, sa convingem unii participanti inscrisi sa renunte la a participa in seria/grupul programat la o data sau chiar sa renunte de tot, pentru ca, daca participantii au alte nevoi/asteptari, nu cu finante pentru non-finantisti isi vor rezolva problemele", spune Constantin Turmac.

Anda Racsa si Eusebiu Burcas spun ca, de obicei, oamenii sunt circumspecti in legatura cu participarea la astfel de cursuri si ca este important sa aiba incredere in firma care le organizeaza. Oamenii au aceasta atitudine pentru ca informatiile sunt despre o situatie mult prea personala.

Pentru a elimina retinerea venita din partea clientilor, o solutie ar fi oferirea de consultanta personala.

"Ca sa mergi pe consiliere personala si sa fie si un castig pentru tine in calitate de consilier, este clar ca trebuie sa lucrezi cu oamenii cu bani, dar este un alt tip de serviciu - consiliere de finante personale de investitii", spune Anda Racsa.

Cine sunt clientii
Constantin Turmac spune ca la inceput (in 2001) firma primea din partea multinationalelor  solicitari pentru cursurile dedicate persoanelor fizice, iar participantii nu veneau pentru ca doreau sau pentru ca li s-ar fi parut necesare cursurile, ci pentru ca "se dadeau".

Pana in prezent, la cursurile oragnizate de Compass au participat in jur de 200 de persoane, o grupa avand intre 8 persoane si 16 persoane.

"Participantii <buni> sunt cei care se ocupa singuri de propriul <Personal Development> si, de regula, lucreaza la firme de renume. Stiu ce vor, se asigura intreband telefonic inainte. In sala se implica si participa activ si constructiv. Stiu sa faca compromisuri. Participantii <dificili> sunt cei care au diferite frustrari, probleme de comunicare la serviciu sau acasa, au fost <trimisi>, nu au asteptari clare si mai degraba asteapta sa li se <faca> ceva sau sa li se <intample> un miracol, precum prezentarea (fara macar a cere) a unei solutii la problemele lor curente, plus sugestii legate de cum sa lupte/comunice cu sefii lor in a o impune", adauga Constantin Turmac.

Un profil asemanator au solicitantii de cursuri de la Financial View, cererile de cursuri venind si din partea unor absolventi de MBA.

 

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Primele cursuri de finante personale au aparut odata cu modificarile legislative de la inceputul anilor '90 si s-au inmultit pe masura ce s-a intensificat colaborarea dintre banci si companii, iar firmele voiau manageri cat mai bine pregatiti in domeniu.
Reprezentantii firmelor din domeniu spun ca piata nu este dezvoltata, dar ca are potential, in ultimul an inmultindu-se numarul celor care ofera astfel de cursuri.
Pentru a avea succes, cursurile trebuie segmentate pe nivele de cunostinte si firma trebuie sa le inspire incredere participantilor.
In general, interesati sa participe la astfel de cursuri sunt cei care au deja cunostinte financiare si cei care vor sa faca investitii.
Unul dintre segmentele cu cel mai mare potential este cel al cursurilor de finante pentru copii.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Radu Gherasim si-a lansat prima afacere (vanzarea de cornuri) la mijlocul anilor ’90, insa de noua ani este implicat in online, prin firma de web development e-afacere.ro pe care a preluat-o prin achizitia firmei Rionet, precum si prin alte cateva proiecte online. Ioana Gherasim detine agentia de publicitate Doc Comm, care a fost infiintata acum sase ani.

Cei doi si-au folosit experienta anterioara pentru aceasta noua lor afacere: branding-ul Tree House a fost realizat de Doc Comm, iar site-ul a fost dezvoltat de Wanted.

Ce este casa din padure
Ideea Tree House a aparut in 2009, iar amenajarile spatiului din comuna Lunguletu (localitate din zona de nord-est a Bucurestiului) au inceput in primavara acestui an.

“L-am numit Tree House, pentru ca ai spatiul tau in care poti face ce vrei ca sa te simti bine, dar poti ajunge repede acasa cand ai nevoie”, spune pentru startups.ro Radu Gherasim, Managing Partner la Wanted, firma care detine Tree House.

Terenul pe care este amplasat clubul are o suprafta de 5.000 de mp din care au fost amenajati 3.000 de mp. Investitiile legate de amenajare au fost piscina, tern de sport, zona de relaxare etc.

Spatiul este impartit in doua (Lunguletu 1 si Lunguletu 2), delimitarea fiind facuta pentru a vedea daca oamenii vor sa vina la piscina sau vor sa vina intr-un loc fara piscina. Pana acum, cele doua locuri au fost inchiriate impreuna.

Tree House este gandit sa poata fi inchiriat si folosit pentru petreceri de familie sau corporate si training-uri. Compania nu asigura insa si partea de catering, Radu Gherasim precizand ca a considerat ca este mai bine sa se limiteze la oferirea unui singur tip de serviciu.

Afacerea se afla inca in stadiul in care, in functie de reactia clientilor, antreprenorii vor stabili conceptul final pentru fiecare dintre cele doua spatii. Din acest motiv, de exemplu, acum nu se ofera servicii de supraveghere a copiilor.

“Este vorba despre angajarea de personal dedicat pentru asta, ceea ar insemna costuri care trebuie sa se regaseasca in preturi”, spune Radu Gherasim.

Antreprenorul spune ca proiectul se afla abia in prima luna de activitate, in care descopera impreuna cu clientii care sunt nevoile acestora.

Investitia in afacere
Investitia initiala este apreciata la aproximativ 150.000 de euro, inclusiv valoarea terenului, reprezentantii firmei estimand ca suma va fi recuperata in trei ani. Terenul pe care se afla clubul a fost cumparat acum trei ani, fiind o investitie personala a familiei.

Cine sunt clientii
Publicul tinta al Tree House este reprezentat de oamenii cu venituri medii spre mari, care locuiesc in blocuri si au copii mici, in varsata de cel mult zece ani. Spatiul poate gazdui in jur de 20 - 30 de persoane.

Pana acum, compania a avut in jur de 30 de clienti, cei mai multi venind prin intermediul site-ului. Spatiul a fost inchiriat pentru petreceri, aniversari, fie personale, fie corporate.

“Intr-un business de tipul acesta, in prima luna este bine daca iti calca cativa oameni pragul. Putem deja vorbi de o ocupare buna in prima luna, mai ales in perioada de weekend, dar si de evenimente in timpul saptamanii. Chiar daca pretul este la jumatate, totusi, in timpul saptamanii multa lume nu are aceeasi dorinta de a iesi”, mai spune Radu Gherasim.

Inchirierea spatiului timp de sase ore in timpul saptamanii este 100 de euro, iar in weekend chiria este de 200 de euro, la care se adauga TVA-ul. Pretul poate sa difere cand este un numar mai mare de vizitatori sau cand perioada in care spatiul este inchiriat este mai lunga.

Promovarea
Promovarea Tree House s-a facut prin flyere distribuite in nordul Bucurestiului, precum si online (site-ul clublui a avut in jur de 5.300 de vizitatori in ultima luna).

De asemenea, antreprenorii vor lansa si campanii de co-branding cu marci de jucarii si haine pentru copii.

“O campanie ar trebui sa se lanseze impreuna cu un site care vinde jucarii. Un client al acelui site primeste o reducere de aproximativ 100 de lei, daca face o rezervare la Tree House”, spune Radu Gherasim.

Dezvoltarea afacerii
Pe langa cele doua spatii din Lunguletu, cei doi antreprenori mai au doua suprafete pe care vor sa le dezvolte sub acelasi concept de la Tree House si pe care vor sa le deschida in primavara anului viitor.

Un spatiu poate fi la Baldana (judetul Dambovita, la cativa kilometri de Lunguletu), iar celalalt in zona de nord a Capitalei. Amplasarea celor doua noi spati nu este insa sigura.

Pentru a mentine afacerea in perioada de iarna, Radu Gherasim spune ca intentioneaza sa amenajeze o cladire in care sa se poata desfasura aproximativ aceleasi activitati precum cele din aer liber, mai putin piscina.

Cladirea pentru iarna poate fi amplasata la Lunguletu sau intr-unul dintre viitoarele spatii care sunt in dezvoltare.

Pentru a se extinde in celelalte spatii, Radu Gherasim spune ca se gandeste la accesarea de fonduri europene sau asocieri cu alte persoane private.

DE RETINUT:
Tree House este un country club lansat in vara acestui an, intr-o localitate din nord-estul Bucurestiului..
Investitia initiala este apreciata la aproximativ 150.000 de euro, estimandu-se ca va fi recuperata in trei ani.
Publicul tinta al Tree House este reprezentat de oamenii cu venituri medii spre mari, care locuiesc in blocuri si au copii mici, in varsata de cel mult zece ani.
Afacerea apartine sotilor Ioana si Radu si Gherasim, care au experienta in alte domenii decat leisure.
In primavara anului viitor, cei doi vor sa mai inaugureze inca doua country-club-uri.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Introdus de la 1 mai anul trecut, impozitul minim era valabil pana la sfarsitul acestui an, insa a fost eliminat la inceputul acestei luni.

Firmele aveau de platit un impozit intre 2.200 de lei si 43.000 lei, anual, in functie de cifra de afaceri (de la 0 lei pana la 129 milioane de lei), chiar daca nu inregistrau profit si erau pe pierdere. In perioada in care a fost in vigoare, firmele nu au avut niciodata de platit aceste valori pentru un an fiscal, pentru ca nu au prins un an fiscal intreg, ci diferite perioade din doi ani. (Citeste aici mai multe despre introducerea impozitului minim si despre cum se calcula acesta.)

"Impozitul minim era o deplasare foarte mare de la maniera in care se stabilesc impozite si taxe intr-o lume moderna si intr-un fel reflecta o anumita incapacitate a statului de a colecta impozitele si taxele de la agentii economici", spune pentru startups.ro Ionut Simion, Partner la PricewaterhouseCoopers.  

Adrian Teampau, Supervising Senior in cadrul Tax Advisory Services la Mazars Romania, spune pentru startups.ro ca impozitul minim a fost o greseala.

"Pe vremuri de criza nu institui noi taxe sau taxe mai mari pentru ca sufoci firmele. Iar la noi aportul in PIB al firmelor mici si mijlocii este consistent si trebuia considerat si acest aspect. Perioada de aplicare a impozitului minim poate fi apreciata drept o perioada de stagnare a politicilor/stimulentelor fiscale atat de necesare in vreme de criza. Pe langa firmele care fac evaziune fiscala sunt multe alte firme care lucreaza acum cu o marja a profitului mica, daca nu chiar in pierdere. Acestea au fost cele mai afectate de impozitul minim", mai spune Adrian Teampau.

Ce s-a schimbat de la 1 octombrie
Guvernul a eliminat impozitul minim de la 1 octombrie acest an, prin Ordonanta de Urgenta nr 87/2010, cu un trimestru mai devreme decat era prevazut initial.

"Eliminarea impozitului minim ar putea fi privita ca o <gura de oxigen> pentru companiile mici, avand in vedere si efectele crizei economice actuale. Avantajul principal al eliminarii impozitului minim este dat de faptul ca firmele care erau obligate la plata acestui impozit vor datora si plati impozit pe profit, calculat in functie de rezultatul lor contabil, fara a mai exista un prag minim datorat catre bugetul de stat", spune pentru startups.ro Silviu Badescu, Manager Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) Consultanta Fiscala.

Adrian Teampau considera ca aceasta eliminare a impozitului minim s-a facut tarziu.

"Odata eliminat impozitul minim, agentii economici vor plati impozit doar cand vor avea profit. Nu putem nega ca exista si agenti economici care deliberat incarca cheltuielile unei firme pentru a o duce in pierdere si in acest fel sa evite plata impozitului pe profit. Insa nu poti pedepsi toti agentii economici prin masuri punitive doar pentru o parte dintre acestia.  Este de competenta ANAF sa aplice legea si sa ii prinda pe cei care fac evaziune fiscala", mai spune Adrian Teampau.

Emilian Duca, Parter la BDO Tax, spune pentru startups.ro ca poate ar fi fost mai bine sa se mentina impozitul minim pana la sfarsitul acestui an, pentru ca in situatia data (n.red. - anulat cu un trimestru inainte de a-si inceta valabilitatea) nu face decat sa complice activitatea contabililor.

O opinie asemanatoare are Miruna Enache, Tax Senior Manager in cadrul departamentului de Asistenta Fiscala al Ernst&Young Romania, care spune pentru startups.ro ca renuntarea la impozitul minim este o decizie foarte buna, care elimina un cost suplimentar, mai ales pentru contribuabilii mici si mijlocii, aflati deja in dificultate din cauza crizei financiare, dar, totusi, modul in care aceasta renuntare a fost implementata pare sa nu fie cel mai fericit.

"Avantajul este ca se reduce sarcina fiscala a firmelor, care pot astfel sa isi directioneze resursele financiare si eforturile catre productie, catre mentinerea si dezvoltarea activitatii, ceea ce ar trebui sa aiba un efect pozitiv asupra intregii economii romanesti", mai spune Miruna Enache.

Cum se va aplica renuntarea la impozitul minim
Eliminarea de la 1 octombrie a impozitului minim imparte acest an fiscal in doua perioade din perspectiva impozitului pe profit, pentru fiecare perioada urmand sa se depuna cate o declaratie fiscala.

Prima perioada este 1 ianuarie - 30 septembrie, in care se aplica prevederile privind impozitul minim, iar a doua este 1 octombrie - 31 decembrie, cand aceste prevederi nu se mai iau in considerare.

"Aceasta inseamna un efort administrativ dublu in ceea ce priveste calculul impozitului pe profit, depunerea declaratiei anuale de impozit pe profit si plata impozitului", mai spune Silviu Badescu.

Miruna Enache adauga faptul ca se mentin obligatiile declarative trimestriale de pana acum, iar metodologia de calcul a impozitului pe profit/pierdere fiscala se face in mare masura ca si pana acum.

Impozitul aferent celui de-al treilea trimestru al acestui an se va declara si plati pana la 25 octombrie.

"Definitivarea impozitului pe profit pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie prin depunerea declaratiei anuale de impozit pe profit si plata sau regularizarea finala a impozitului se efectueaza pana la data de 25 februarie 2011", spune Silviu Badescu.

Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie a acestui an, pentru impozitul pe profit se va depune o alta declaratie anuala de impozit pe profit si o plata sau regularizare finala a impozitului. Termenul final de plata va fi 25 aprilie sau 25 februarie, anul viitor.

"Un aspect neclar la acest moment este daca acesti contribuabili vor trebui sa declare si sa plateasca pana la data de 25 ianuarie 2011, impozit pe profit pentru trimestrul IV 2010 in cuantum egal cu suma declarata si platita pentru trimestrul III, suma care poate avea la baza impozitul minim", spune Silviu Badescu.

Miruna Enache spune ca, desi se face aceasta impartire a anului fiscal, modificarile de activitate ale firmelor, referitoare la modul de calcul si declarare a impozitului, vor fi minore.

"Ramane insa de vazut in ce masura impartirea anului 2010 in doua perioade va genera costuri fiscale suplimentare", adauga Miruna Enache.

Ionut Simion spune ca, daca nu s-ar fi facut aceasta impartire in doua perioade a anului fiscal, ar fi fost foarte dificil de surprins intr-o singura declaratie impozitul pe profit si impozitul pe profit minim platit.

DE RETINUT:
Introdus de la 1 mai anul trecut, impozitul minim era valabil pana la sfarsitul acestui an.
Guvernul a eliminat impozitul minim de la 1 octombrie acest an, prin Ordonanta de Urgenta nr 87/2010, cu un trimestru mai devreme decat era prevazut initial.
Eliminarea de la 1 octombrie a impozitului minim imparte acest an fiscal in doua perioade din perspectiva impozitului pe profit: 1 ianuarie - 30 septembrie si 1 octombrie - 31 decembrie.
Impozitul aferent celui de-al treilea trimestru al acestui an se va declara si plati pana la 25 octombrie.
Pentru impozitul pe profit din perioada 1 octombrie - 31 decembrie se va depune o alta declaratie anuala de impozit pe profit si o plata sau regularizare finala a impozitului, pe 25 februarie sau 25 aprilie, anul viitor.

Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Echipa care a lansat acest proiect in 2009 nu mai este implicata din punct de vedere operational - se afla in Canada, intr-un incubator de business unde se ocupa de un alt start-up. Fondatorii au ramas insa actionari minoritari si sprijina proiectul in continuare, pastrand legatura cu o alta echipa de antreprenori care a preluat balaur.ro.

“In ianuarie, anul acesta, impreuna cu alti doi parteneri (Bogdan Tataroiu si Tiberiu Savin), am preluat balaur.ro de la Mircea Pasoi, Silviu Ganceanu si Cristian Strat. In acelasi timp, Alexandre Almajeanu s-a implicat si el in proiect”, spune pentru startups.ro Alexandru Ghise (foto stanga), cel care se ocupa acum de partea de business a motorului de cautare.

Niciunul dintre cei sase antreprenori (cei trei fondatori si cei trei care au preluat proiectul anul acesta) nu detine majoritatea participatiilor balaur.ro, insa impreuna ei sunt actionarii principali iar Alexandre Almajeanu (foto dreapta) este minoritar.

Alexandre spune ca in toate afacerile in care investeste prefera sa fie minoritar si sa lucreze cu oameni care cunosc ideea, vor sa o realizeze si sunt majoritari.

“Cand devii majoritar devii operational. In ziua cand eu as avea 51% intr-o firma toata lumea ar asteapta si ar intreba unde sunt, sa le spun ce sa faca. Acesta nu este nici visul meu, nici job-ul meu, pentru ca am participatii in multe firme si nu pot fi implicat peste tot in deciziile de zi cu zi. Prefer sa lucrez de la inceput cu niste oameni cu care ma simt confortabil sa ia deciziile”, explica pentru startups.ro investitorul.

Pozitionarea pe piata
Balaur.ro se afla la mijloc, intre site-urile cu anunturi si cei care isi cauta un loc de munca. Avantajul persoanelor in cautarea unui job este ca pot gasi anunturile relevante in mai putin timp. Din punct de vedere al site-urilor de joburi, colaborarea este bine-venita, pentru ca acestia primesc prin balaur.ro un trafic targetat.

Probleme sunt insa cu obisnuintele de consum ale celor care isi cauta un loc de munca online si se duc in principal spre cele doua mari site-uri (ejobs.ro si bestjobs.ro).

In raport cu celelalte motoare de cautare de joburi existente in Romania, reprezentantii balaur.ro spun ca se bazeaza pe tehnologie, pe marketing si pe dezvoltarea conceptului.

“Ca pozitionare, noi o sa migram dinspre motor de cautare de joburi spre motor de recomandari de joburi si asta ne diferentiaza ca pozitionare de restul. Insa, asta va mai dura. Trebuie mai intai sa gasim developerii pe care sa ii luam in echipa”, spune Alexandru Ghise.

Clientul final al balaur.ro este reprezentat de firmele care recruteaza si de cele care sunt interesate de achizitia rapoartelor de piata pe care site-ul le va face.

Pe plan international, exista cativa jucatori importanti pe segmentul motoarelor de cautare de locuri de munca. Unul din acestia (indeed.co.uk) este in Marea Britanie si se extinde si in restul tarilor din Europa.

Sursele de venit
“Tehnologia dezvoltata de ei este foarte interesanta iar sectorul de joburi online din Romania este deja profesionalizat, cu doua site-uri mari care au un investitor, iar piata este mai organizata, cu un business model mai clar decat cel bazat doar pe publicitate”, spune Alexandre Almajeanu.

Din punct de vedere al banilor, pana acum antreprenorilor li s-a confirmat o presupunere, si anume faptul ca pot sa foloseasca modelul Google al anunturilor sponsorizate de joburi. Un prim contract a fost incheiat chiar zilele trecute, cu unul din site-urile de recrutare din Romania. Astfel, orice anunt pe care il are respectivul site va aparea pe balaur.ro ca anunt sponsorizat. Prin acest sistem, se pot oferi pe viitor si pachete in plus pentru cei care publica anunturi pe site-urile de recrutare - pentru o anumita taxa, anuntul lor sa apara in partea de joburi sponsorizate pe balaur.ro.

 

Citeste continuarea articolului - pagina 2
 

DE RETINUT:
Alexandre Almajeanu a investit 50.000 de euro in motorul de cautare de locuri de munca balaur.ro.
In urma tranzactiei, investitorul a devenit actionar minoritar in companie.
Proiectul a fost lansat anul trecut si intre timp a fost preluat de o noua echipa, fondatorii ramanand in continuare actionari in companie.
Ca pozitionare, balaur.ro se afla la mijloc, intre site-urile cu anunturi si cei care isi cauta un loc de munca.

Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.